Negocierile dintre Uniunea Europeana si Statele Unite privind acordul transatlantic de liber schimb continua cu cea de-a patra runda, in perioada 10-14 martie, la Bruxelles, a anuntat marti Comisia Europeana. Inainte de aceasta runda, comisarul european pentru comert, Karel De Gucht, si reprezentantul pentru comert al SUA, ambasadorul Michael Froman, se vor intalni la Washington pe 17 si 18 februarie, pentru a face inventarul negocierilor la zi.
De ambele parti, scopul acestei intalniri este evaluarea progreselor facute dupa primele 3 runde de discutii si de a le oferi ghidaj politic negociatorilor-sefi asupra celui mai bun mod de a duce mai departe negocierile.
Negocierile SUA-UE pentru Partenerniatul Transatlantic pentru comert si investitii (TTIP) au ineput in iulie 2013, CE asteptand ca viitoarea liberalizare a comertului si investitiilor sa aduca mai multe locuri de munca si crestere economica si sa ajute Europa la recuperarea sa pe teremen lung din criza economica.
Recent, Comisarul De Gucht a anuntat ca incepand cu prima parte a lunii martie, timp de 3 luni va supune dezbaterii publice in UE partea de litigii state-companii (ISDS) din negocierile pentru TTIP.
Astfel, negocierile cu americanii privind ISDS vor fi supsendate pe perioada dezbaterii publice, insa comisarul european a subliniat ca restul aspectelor acordului transatlantic vor fi negociate mai departe.
4 comentarii:
Epoca în care japonezii uimeau lumea cu tehnologiile lor a apus, iar Sony este poate cel mai bun exemplu al acestei decăderi, conform Digi24.
În curând, Sony nu va mai produce laptopuri. Divizia sa de calculatoare portabile va fi, cel mai probabil, spartă în două.
Operaţiunile ei din Japonia ar urma să fie preluate pentru 400 de milioane de dolari de un fond de investiţii, Japan Industrial Partners. Pentru aceşti bani fondul de investiţii va primi şi marca Vaio, spun surse din piaţă, citate de Bloomberg.
Reuters scria recent că băncile europene au expuneri de circa 3 trilioane de dolari faţă de pieţele emergente, în condiţiile unei intensificări a crizei în Turcia, Brazilia, India şi Africa de Sud.
Conform analiştilor citaţi de Reuters, riscurile sunt majore mai ales pentru şase bănci mari din Europa: BBVA, Erste Bank, HSBC, Santander, Standard Chartered şi UniCredit.
Pe lângă expunerile faţă de economiile emergente din Europa Centrală şi de Est, UniCredit are o expunere mare faţă de Turcia, după cum mai scrie Reuters.
Dar problemele marilor bănci din Italia nu sunt doar externe. În cotidianul britanic The Telegraph, Ambrose Evans-Pritchard scria, la sfârşitul lunii trecute, că "Italia se ofileşte cu fiecare lună care trece", pe fondul scăderii cu circa o jumătate de milion a numărului angajaţilor în ultimul an şi atingerea unui nivel extrem de redus al ratei de angajare, de 55,3%.
Concluzia lui Evans-Pritchard este aceea că Italia nu se redresează din punct de vedere economic, fapt reflectat şi de apropierea rapidă de cota 140% a datoriei publice în PIB.
În aceste condiţii, nu este greu de înţeles motivul pentru care autorităţile caută modalităţi tot mai bizare de completare a bugetelor naţionale sau a capitalului bancar.
Din păcate, "eficienţa" acestora va fi tot mai redusă, pentru că adevăratele căi de restructurare şi relansare economică nici măcar nu sunt luate în considerare. Oare cât timp va mai fi suficientă imaginaţia?
Ponderea cheltuielilor pentru investiții în PIB a atins anul trecut nivelul minim din ultimii șase ani, respectiv 5,1%.
Aceste cheltuieli includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe ( v. structura din tabelul de mai jos). În 2008, suma în cauză figurează în execuția bugetară fără detaliere la nivelul de 26.727 milioane lei, adică 5,2% din PIB.
Aceste cheltuieli pentru investiții făcute prin bugetul statului au un rol foarte important în stimularea creșterii economice. Din păcate, sub efectul angajamentelor excesive asumate pe zona de protecție socială și al presiunilor pentru reducerea deficitului bugetului general consolidat sub pragul de 3% din PIB, ele au avut de suferit.
Nu întâmplător am scris mai sus ”cheltuieli pentru investiții făcute PRIN bugetul statului” și nu ”cheltuieli pentru investiții făcute DIN bugetul statului”. Ponderea sumelor alocate către proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile a urcat spectaculos în ultimii ani, de la 0,54% din PIB până la 2,25% din PIB în anul 2012, nivel la care s-au plafonat în 2013.
'La prima de risc observăm o evoluţie favorabilă, permanent sub prima de risc a Ungariei, de exemplu, dar şi variaţii mult diminuate faţă de perioada precedentă. România s-a putut împrumuta la dobânzi în descreştere de pe pieţele internaţionale. Pe de altă parte, piaţa muncii nu a generat acţiuni inflaţioniste în T4', a menţionat guvernatorul BNR.
Banca Naţională a României /BNR/ a majorat prognoza de inflaţie la 3,5% pentru acest sfârşitul anului 2014, cu 0,5% peste estimarea din noiembrie 2013.
De asemenea, pentru sfârşitul anului 2015, BNR prognozează o inflaţie de 3,2%.
Guvernatorul a mai spus că Banca Centrală a trecut la o ţintă staţionară de inflaţie de 2,5% +/- un punct procentual, anual. AGERPRES
Trimiteți un comentariu