Comitetului de supraveghere macroprudenţială, unde BNR are 5 membri din cei 9 cu drept de decizie iar ASF doar 2, nu va răspunde civil sau penal pentru modul în care îşi îndeplineşte sarcinile. Când sesizează riscuri şi avertizează alte autorităţi ale statului, acestea trebuie să-l informeze despre cum au reacţionat sau de ce nu au făcut-o.

Este vorba de un proiect de ordonanţă de urgenţă privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional postat săptămâna trecută pe site-ul Ministerului de Finanţe. Justificarea elaborării în regim de urgenţă este că data privind implementarea la nivel naţional a recomandării Comitetului European pentru Risc Sistemic a trecut deja (1 iulie 2013). Noul Comitet Naţional pentru Supravehere Macroprudenţială, în esenţă un organism de cooperare interinstituţională a fost înzestrat cu mai multe atribuţii şi aproape cu nicio responsabilitate.

Comitetul urmează să identifice riscurile sistemice, instituţiile relevante din punct de vedere sistemic, să emită recomandări şi avertizări şi în plus să coordoneze gestionarea crizelor financiare. Toate instituţiile statului avertizate prin rapoartele Comitetului (Guvern, instituţii de supraveghere microprudenţială) trebuie să-l informeze ulterior despre modul în care s-au conformat, ce decizii au luat şi cum justifică neluarea unor decizii-fapt ce denotă că în acest mod se va trasa foarte uşor răspunderea autorităţilor prea inerte, incompetente sau rău intenţionate. Cu toate acestea, în proiectul de lege scrie negru pe alb că “Membrii Comitetului, precum şi persoanele care au lucrat sau lucrează pentru sau în legătură cu activitatea Comitetului, nu răspund civil sau penal pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere macroprudenţială, cu excepţia cazului în care se dovedeşte că au acţionat cu rea-credinţă şi cu neglijenţă gravă”.

Cu alte cuvinte, neglijenţa moderată, incompetenţa crasă sau deciziile greşite în gestionarea unei crize financiare sunt scutite de răspundere. Preşedintele Comitetului prezintă Parlamentului un raport annual, care este dezbătut fără să fie însă supus votului (nu putem vorbi deci de o demitere a sa în cazul respingerii raportului cum se întâmplă la alte instituţii)

Deşi Comitetul ar urma să identifice riscurile la adresa stabilităţii financiare din pieţele bancare, de asigurări, bursa de valori şi pensiile private, din cei 9 membri ai săi, 5 urmează să vină din partea BNR, doar 2 de la ASF, doi urmând să fie numiţi de Guvern. De ce această disproporţie? În nota de fundamentare se precizează că “această structura a organismului decizional este propusă pentru a asigura conformarea la recomandarea CERS/2011/3, potrivit căreia banca centrală trebuie să deţină un rol major în domeniul politicii macroprudenţiale”. De la un rol major, la o decizie majoritară este însă o diferenţă. Cu un umor involuntar se mai precizează ”Comitetul adoptă şi urmăreşte implementarea strategiei privind politica macroprudenţială, fără a aduce atingere independenţei BNR” Cum ar putea să facă asta din vreme ce printre cei 9 membri ai Consiliului General al Comitetului, cei care iau deciziile, sunt 5 angajaţi ai BNR (Guvernatorul-preşedintele Comitetului, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori şi economistul-şef al instituţiei)?

Cel mai respectat cotidian financiar din Austria afirmă cu subiect și predicat că piața asigurărilor din România, inclusiv firmele austriece prezente la noi adică Uniqa și Vienna Insurance Group(acționarul majoritar al Omniasig), este în pericol de moarte. Totul ar putea porni de la suspiciunile care planează asupra Astra Asigurări, relatează jurnaliștii de la Wirtschaftsblatt

„Ceva e putred în piața românească a asigurărilor iar această situație durează de multă vreme ”, scrie cea mai importantă publicație financiară din Austria.

Ziarul face referire la suspiciunile care planează asupra companiei Astra Asigurări, despre care se spune că și-a subevaluat daunele și că nu ar putea achita toate despăgubirile în cazul unui cutremur important, și atenționează că dacă ipoteza este corectă atunci întreaga piața a asigurărilor din România este în pericol, inclusiv firmele austriece.

Sub forma unei ipoteze, Wirtschaftsblatt scrie: „ Dacă liderul Astra Asigurări se clatină atunci toată piața din România este în pericol, inclusiv VIG și Uniqa care ar trebui să plătească o parte din daunele pe care concurența nu le va mai putea achita în cazul unui dezastru.  Aceste sume nu au putut fi estimate până acum dar Astra are 4,6 milioane de asigurați iar VIG deține 27% din piață.”, arată cotidianul financiar din Austria, potrivit căruia VIG și Uniqa nu au dorit să comenteze.  Compania VIG deține în România trei companii de asigurare adică Omniasig, Asirom și BCR Asigurări de Viață în timp ce Uniqa este prezentă la noi sub brand propriu.

Pentru a pute ascunde adevarul referitor la fondurile Europene si a minti electoratul, astfel incit sa credem ca aceste fonduri exista cu adevarat ( ele de   fapt sunt fictive ) -   Începând cu data de 1 martie 2014, Ministerul Fondurilor Europene va prelua activitatea şi structurile autorităţilor de management aferente următoarelor două programe: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) şi Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE), potrivit unui comunicat de presă primit de redacţie. Această măsură are ca scop eficientizarea sistemului de gestionare a instrumentelor structurale.
"Guvernul României a aprobat transferul autorităţilor de management POS DRU şi POS CCE la Ministerului Fondurilor Europene. Este simplificată astfel structura instituţională, fapt care reprezintă un pas important pentru reformarea întregului sistem de implementare. Reamintesc că în acest an trebuie să finalizăm reforma sistemului, să scăpăm de reminiscenţele trecutului - problemele moştenite din anii 2009-2011, iar beneficiarii să fie ajutaţi să-şi implementeze proiectele cât mai repede", a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
Autoritatea de Management POS DRU va fi preluată de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, iar Autoritatea de Management POS CCE de la Ministerul Economiei.
Ministerul Fondurilor Europene va prelua personalul celor două autorităţi de management, dar şi toate drepturile şi obligaţiile acestora, inclusiv litigiile aferente activităţii acestora.
De asemenea, actul normativ prevede că în perioada de programare 2014-2020 Ministerul Fondurilor Europene va fi autoritate de management pentru Programul Operaţional Competitivitate, Programul Operaţional Capital Uman şi Programul Operaţional Asistență Tehnică. SI TOATE ASTEA PENTRU A MINTI ELECTORATUL EFICIENT IN SPIRITUL PROMOVAT DE U.E. - Jos diktatura de la Bruxelles si delapidatorii anglo-saxoni !!! 

Anumite bănci ar putea întâmpina probleme de lichiditate prin adoptarea electoRATEI, schemă de reeşalonare a creditelor, propusă de guvern în urma discuţiilor cu FMI, însă măsura nu creează probleme pentru sistem, a explicat sâmbătă Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR). "Chestia asta cu creditul fiscal, cel puţin până în momentul în care am participat eu la discuţii nu era destul de clară. Foarte multe bănci m-au întrebat care e mecanismul de funcţionare şi eu cel puţin nu am găsit un răspuns în discuţiile pe care le-am avut în colectivul respectiv. El intervine în momentul în care expiră perioada de reducere a principalului. Nu era clar dacă e plătit lunar, anual, odată cu declaraţia de impunere. Nu era clar ce se întâmplă cu pensionarii", a spus Cinteză în cadrul unui seminar Finmedia. În calitate de şef al supravegherii, Cinteză a subliniat că a avut câteva cerinţe, principala preocupare fiind ca schema să nu genereze probleme de prudenţă pentru bănci.

"Eu ca supraveghetor am cerut ca decizia să fie una opţională şi pentru bănci, şi pentru debitori. De ce opţională pentru bănci? Atunci când schimbi maturitatea unor active şi o prelungeşti cu doi ani de zile e clar că apare un <> (nepotrivire n.r.) între active şi pasive. Trebuia analizat dacă nu sunt efecte care pot conduce la o înrăutăţire a situaţiei băncilor", a explicat Cinteză.

Totodată, un studiu de impact realizat de Banca Naţională a arătat că măsura nu ar crea o problemă de lichiditate la nivel de sistem, însă ar fi posibil ca anumite bănci să întâmpine dificultăţi. În acest context s-ar fi creat un hazard moral, a subliniat Cinteză, arătând că băncilor care ar fi avut probleme de lichiditate le-ar fi fost dificil să le explice unor clienţi de ce le refuză reeşalonarea. "O altă cerinţă a supravegherii a fost ca băncile să fie transparent în ceea ce priveşte sumele care trebuie plătite în urma reeşalonării creditului", a mai spus Cinteză, "motiv pentru care în proiectul de ordonanţă s-a introdus un alineat care spune că debitorul trebuie să ia la cunoştinţă noul grafic de plăţi în comparaţie cu vechiul grafic", a completat şeful Supravegherii.

Din simulările BNR mai reiese că, pentru anumite credite, clienţii care optează pentru electoRATĂ ajung să plătească mai mult.

"Pe câteva contracte de credit rezultă că (debitorul n.r.) plăteşte mai mult", a precizat el. În ceea ce priveşte posibilitatea ca schema să ducă la stimularea consumului, scopul invocat de executiv pentru introducerea mecanismului, Cinteză a precizat că este important ca acest consum să fie de produse şi servicii din România.

"Ca şi gândire, poate să genereze o majorare a consumului cu scopul de a conduce la creşterea PIB-ului, dar numai în măsura în care consumul e asigurat din produse făcute pe teritoriul României", a spus şeful Supravegherii.

Preşedintele Direcţiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză , a declarat astăzi, într-un seminar, că troica finanţatorilor internaţionali ai Ciprului (FMI, UE şi BCE) a prelungit până în februarie termenul-limită pentru vânzarea Marfin Bank România, domnia sa adăugând că nu este sigur dacă autorităţile vor reuşi să respecte noua dată. "Au tot lălăit-o până când le-a impus troica s-o vândă. Au avut termen 31 ianuarie şi s-a prelungit până la finele lui februarie. Acum au termen limită final februarie, iar cumpărători sunt. Ar trebui s-o anunţe, dar nu ştiu dacă o vor face. Banca e bună. Pe partea preluată de la Bank of Cyprus, nu există aproape nicio neperformanţă", a explicat Cinteză. Domnia sa a adăugat că a recomandat achiziţia Marfin celor interesaţi de preluări în România şi chiar a trimis investitorii în Cipru. "Am discutat şi chiar le-am trimis investitori să le vândă banca. Au privit problema cam de sus, sperând şi la un preţ mai mare (...) Este exclus să facă majorare de capital, pentru că decretul din Cipru interzice orice majorare de participaţie în exteriorul ţării. Când am vrut să facem transferul între Bank of Cyprus şi Marfin, lichidităţile n-au venit din Cipru, ci din Germania", a precizat Cinteză. Oficialul BNR a spus că banca are o situaţie bună, fiind în negociere cu Cipru să obţină un discount pe linile de finanţare şi să eşaloneze rambursarea pe cinci ani. "Categoric, o bancă având un acţionar de calitatea celui pe care îl are acum Marfin nu are acces la creditele BNR în caz risc de lichiditate (...) Conducerea băncii negociază cu Bank of Cyprus, care a devenit titular al depozitelor făcute înainte de Laiiki. Marfin negociază un discount destul de bun, care s-ar reflecta în solvabilitatea băncii", a mai arătat Cinteză.  În ţara noastră, Cyprus Popular Bank deţinea filiala Marfin Bank România, în timp ce Bank of Cyprus opera prin intermediul unei sucursale. Marfin Bank România a preluat de la sucursala autohtonă a Bank of Cyprus depozite în valoare totală de 77 de milioane de euro şi active brute de 82 de milioane de euro. Pe 25 aprilie 2013, Banca Centrală a Ciprului a aprobat transferul depozitelor sucursalei Bank of Cyprus din România, împreună cu lichiditatea şi creditele de retail şi pentru IMM-uri care să acopere valoarea pasivelor, în bilanţul filialei Cyprus Popular Bank, Marfin Bank, instituţie de credit înregistrată în ţara noastră şi supravegheată de BNR. Marfin România a fost capitalizată de către Cipru cu 20 de milioane de euro. În cazul în care negocierile ar fi eşuat, depozitele de la sucursala Bank of Cyprus ar fi intrat sub legea de restructurare a sistemului bancar din Cipru, ceea ce ar fi presupus tăieri din sumele care depăşesc plafonul de garantare de 100 de mii de euro, pentru populaţie şi IMM-uri. 

Bill Gates, care deține, printr-un fond de investiții, producătorul de energie Optim Energy (EnergyCo LLC), a fost nevoit să solicite intrarea companiei în insolvență, în urma înregistrării unor pierderi considerabile.

Oficialii companiei dau vina pe piața energiei, care n-a "putut" să le asigure prețuri menite a suporta costurile, susține Reuters, citat de energyreport.ro

"Actualul mediul economic, extrem de negativ raportat la industria producătoare de energie electrică - în special în ceea ce privește centralele pe bază de cărbune - și constrângerile de lichiditate impuse debitorilor au condus la pierderi irecuperabile, care, pur și simplu, au lăsat debitorii fără alternative," susține CEO-ul Optim Energy, Nick Rahn, în cererea de intrare în insolvență a companiei.

Conform documentelor depuse, Optim are datorii de 713 milioane dolari numai către Wells Fargo, în timp ce activele totale estimate valorează mai puțin de 500 milioane dolari. În 2013, Optim a înregistrat venituri de 236 milioane dolari.

Potrivit Bloomberg, ECJV Holdings LLC, proprietarul Optim Energy, este deținută de Cascade Investment LLC, un vehicul de investiții al lui Bill Gates, co-fondatorul Microsoft Corp și cel mai bogat om din lume.

Cineva a scris cele de mai jos - dar nu gasescu unde se pare ca in "curentul"

Alesul Coaliţiei anti-Băsescu a reuşit să-l depăşească pe Năstase câştigând porecla de „Primarul – şase case“

După o întrunire de taină la ceas de seară acasă la stăpånul Antenelor, Dan Voiculescu, Coaliţia 322 formată din PSD-PC-PNL-UDMR a înaintat oficial propunerea ca primarul Sibiului, Klaus Werner Johannis, să ocupe poziţia de prim-ministru al Romåniei. O persoană extrem de controversată, Johannis nu putea fi o alegere mai pe profilul celor care îl susţin. Chiar ieri, agenţia Mediafax a confirmat că Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia a anunţat oficial că îl cercetează, din 1 octombrie, pe primarul Sibiului, Klaus Johannis, pentru neglijenţă în serviciu privind restituirea unor imobile în municipiu. Suntem în postura de a vă oferi în exclusivitate această dovadă, care priveşte chiar persoana şi familia primarului. De altfel, cazul a fost reflectat pe larg de ziarul „Curentul“ încă din 2004.
Pe plan local, o mică publicaţie, „Dacii liberi“, a reuşit să evidenţieze numeroasele nebuloase care l-au transformat pe Johannis dintr-un simplu profesor de fizică într-un „primar-minune“ miliardar. Alesul „independent“ şi-a asigurat viitorul prin achiziţionarea a nu mai puţin de şase imobile în două mandate de primar toate pe numele soţiei, depăşindu-l astfel pe „Năstase – patru case“. Se poate spune că a fi primar, cu un salariu de bugetar, este mai profitabil decât să fii om de afaceri: ai şansa să ajungi, din simplu baron local, „baron regional“ şi acum, după nominalizarea Coaliţiei 322, „baron naţional“.
Colegii din presa locală arată că Sibiul beneficiază, pe baza unei propagande strălucite, întreţinută prin fire nevăzute de la nivel central intern şi extern, de o falsă imagine a unei administraţii performante. O faţadă care ascunde o mafie coordonată abil de un primar care se doreşte acum premier, scrie publicaţia „Dacii liberi“. De la afaceri imobiliare dubioase şi jonglerii cu fonduri europene şi ale Ministerului Culturii, de pe vremea „capitalei europene“ a fraudei, la trafic de copii, nimic nu i-a scăpat primarului care se visează premier.

Cu soţia şi soacra la DNA

Ancheta la care lucrează acum Direcţia Naţională Anticorupţie priveşte revendicare cu acte false, prin care primarul Sibiului a dobândit ilegal cel puţin două imobile. „Curentul“ a arătat în investigaţiile precedente cum Klaus Johannis, primarul reales al Sibiului, Carmen Johannis, soţia sa, şi Georgeta Lazurcă, soacra sa, sunt „cercetaţi“ de ani buni de către magistraţii sibieni sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de instigare la fals intelectual, uz de fals şi mărturie mincinoasă. Motivul: folosindu-se de acte false, persoanele respective au dobândit dreptul de proprietate asupra a două imobile situate în centrul Sibiului, printre care şi clădirea în care se află cel mai mare cinematograf din oraş, închiriată apoi de către primar, pe zeci de mii de euro lunar, Băncii Raiffeisen. Alături de cei trei membri ai familiei edilului sibian, în dosarul menţionat mai figurează trei persoane (Dorin Suciu – avocat, Ion Bastea – moştenitor prezumat, şi Romul Mărginean – martor) implicate de către soţii Johannis în acţiunea de revendicare. În acest dosar, Liviu Munteanu – secretarul comunei sibiene Porumbacu de Jos – e acuzat de fals intelectual şi abuz în serviciu, deoarece a eliberat ilegal înscrisuri oficiale care au ajutat-o pe Carmen Johannis să obţină dreptul de proprietate asupra celor două imobile. Potrivit unor documente oficiale evidenţiate de ancheta „Curentului“, imobilele revendicate şi câştigate de familia Johannis ca urmare a unei decizii civile, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în 1999, sunt amplasate în Sibiu, pe str. Nicolae Bălcescu nr. 29, respectiv General Magheru nr. 35. Fiecare din imobile are o valoare de piaţă ridicată, ţinând cont că includ mai multe apartamente şi spaţii comerciale. Imobilele în cauză, preluate de statul român prin naţionalizare, au aparţinut soţilor Măria şi Eliseu Ghenea, ambii decedaţi, în 1962, respectiv în 1969. În baza Legii 112/1995, cei care locuiau în respectivele imobile au cumpărat de la statul român apartamentele şi spaţiile comerciale. Surprinzător, în 1999, soţia primarului Johannis apare în scenă, cerându-le noilor proprietari să-şi părăsească locuinţele, pe motiv că ea e proprietară. Intrigaţi, oamenii au luat la puricat povestea şi au ajuns la o descoperire stupefiantă.

Reţeaua funebră - Ingineria macabră a soţilor Johannis pare de domeniul fantasticului: unul dintre proprietarii tabulari ai imobilelor, Maria Ghenea (născută Bastea), ar fi lăsat, la decesul său, un testament prin care lasă ca moştenire imobilele respective unui nepot, Nicolae Bastea, decedat şi el în 1993. Ulterior, acesta, tot printr-un testament, ar fi retransmis imobilele lui Ioan Bastea, Georgetei Lazurcă şi soţiei primarului, Carmen Johannis. Pe baza acelui act, Ioan Bastea şi soţia „tehnocratului“ sibian au cerut justiţiei să constate nevalabilitatea intabulării statului. Apoi, revendicatorii au obţinut restabilirea situaţiei de carte funciară de la momentul naţionalizării, după care au promovat şi au obţinut acţiuni în vederea constatării nulităţii actelor de vânzare-cumpărare încheiate între stat şi cei care locuiau în imobile. 

Falsuri pe toată linia

„Curentul“ dezvăluia în 2004 că proprietarii din imobilele revendicate de familia Johannis au apelat la instanţă încă din 2001. Aşa a ieşit la iveală faptul că primarul Johannis & comp. obţinuseră imobilele pe baza unor acte false eliberate de secretarul Primăriei Porumbacu de Sus, Liviu Munteanu. Conform dosarului penal în care Munteanu e anchetat, reiese că el a eliberat o serie de documente privind moştenirea defunctului Eliseu Ghenea, care aveau un conţinut ireal şi nu corespundeau menţiunilor din documentele de stare civilă din arhive.
„Aceste manopere desfăşurate de numiţii Bastea Ioan, Lazurcă Georgeta şi Johannis Carmen, sprijinite de acţiunile învinuitului Munteanu Liviu – care a eliberat adeverinţele 168/1998 şi 73/2000 şi anexa 1 nr. 25/1997, în mod fals, au condus la intabularea eronată a sus-numiţilor în cartea funciară, deşi nu aveau vocaţie succesorală, întrucât Bastea Nicolae era rudă doar cu Ghenea Măria, soţia precedentă a defunctului Ghenea Eliseu“, se spune în dosarul în care Munteanu e acuzat de fals intelectual şi abuz în serviciu în formă calificată. Mai mult, avocatul familiei Johannis, Dorin Suciu, a fost acuzat că pe Nicolae Bastea l-a transformat, din nepot al Măriei Ghenea, în nepotul lui Eliseu, astfel încât să poată fi considerat succesor direct al ultimului reprezentant al familiei Ghenea. Iniţial, familia Johannis a pierdut în instanţă, după ce o expertiză grafologică a arătat nevalabilitatea testamentului lăsat de Măria Bastea, fapt ce a făcut ca testamentul lui Nicolae Bastea să cadă. Ulterior au urmat recursuri, familia Johannis a reuşit să câştige datorită adeverinţelor false eliberate de Munteanu, a intrat pe fir şi Parchetul de pe lângă CSJ, dar, stupoare: Johannis rămâne proprietar, ancheta este declinată şi trimisă la DNA.
În spatele zâmbetului arogant şi aparent degajat al „baronului regional“ Klaus Johannis stă doar speranţa acestuia că se va putea agăţa de o funcţie şi de o protecţie politică prin care să-şi îngroape adânc dosarul de la DNA. În realitate, „Primarul-şase case“ a reuşit să-şi dezvăluie puroiul bubelor locale la nivel naţional şi, de ce nu, şi international.

Beneficiile aderarii la UE a Romaniei

Proceduri  EU - Două proceduri sunt pe probleme de mediu, au ajuns în stadiul de aviz motivat şi vizează depozitele neconforme de deșeuri și necesitatea curăţării a două iazuri de decantare din exploatările miniere de cupru și zinc din Moldova Nouă. Cea de-a treia procedură de infringement, este în prima fază şi priveşte tarifele de utilizare a infrastructurii feroviare.

Comisia Europeană s-a declarat preocupată de faptul că România nu își protejează cetățenii de efectele gestionării deficitare a deșeurilor. În pofida avertismentelor anterioare, cele mai recente informații de care dispune Comisia indică faptul că 19 depozite de deșeuri din România funcționează încă fără a respecta legislația UE privind deșeurile și depozitele de deșeuri, fiind implicat un risc grav pentru sănătatea umană și pentru mediu. Tot în domeniul mediului, un al doilea aviz motivat a fost transmis României pentru a-i solicita curățarea a două iazuri de decantare din exploatările miniere de cupru și zinc din Moldova Nouă. Iazurile de decantare reprezintă o sursă majoră de pulberi toxice, care au consecințe semnificative asupra sănătății umane și asupra mediului. CE a condamnat faptul că ţara noastră nu a luat măsurile necesare pentru a controla emisiile și pentru a preveni abandonarea siturilor, se arată pe pagina reprezentanţei Comisiei Europene în România.  Comisia a inițiat proceduri în constatarea neîndeplinirii obligațiilor în privința acestor aspecte, în octombrie 2012. Autoritățile române au raportat cu privire la progresele înregistrate, însă obiectivele nu au fost încă îndeplinite, iar grava problemă a pulberilor toxice persistă. Astfel, s-a trimis un aviz motivat, iar în cazul în care România nu acționează în termen de două luni, Comisia poate sesiza cauza Curții de Justiție a UE.

Infringement şi pe infrastructura feroviară   În cea de-a treia procedură de infringement, dar mai puțin avansată, Comisia Europeană a cerut României să practice tarife corecte de utilizare a infrastructurii feroviare și să asigure sustenabilitatea financiară a administratorului infrastructurii sale. Comisia Europeană și-a exprimat astfel îngrijorarea cu privire la echilibrul financiar al principalului administrator al infrastructurii din România în anii următori. Rețeaua feroviară din România este una dintre cele mai extinse din Uniunea Europeană, iar tarifele aplicate trenurilor de marfă sunt printre cele mai mari din Europa, susține Executivul de la Bruxelles. Rețeaua feroviară a fost afectată de deficite semnificative, tot mai mari de la un an la altul, în timp ce tronsoane mari ale rețelei nu au fost menținute în stare bună. În același timp, administratorul infrastructurii nu este stimulat să reducă costurile și tarifele.

Care este procedura de sancţionare Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) conferă Comisiei, care acționează ca gardian al tratatelor, competența de a iniția o acțiune în justiție împotriva unui stat membru care nu își respectă obligațiile care îi revin în temeiul legislației EU. Procedura în constatarea neîndeplinirii obligațiilor debutează cu o solicitare de informații („scrisoare de punere în întârziere”) adresată statului membru în cauză, care trebuie să își prezinte observațiile într-un anumit termen, de obicei de două luni (stadiul procedurii pentru calea ferată)- articol EVZ de Catalin Antohe

România are, în premieră, prevederi fiscale de tip holding. Este vorba de un regim simplu care îndeplineşte cele două condiţii minimale necesare pentru funcţionarea holdingului: scutiri de impozit pe câştigurile de capital şi pe dividende. În acelaşi timp, nu sunt impozitate nici veniturile din lichidare obţinute de societatea holding din vânzarea titlurilor de participare în filialele pe care le deţine. Relaxarea ar putea impulsiona stabilirea holdingurilor în România. Investitorii români care, până acum, îşi căutau jurisdicţii mai favorabile ca să-şi înregistreze businessurile, preferând ţări ca Cipru sau Olanda, au motive să-şi dezvolte afacerile în ţară. Desigur, noutăţile fiscale vizează investiţiile de interes strategic care au ca scop dezvoltarea, și nu pe cele speculative. Din această cauză, majoritatea ţărilor cu regim holding impun praguri minime de deţinere a acţiunilor pentru a scuti de impozit dividendele. De exemplu, Olanda are o cotă de 5%, iar Cipru, de 1%. România a ales să impună deţinerea a cel puţin 10% din acţiuni într-o filială de la care se încasează dividende. Totodată, a stabilit şi o perioadă minimă de deţinere de un an.

România, noua destinaţie de investiţii?

„Începând din 2014, România a intrat în concurenţa fiscală internaţională prin acest regim de tip holding. Colegii din Marea Britanie şi Statele Unite au fost foarte interesaţi de această schimbare. Datorită noului regim, România a fost pusă pe harta investitorilor care vor avea în minte facilităţile fiscale când vor lua deciziile. În România, modificarea nu a fost prea mult discutată, dar este foarte importantă pentru oamenii de afaceri“, spune Alex Milcev, partener Ernst&Young.

Deşi ani la rând mediul de afaceri a insistat pentru regimul fiscal de tip holding, Ministerul Finanţelor s-a arătat neînduplecat. Se pare că izbucnirea crizei din Cipru a grăbit luarea unor decizii la Bucureşti. Datorită interesului antreprenorilor autohtoni să-şi găsească alternative la acest tip de funcţionare, după ce Cipru a ajuns o ţară nesigură, iniţiativa Guvernului poate fi considerată o încercare de a le veni în întâmpinare. Abordarea este interesantă atâta timp cât mutarea dintr-o jurisdicţie în alta, pe fondul globalizării, este foarte rapidă, şi orice facilitate poate contribui la luarea deciziilor de investiţie.

Articol - capital ...de luat aminte

Medicul ucrainean ajuns şofer de taxi la Berlin, menajera din Bulgaria cu diplomă universitară sau chimistul român care spală geamuri - acestea sunt clişee răspândite, referitoare la imigranţii care acceptă de nevoie joburi în Germania cu mult sub calificarea lor. Iar aceste clişee sunt adesea conforme cu realitatea, potrivit unei statistici a Oficiului federal pentru plasarea forţei de muncă.

    Conform documentului menţionat, procentajul est-europenilor care acceptă joburi prost plătite este disproporţionat de mare. În decembrie 2012, 53 la sută dintre ei câştigau mai puţin de două treimi dintr-un salariu mediu. Dintre germani, numai 20 la sută acceptă asemenea slujbe.

    Supercalificat şi prost plătit

    Simultan, nivelul de pregătire al imigranţilor creşte continuu, potrivit Ninei Neubecker, expertă în cadrul Institutului german pentru Studii Economice (DIW). "Am constatat că imigranţii sosiţi în Germania după anul 2004 au o pregătire mult mai bună decât cei veniţi mai devreme", a declarat ea pentru DW. Potrivit datelor DIW, două treimi dintre ei au calificare profesională sau sunt absolvenţi de studii superioare. Dacă se face o comparaţie raportată la ţările de origine, tocmai esteuropenii se află detaşat în fruntea clasamentului.

    Salahor pe şantier în ciuda diplomei universitare?

    Mai mult decât atât: Potrivit studiului DIW, mare parte din românii şi bulgarii sosiţi în Germania începând cu anul 2007 prestează munci cu mult sub pregătirea lor. În funcţie de metoda de calcul, procentajul celor supracalificaţi este situat între 40 şi 58 la sută.

    Discriminare sau problemă complexă?

    Din perspectiva Partidului Stângii (Die Linke), dezbaterea actuală privind imigraţia din România şi Bulgaria, motivată de sărăcie, apare într-o cu totul altă lumină. Sabine Zimmermann, deputată a Stângii în Bundestag, vorbeşte în context despre "carenţe ale politiciii de ocupare a forţei de muncă în Germania". Răspunzătoare este, în opinia ei, tendinţa generală de desfiinţare a locurilor de muncă obişnuite şi înlocuirea lor cu joburi prost plătite, puse cu precădere la dispoziţia imigranţilor. "Este vorba despre o discriminare sistematică", a subliniat pentru DW deputata Zimmermann. "Numeroşi angajatori dau de lucru imigranţilor numai în astfel de condiţii", a conchis ea.

    Totuşi, potrivit Ninei Neubecker, discriminarea singură nu poate explica diferenţa mare dintre joburile germanilor şi cele oferite imigranţilor. Probabil că "discrepanţa se datorează unei serii întregi de factori, între care nerecunoaşterea diplomelor obţinute în străinătate ocupă un loc central". Din această cauză, un uriaş potenţial nu este folosit la justa sa valoare, a evidenţiat Neubecker.

Discriminarea,discrepanta intre clasele sociale,din Germania si in UE-se practica aceeasi politica,desigur,nerecunoasterea diplomelor este un factor pricipal,dar si nerecunoasterea experientei ca si un bun meserias,chit ca ai cu ce documenta si proba,buletine de plata,contracte,carti de munca,etc.-Nu sunt luate in considerare de patronii masoni,in cea mai mare parte,iar job-urile propuse sunt minime si de joasa speta,de umilinta intocmai chiar daca ei prin spate observa ca ai o calificare plus,studii superioare,care nu corespunde cu functia pe care acestia o scot la iveala.In facultati si in Universitati se practica aceeasi hotie in cardasie cu eliberarea diplomelor,cine are relatii,pile,provine dintr-un anumit mediu,grup,trimis, secta,franmasonii,mafia,servicii securitare,reusesc,iar ceilalti nu,si fara o posibilitate de contestare a examenului''esuat''-dar in fapt ocupat ilegal de un(o)debila provenita-trimisa special din aceste clase sociale obscure...O mana spala pe alta in fratia UE(Uniunea Escrociilor).Sclavagismul modern si urmarile sale in randul exodului si al emigrantilor din cauza saraciei si al mizeriei,ajunsi sa-si sacrifice totul,viata,familia,prietenii,pentru un trai mai bun,o bucata de paine smulsa cu sacrificii grave din mana imperialistilor fascisti,xenofobi si totalitari in razboiul pshihologic pentru existenta...Corporatiile multinationale si sclavagismul modern În prezent, literatura de specialitate ne subliniaza tot mai accentuat importanta corporatiilor transnationale,adevarati colosi economici care isi desfasoara activitatea la nivel transfrontalier, principali actori ai procesului de globalizare a activitatii economice. Credeti ca lumea in care traim este structurata intr-asa fel incat sa aiba tendinta de a-i transforma pe oameni in sclavi? Bineinteles ca nu in sclavi cu lanturi la maini si la picioare(desi sunt si cazuri de o asemenea amploare,incest,etc), ci in sclavi moderni, adica in oameni aparent liberi, dar dependenti de un ”stapan” care are destule posibilitati de a le determina modul de viata si gradul de libertate. Se pare ca sclavia, din antichitate si poate pana in zilele noastre, a imbracat diverse ”haine”, mai mult sau mai putin evidente.Caragiale, o descria in felul sau...-''Maxima lui Conu Leonida (când Efimiţa, mai deşteaptă pentru că e mai naturală, îl întreabă de unde lefi, dacă nu mai sunt biruri), -- aşadar maxima lui Conu Leonida: "Treaba statului, domnule: el ce grijă are? e datoria lui să-ngrijească să aibă oamenii lefurile la vreme" --, această maximă nu este,iarăşi, o simplă glumă. E concepţia noastră a atotputerniciei statului, e sentimentul nostru că statul e părintele nostru, când binevoitor, când tiran, e acea stare de suflet care ne face să-l ocărâm mereu că nu ne dă cât ne trebuie, fiindcă niciodată nu ne ajunge cât ne dă, şi care ne face să fim veşnic opozanţi (dovadă numărul şi tirajul "ziarelor de scandal"), dar, în acelaşi timp, "la urnă", să fim veşnic guvernamentali, ca nişte copii cârtitori, dar în definitiv fricoşi, dacă nu respectuoşi faţă de părintele nostru, în afară de care nu există nici o salvare. E sclavagismul nostru oriental. E sentimentul robului faţă de stăpân şi teoretizarea acestui sentiment''.Romanii,sclavii modern primesc multe tepe,de tot felul,odata ajunsi aici,pe un taram necunoscut,li se aplica legi locale,de care ei nu sunt indreptatiti sa raspunda prin natura juridica si statut de nationalitate,ei nu sunt protejati,nu au statutul recunoscut,nu este recunoscuta cetatenia ca fiind cetatean european,li se incalca flagrant toate drepturile,al omului inclusiv,iar administratia tarii respective,si institutiile europene,o data ce doresti sa dezvalui atrocitatiile si sa condamni in justitie,au metode suficiente si un aparat politienesc bine pus la punct de descurajare si amenintare se unesc toate contra ta,devii o victima inconjurata de un sistem represiv,esti lasat in groapa mortii,linsat,distrus,amendat,abandonat si parasit inclusiv de Statul las din care provii.

Poate Ponta fi candidat la prezidentiale ? Daca Romania e tara civilizata, raspunsul e NU, din cauza ca:
1. Ponta e un plagiator dovedit de Universitatea Bucuresti
2. Ponta , impreuna cu Rus sunt principalii vinovati si responsabili pentru fraudarea rezultatului Referendumului din 2012 prin utilizarea, deliberata, a listelor electorale false ci 18,3 mil votanti, cu 2,6 mil falsuri, in locul celor corecte cu 15,7 mil
3. Ponta este principalul responsabil pentru moartea Aurei si a lui Iovan, prin inghetare, vnefiind salvati de institutiile Statului. Acest lucru s-a intamplat din cauza lipsei de coordonare centrala si unica comanda. Ponta e responsabil pentru aceasta neconvocand Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, si necoordonarea acestuia.
4. Pentru presedintie e necesar un candidat cu oarecare morala. Ponta e profound immoral, dispretuind cu adevarat poporul roman. Aveti mai multe dovezi, in timp cat erau in desfasurare operatiunile de salvare in Muntenegru, iresponsabilul Ponta nu a cadadicsit nici macar sa-si intrerupa etalarea suncilor premature de pe terenul de sport, ignorand situatia de urgenta. Exact la fel si in 20 ianuarie, cand afland deja despre accidentul aviatic cu victime, dupa doar 4 ore, cand nu se stia nimic despre soarta accidentatilor sau se stia ca sunt in dificultate extrema, iresponsabilul Ponta a plecat la cocina B1 sa se harjoneasca pe ecranele TV cu tuta Puscalau, apoi plecand la carciuma, la Trattoria, impreuna cu haita lui (formata din acelasi fel de neoameni) pentru a sarbatori, ce ? Moartea a inca doi ramani din cauza iresponsabilitatii lui ? nu mai vorbim despre guvernarea iresponsabila si incompetenta a treburilor tarii.
5. Prin pozitia sa de ofiter sub acoperire al unui serviciu, incompatibila cu cea de politician (art 36, legea 14/92) iresponsabilul Ponta e penal. La fel intreaga lui activitate de asi ascunde incompetenta si nepriceperea doar prin intoxicari si propaganda organizata si sustinuta de ofiteri sub acoperire, in principal de la UM 0289 SRI infiltrati in intreaga Media romaneasca, controland-o total, constituie un act neconstitutional prin incalcarea prevederilor legii, aducand prejudicii severe Sigurantei Natinale.
6. Cu toate evidentele privin faptele infractionale ale iresponsabilului Ponta, Justitia I-l ocroteste prin musamalizarea faptelor penale savarsite, in special procurorii dar nu numai.Astfel au procedat procurorii ascuzand prin NUP-uri fraudarea rezultatului Referendumului prin falsificarea listelor electorale, mai mult sechestrand, illegal (fapta unica in lume) documentele de la BEC, pentru distrugerea probei materiale, listele. Apoi ocultarea responsabilitatii principale a lui Ponta in cazul accidentului aviatic soldat cu doi morti inocenti, ascundere prin propaganda si intoxicare extrema, generalizata pe toata media si mediul politic, fapta demna de o Dictatura controlata prin Politie Politica, principal responsabil fiind chiar penalul Ponta.
7. Cu toate faptele si situatiile de mai sus, indubitabile si cunoscute, poate acest iresponsabil si immoral, nepriceput si incompetent Victor Ponta lasat sa candideze la cel mai inalt post de demnitar al Romaniei ? romanilor, poate va ganditi la tara noastra numita, inca, Romania !

Zero bani Europeni pentru Romania - al 4-lea Rech nu ne "iubeste"

Consiliul European al Cercetării (European Research Council - ERC) reprezintă o ramură a celui de-al şaptelea program, cadru pentru cercetare (FP7). Consiliul European al Cercetării a avut un buget iniţial de 7,8 miliarde euro pe o perioadă de şapte ani: 2007-2013. ERC dorea să ofere un ajutor financiar “pentru stimularea excelenţei în toate domeniile ştiinţei. Excelenţa este singurul criteriu de selecţie al proiectelor şi nu există o ramură ştiinţifică pe care să o considerăm prioritară în faţa alteia. Competiţia este deschisă cercetătorilor de vârf de pretutindeni”, potrivit documentelor de prezentare de pe site-ul oficial al Comisiei Europene, instituţie sub egida căreia funcţionează ERC. Bugetul a fost mărit, deoarece la finalul acestui program (2013) un calcul simplu arată că suma alocată prin ERC a fost de peste 10 miliarde de euro. Aceşti bani au fost folosiţi de Consiliul European al Cercetării – exclusiv - pentru a oferi granturi/burse de cercetare pentru oameni de ştiinţă de top din toată Europa. În cei şapte ani au fost aprobate şi finanţate 4.000 de proiecte de cercetare de pe întreg cuprinsul Europei. Au fost implicaţi în proiecte ştiinţifice un 7.000 de doctoranzi şi 9.500 de ­doctori din toate statele membre ale Uniunii Europene. Cu o singură excepţie: România. Potrivit datelor oficiale, România nu a reuşit să atragă fonduri pentru nici un proiect european de cercetare finanţat prin ERC. Suma finală atrasă de România prin programul European ERC a fost ­zero. Spus fără ocolişuri: timp de şapte ani, forurile europene au decis că nici un proiect de cercetare românesc nu ­merită să fie finanţat din bani europeni. Deşi astfel de proiecte au fost ­depuse (de ordinul zecilor) din România. ­Asta, în condiţiile în care doar ­pentru 2013 Comisia Europeană a pus la bătaie pentru finanţarea proiectelor de cercetare suma de 1,75 miliarde euro.

Dacă România a atras zero euro, nereuşind să câştige nici un grant european oferit – începând din 2007 - prin intermediul ERC, Marea Britanie a câştigat 897 de granturi, Germania – 568, Franţa – 525, Spania – 217. Şi statele din fostul spaţiu de influenţă sovietică s-au mişcat onorabil reuşind să câştige mai multe burse: Ungaria – 34, Polonia – 14. Şi Bulgaria se află înain­tea României, câştigând finanţare pentru trei proiecte de cercetare. Sumele oferite au fost generoase. Pentru un “starting-grants” (atunci când conducătorul proiectului are mai puţin de 7 ani de la finalizarea doctoratului şi este considerat un cercetător foarte promiţător) se oferă suma de 2 milioane de euro, iar pentru un “advance grants” 3,5 milioane de euro. Pornind de la aceste cifre, am calculat că Marea Britanie a atras fonduri europene pentru cercetare de 2,3 miliarde euro, Germania – 1,5 miliarde euro, Franţa – 1,35 miliarde, Spania – 550 milioane, iar Ungaria – 90 milioane euro, Polonia – 33 milioane, Bulgaria – 9 milioane de euro. Clasamentul este încheiat de România, cu zero proiecte admise spre finanţare şi zero euro atraşi din fondurile europene de cercetare.

Olandezii despre ieșirea din Uniunea Europeană

Pentru Olanda, ieșirea din Uniunea Europeană ar însemna beneficii economice majore. Un studiu citat de The Telegraph arată că veniturile unei gospodarii de nivel mediu ar crește cu peste 8.000 de lire sterline pe an, în timp ce bugetul național s-ar majora cu peste un trilion de lire sterline.

Studiul realizat de Capital Economics ia în calcul următoarele două decenii și dă exemplul Elveției și Norvegiei, țări care sunt pe piața unică europeană, fără a fi și membre ale Uniunii Europene.

Potrivit aceleiași surse, ”Olanda, o țară cu rating AAA în zona euro, ar avea de câștigat ieșind din UE, în contextul în care problemele structurale pe care le are moneda unică europeană amenință veniturile pe termen lung ale populației”.

Studiul citat de The Telegraph mai arată, deși există unele riscuri prin ieșirea din Uniune, totuși rămânerea într-un bloc cu o monedă fragilă implică, de asemenea, riscuri semnificative.

Așadar, bugetul olandez ar putea crește circa 1.500 de miliarde de euro (1,3 trilioane de lire sterline) până în anul 2035, cu un plus de 9.800 de euro (8.133 lire sterline) per gospodarie, annual.

Absolut toţi delegaţii FMI în România s-au comportat ca nişte contabili incompetenţi, cu totul depăşiţi de situaţie, iar rezultatele confirmă aşteptările: sub inepta lor supraveghere, taxele au tot crescut iar economia s-a dus de suflet.

Măcar dacă am fi învăţat ceva din asta sau dacă am vedea o cât de mică îmbunătăţire de la un delegat la altul… de unde? Dimpotrivă, am văzut culmile hidoase ale incompetenţei şi cinismului în cazul Ciprului. Iar acum o mostră de prostie arogantă cu consecinţe urâte:

Reducerea TVA la paine este o masura temporara, iar dupa o perioada se va face o evaluare daca evaziunea fiscala s-a redus, a declarat miercuri, intr-o conferinta de presa la Banca Nationala a Romaniei, seful Misiunii Fondului Monetar International, Andrea Schaechter

Să admitem de dragul discuţiei povestea cu “evaziunea” şi că TVA diferenţiat ar fi cheia bunăstării economiei şi finanţelor, nu reducerea generală a taxelor. Dar cu o astfel de declaraţie nu faci decât să te asiguri că ai eliminat chiar şi cea mai mică şansă teoretică de-a atinge scopul, anume de-a mări gradul de colectare a unei taxe prin reducerea ei la nivel suportabil.

Prin urmare, un brutar care acum nu încasează TVA şi ar începe să o facă trebuie să:

a) mărească preţul pâinii cu 9%

b) îşi micşoreze încasările cu 8,2% (deci profitul poate cu 50%)

c) facă o combinaţie dintre cele două, cât să evite falimentul.

Toate astea pentru ce? Ca să intre în atenţia Fiscului cu cantitatea reală vândută iar apoi, pentru că alţii n-au făcut-o, să se trezească că “măsura temporară” s-a terminat. Şi, prin urmare, să:

a) mărească iar preţul pâinii, cu 12,8%

b) micşoreze iar încasările, cu 11,3% (deci profitul să se ducă la zero sau sub)

c) facă o combinaţie inutilă între cele două şi să dea faliment.

Apoi, să fie dat drept exemplu de contribuabil model, care dă curs politicilor publice idioate indiferent de consecinţe.

Într-o lume normală, doamna Şehtăr şi-ar depune chiar acum CV-ul la un bordel din Amsterdam.

Eurogroup: "Băncile cu rezultate foarte slabe la testele de stres vor fi închise" - Băncile care vor înregistra rezultate foarte slabe la testele de stres ce vor fi derulate în acest an de Banca Centrală Europeană (BCE) vor trebui închise, a declarat, ieri, Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogroup - grupul miniştrilor de finanţe din zona euro. BCE, care va prelua activitatea de supraveghere bancară în zona euro începând cu luna noiembrie, va evalua starea de sănătate a celor mai mari 130 de bănci din zona euro printr-o analiză amănunţită a calităţii activelor acestora.
Jeroen Dijsselbloem, care este ministrul de finanţe al Olandei, a spus, citat de Reuters: "Sunt foarte mulţumit de ceea ce a afirmat Daniele Nouy (n.r. - preşedintele Mecanismului Unic de Supraveghere), că, în situaţia în care există bănci într-o condiţie proastă, trebuie să le închidem".
Dijsselbloem a subliniat că este important pentru zona euro să-şi pună în ordine rapid băncile întrucât instituţiile de credit sunt cruciale pentru relansarea economică a regiunii. Oficialul Eurogroup a adăugat că instituţiile financiare au început deja să ia măsuri fără să aştepte rezultatele testelor de stres. "Nu ştiu care vor fi rezultatele testelor, însă o bancă raţională nu va aştepta să vadă aceste rezultate, ci se va gândi cum poate soluţiona proactiv problemele. Cred că acest lucru se întâmplă deja în momentul de faţă", a subliniat Dijsselbloem.
Analiza calităţii activelor băncilor face parte din pregătirile pentru punerea la punct a uniunii bancare, care presupune, totodată, un mecanism pentru închiderea băncilor cu probleme şi înfiinţarea unui fond comun pentru acoperirea costurilor apărute ca urmare a lichidării instituţiilor cu probleme. Dar finalizarea uniunii bancare depinde de un acord între Parlamentul European şi guvernele din zona euro cu privire la autoritatea care va decide dacă o bancă trebuie închisă, respectiv cine va suporta costurile.
     Închiderea băncilor cu probleme ar urma să fie finanţată cu contribuţii de la băncile ce operează în zona euro. Acesta contribuţii ar urma să ajungă, în zece ani, la o capacitate maximă de 55 de miliarde euro. Dijsselbloem susţine că această sumă este o rezervă suficientă, având în vedere că, înainte ca fondul să plătească pentru închiderea unei bănci, acţionarii, deţinătorii de obligaţiuni şi marii deponenţi ai acesteia vor suporta pierderile. (V.R.)

Comisia Europeana nu a rambursat Romaniei niciun ban din fondurile structurale si de coeziune, in luna ianuarie 2014, in timp ce tara a cerut de la Bruxelles deconturi de nici 32 de milioane de euro, potrivit celei mai recente situatii prezentate de Ministerul Fondurilor Europene.
In perioada 1 ianuarie 2007-31 ianuarie 2014, Romania a primit efectiv rambursari de la Comisia Europeana de 5,088 miliarde euro, insa totalul declaratiilor de cheltuieli transmise de autoritatile romane la Bruxelles, pentru decontare, in aceeasi perioada se ridica la 6,461 miliarde de euro.
Astfel, Romania mai asteapta sa primeasca de la CE peste 1,37 miliarde de euro, in baza declaratiilor de cheltuieli transmise la Bruxelles.
Din acesti bani ceruti si neprimiti inca de Romania, doar circa 32 de milioane de euro reprezinta declaratiile de cheltuieli transmise la Bruxelles in luna ianuarie 2014.
Programul Operational Sectorial (POS) Mediu, gestionat de Ministerul Mediului, si POS Dezvoltarea Resurselor Umane, de la Ministerul Muncii, au fost singurele care au contribuit cu decleratii de cheltuieli in luna ianuarie 2014, in proportii aproximativ egale. Celelalte 5 programe de fonduri structurale nu au contribuit cu nicio declaratie de cheltuieli transmisa la Bruxelles, conform situatiei de la MFE.
Spre comparatie, in luna decembrie 2013 Romania a transmis executivului european declaratii de cheltuieli de peste 1,27 miliarde de euro, pe toate cele 7 programe operationale.
Procentual, rata efectiva de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune, in termeni de rambursari de la CE, ajunge la 26,49%, in perioada 1 ianuarie 2007- 31 ianuarie 2014, in timp ce totalul declaratiilor de cheltuieli transmise la Bruxelles acopera 36,65% din suma alocata Romaniei in aceasta perioada.
Pe ministere, in erioada 1 ianuarie 2007-31 ianuarie 2014, cele mai mari sume cerute de la Bruxelles prin declaratiile de cheltuieli sunt la Programul Operational Regional, de la Ministerul Dezvoltarii Regionale, peste 1,779 miliarde euro, ceea ce ar acoperi 44,87% din sumele alocate pe POR. Prin acest program, Romania a primit, insa, de la CE rambursari efective de 1,646 miliarde de euro, ceea ce inseamna o rata efectiva de absortie a banilor europeni de 41,52%.
De mentionat, ca in decembrie 2013, Comisia Europeana a aprobat realocarea a 240 de milioane de euro catre POR din banii disponibili pentru Programul Operational Sectorial (POS) Mediu si din POS Transport. Aceasta realocare scade sensibil absorbtia procentuala pe POR, raportat la noua alocare totala, cu 240 de milioane mai mare.
De la POS Transport au fost luate alocari de 140 de milioane de euro si mutate la POR, insa programul gestionat de Ministerul Transporturilor a reusit cea mai spectaculoasa crestere pe partea de declaratii de cheltuieli, ajungand la 1,38 miliarde de euro. In acest program, Romania a primit insa de la Comisia Europeana, pana acum, rambursari efective de doar 876 de milioane de euro, ceea ce inseamna ca Bucurestiul asteapta de la Bruxelles peste 500 de milioane de euro la transporturi.
Rata curenta de absorbie a fondurilor in POS Transport este de 19,8%, ca rambursari primite de la CE, insa cu cheltuielile cerute spre decontare, rata de absorbtie ar depasi 31,2%, conform datelor prezentate de Ministerul Fondurilor Europene. De precizat, insa, ca aceasta rata este majorata usor si prin raportarea la noua alocare pentru POS Transport, diminuata cu 140 de milioane de euro, bani realocati la POR.
In luna ianuarie 2014, insa, nici in POR, nici in POS Transport, autoritatile romane nu au transmis declaratii de cheltuieli la Bruxelles, conform situatiei de la MFE.

Atragerea răspunderii solidare este „arma mortală“ a Fiscului de acum înainte, pentru a ajunge să execute silit bunurile personale ale administratorilor de firme şi ale asociaţilor acelor entităţi economice care au ajuns la datorii uriaşe către bugetul de stat, dar ei ca indivizi prosperă. Cei care conduc firme cu datorii mari la stat, dar care îşi ridică vile uriaşe pe persoană fizică sau se plimbă în diverse maşini de lux „ultimul răcnet“, direcţionând sume importante de la firme către bunurile lor personale, vor fi supuşi atragerii răspunderii solidare. Dacă până acum executarea bunurilor unei firme pentru neplata datoriilor era o metodă la modă prin care statul încerca să-şi recupereze nişte prejudicii, actualmente Finanţele încearcă alte metode mai noi de a aduce bani la bugetul de stat, cum ar fi să execute bunurile personale ale patronilor. „El nu plăteşte nimic la stat şi să-l las eu, ca Fisc, să-şi facă vile pe nu ştiu unde şi să se plimbe cu nu ştiu ce maşini de lux, în timp ce alţii plătesc la centimă impozitele şi taxele datorate statului?! Echitatea fiscală unde este? Noi vom face legătura între firmă şi persoana fizică. În timp ce pe firmă merge numai pe pierderi, pe persoană fizică are o avere colosală“, a declarat Mihai Antonescu, directorul executiv al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Craiova.

Preşedintele ANAF a emis, zilele trecute, Ordinul nr. 127 pentru aprobarea instrucţiunilor privind aplicarea procedurii de angajare a răspunderii solidare reglementate de articolele 27 şi 28 din Codul de Procedură Fiscală, ordin prin care s-au aprobat noile modalităţi, instrucţiuni şi formulare de atragere a răspunderii solidare a deţinătorilor de firme. „Răspund solidar asociaţii firmei, membrii întreprinderilor familiale, cum ar fi comercianţii, care vând diverse produse, ateliere, magazine prin cartiere, pentru obligaţiile fiscale datorate de firmele lor. Ei răspund alături de administratori cu bunurile lor personale pentru că au determinat nedeclararea şi neachitarea obligaţiilor fiscale la scadenţă“, a explicat directorul executiv al Fiscului regional. Metoda exista şi până acum în Codul de Procedură Fiscală, dar în această perioadă s-au acordat puteri sporite Fiscului pentru atragerea răspunderii solidare şi pentru a putea lupta mai eficient cu evazioniştii, care aveau tot felul de tertipuri de a scăpa de lege.

Asigurarea obligatorie a locuintelor a ieftinit politele facultative. Companiile de profil au redus primele, pentru a castiga cota de piata, expunanduse insa la riscuri. Asigurarile obligatorii de locuinte au fost gandite de la inceput ca pe o locomotiva pentru cele facultative. Anul trecut, piata a beneficiat de pe urma modificarii legislatiei. Astfel, mai multe societati au putut vinde polite obligatorii si au demarat promotii pentru cei care plateau la pachet cele doua asigurari. Drept urmare, numarul de polite facultative subscrise a crescut, iar piata va ajunge in 2014 la o valoare de 500-550 de milioane de lei, potrivit estimarilor asiguratorilor. Pentru a castiga cota de piata, unele companii vand polite facultative la tarife mici, uneori sub pretul minim al asigurarii obligatorii. Prin lege, acesta a fost stabilit la 20 euro, in cazul locuintelor din caramida sau BCA, si la 10 euro, pentru cele din chirpici...Industria de aparare va beneficia de stergerea unor datorii care totalizeaza un miliard de lei. Companiile cu capital majoritar de stat din industria de aparare vor beneficia de o stergere de datorii de circa un miliard de lei, Fondul Monetar International (FMI) si Ministerul Finantelor dandu-si deja acordul pentru acest lucru, a declarat Andrei Gerea, ministrul Economiei. Statul detine prin mai multe companii din sectorul industriei de aparare: Romarm, Carfil Brasov, Uzina Mecanica Plopeni, Metrom Brasov sau Uzina Automecanica Moreni, Uzina Mecanica Sadu sau Uzina Mecanica Cugir. Romarm detine o zestre imobiliara impresionanta, constituita in principal din terenuri.

Un discurs excelent ....

Romania, de-a lungul istoriei, s-a aflat mereu la rascruce de vanturi, intre 3 mari imperii :

1. De la 1393 la 1877 (484 ani) Muntenia, Moldova si Transilvania au platit Imperiului Otoman 1.066.305.780 lei-aur, sau 341.021 kg aur (341 tone aur);

2. Imperiul Habsburgic a tinut sub ocupatie Transilvania, intre 1687 si 1918 (231 ani), Banatul, intre 1718 si 1918 (200 ani), Oltenia, intre 1718 si 1739 (21 ani) si Bucovina, intre 1775 si 1918 (143 ani) si a stors aceste provincii de 2.450.000000 lei-aur, sau 857.500 kg aur (858 tone aur);

3. In perioadele de ocupatie ruseasca, intre 1769 si 1854 (85 ani), Moldova si Muntenia au fost stoarse de 200.000.000 lei-aur, sau 64.516 kg. aur (65 tone aur).

 

Cu alte cuvinte, Imperiul Habsburgic, stapanind 231 ani Transilvania si 100 ani Bucovina, a jecmanit de doua ori mai mult decat turcii (484 ani) si de patru ori mai mult decat rusii (85 ani).

Fara a mai pune la socoteala tezaurul trimis spre pastrare rusilor si nici uriasele despagubiri de razboi impuse Romaniei la sfarsitul WW2, inseamna o paguba de 1.264 tone aur, care astazi ar fi valorat peste 63 mld. EURO.

De când Portugalia a intrat în Uniunea Europeană în 1986, şi până în 2011, ţara a primit aproape 81 de miliarde de euro din fonduri europene. Deşi a primit aceste miliarde de euro Portugalia nu a realizat investiţii majore, iar în prezent se zbate să evite falimentul. Cu banii de la UE portughezii au construit podul Vasco da Gama, cinci noi stadioane de fotbal, 9 spitale, 622 de şcoli şi 248 de staţii de epurare. În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, Portugalia posedă o reţea formată din autostrăzi, itinerarii principale, itinerarii complementare şi drumuri naţionale. În 2011 reţeaua rutieră pe continent era de 13.411 km, din care 2.737 km  cu regim de autostradă.

Creditorii internaționali au aprobat pentru Portugalia în mai 2011 împrumuturi de urgență în valoare de 78 de miliarde de euro. În schimb, ei au cerut guvernului de la Lisabona să aplice o politică strictă de austeritate. Zeci de mii de portughezi au protestat atunci față de noul curs al executivului lor. Premierul Pedro Passos Coelho a anunțat deja în decembrie că țara sa nu va avea nevoie de un al doilea pachet de ajutoare financiare de la UE.

Vicepreședintele Parlamentului European, Othmar Karas, a declarat în timpul unei vizite la Lisabona că este convins că Portugalia va reuși să iasă în mai din programul de ajutorare oferit de UE. Așa-numita troică internațională, formată din reprezentanții FMI, BCE și ai Comisiei Europene, s-ar putea retrage din Portugalia la 17 mai, înaintea alegerilor europene.

La data de 31 iulie 2013, conform datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului  Comerţului, erau înmatriculate în România 488 societăţi comerciale cu participare de  capital portughez. Capitalul social subscris exprimat în echivalent valută a fost de  324,345 milioane dolari SUA. Portugalia deţine o pondere de 0,67% în total investiţii în societăţi comerciale cu participare străină în România. Portugalia a ocupă locul 21în rândul investitorilor străini din ţara noastră. Prezenţa firmelor portugheze este remarcată în sectoarele energiei eoliene, infrastructurilor rutiere, marea distribuţie, domeniul bancar, agricultură şi biocombustibili.

Potrivit raportului Comisiei Europene, corupţia continuă să fie o provocare pentru Europa, fiind un fenomen care afectează toate statele membre ale UE şi costă economia europeană aproximativ 120 de miliarde de euro pe an.

Potrivit sondajului Eurobarometru privind atitudinea faţă de corupţie, 76% dintre europeni cred că acest fenomen este larg răspândit, iar 56% consideră că nivelul corupţiei din ţara lor a crescut în ultimii trei ani. Totodată, 8% dintre intervievaţi afirmă că au fost martori ai unui caz de corupţie în ultimul an.

"Corupţia (...) afectează economia europeană şi privează statele membre de venitul fiscal de care este mare nevoie. Statele membre au depus foarte multe eforturi în ultimii ani pentru combaterea corupţiei, dar raportul de astăzi arată că acestea nu sunt nici pe departe suficiente", a declarat Cecilia Malmström, comisar european pentru afaceri interne.

Conform raportului Comisiei Europene, în interiorul statelor membre ale UE riscurile de corupţie sunt mai mari la nivel regional şi local, unde controalele interne tind să fie mai slabe decât la nivel central.

Un baiat "simpatic" ...

Investitorii de la BVB sunt "captivi" in titluri financiare si din energie. Bursa autohtona este dominata de companiile din sectorul financiar si din cel energetic, iar sperantele pentru acest an referitoare la listari se leaga tot de aceste domenii Contextul extern nefavorabil este expresia care, teoretic, defineste evolutia Bursei de Valori Bucuresti (BVB) de la inceputul acestui an. Acest context este explicat prin masurile luate de Federal Reserve in ceea ce priveste cuantumul obligatiunilor rascumparate lunar, care s-a redus cu 10 miliarde dolari, pana la 75 miliarde. Mai mult, acelasi Fed a anuntat ca ramane consecvent politicii de reducere a injectiilor financiare cu inca 10 miliarde dolari. Dar ar fi nedrept sa acuzam doar situatia externa pentru evolutia in lateral a bursei in prima luna a acestui an. Sa nu uitam ca si piata noastra are problemele ei, printre care si cele scoase in fata acum de insarcinatul cu afaceri al SUA in Romania, Duane Butcher, cum ca bursa noastra este scumpa ca tranzactionare si birocratica in ceea ce priveste reglementarea si procedurile de acces la piata, anunta Capital.

Comisia Europeana a cerut Statelor Unite sa ridice regimul vizelor pentru cetatenii din 5 tari membre ale Uniunii Europene, printre care si Romania, insa Bucurestiul trebuie sa notifice CE, pana duminica, 9 februarie, privind situatia curenta a accesului cetatenilor romani pe teritoriul american, relateaza miercuri Euractiv.com.

In 20 ianuarie 2014, a intrat in vigoare un Regulament european care cere statelor UE sa "reactioneze in comun" in privinta vizelor, in special in cazurile in care tarile terte ii supun pe catatenii UE "unui tratament diferentiat".

Astfel, daca SUA nu rezolva situatia privind regimul de acces al cetatenilor tuturor statelor UE pe teritorul american, Uniunea Europeana ar putea introduce vize pentru diplomatii americani, a avertizat Comisia, potrivit publicatiei citate.

Conform regulamentului european consultat de HotNews.ro, Uniunea Europeana isi asuma obiectivul comun de a obtine din partea statelor terte un regim de reciprocitate egal fata de toate cele 28 de tari membre UE.

"Reciprocitatea deplina a vizelor este un obiectiv pe care Uniunea ar trebui sa il urmareasca in mod activ in relatiile sale cu tarile terte, contribuind astfel la imbunatatirea credibilitatii si a coerentei politicii externe a Uniunii", se arata in regulament.

"Prezentul regulament ar trebui sa stabileasca un mecanism privind suspendarea temporara a exceptarii de la obligativitatea vizelor pentru o tara terta care figureaza pe lista din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 (mecanismul de suspendare), intr-o situatie de urgenta, atunci cand este necesara o reactie prompta pentru solutionarea dificultatilor cu care se confrunta cel putin un stat membru si tinand cont de impactul general al situatiei de urgenta asupra Uniunii in ansamblul sau", se mai arata in legislatia europeana.

Statele Unite este una dintre tarile cuprinse in anexa mentionata de noul regulament.

Pierderea de venituri bugetare rezultata in urma amanarii supraaccizei la carburanti va trebui compensata prin blocarea unor cheltuieli de investitii pana la jumatatea anului, a aratat Andreea Schaechter, sefa misiunii FMI in Romania.

Reprezentanta institutiei financiare internationale nu a precizat pentru ce proiecte de investitii vor fi blocate cheltuielile,  mentionand ca acestea trebuie anuntate de Guvern.

"Sumele vor fi blocate temporar, pana La jumatatea anului, cand se face rectificare bugetara", a spus Schaechter. Potrivit afirmatiilor sale, supraacciza la carburanti se va aplica de la 1 aprilie, dar masura nu va fi mentionata in scrisoarea de intentie a Guvernului, deoarece nu este o masura noua, fiind deja inclusa in bugetul de stat. Presedintele Traian Basescu a anuntat anterior ca nu va semna o scrisoare de intentie care prevede supraaccizarea carburantilor, dar ca nu va bloca acordul cu Fondul Monetar. Basescu a aratat ca nu poate fi de acord cu cresterea fiscalitatii in acest mod pentru a oferi primarilor bani, sub forma de cheltuieli suplimentare de investitii, in campania electorala.

"Introducerea supraaccizei de 7 eurocenti va avea cu siguranta un impact asupra inflatiei, dar va fi un impact temporar, doar in acest an", spune Schaechter. Pentru anul viitor, FMI anticipeaza o inflatie medie de 2,2%, fata de 4% anul acesta.

SUPER "COMENTARIU/SCAPARE" A OFICIALULUI SUA

În înregistrare, vocile aparţinând lui Nuland şi Pyatt vorbesc despre situaţia din Ucraina şi despre propunerea preşedintelui Viktor Ianukovici de a-l numi pe Arseni Iaţeniuk premier şi pe Vitali Kliciko vicepremier. Cei doi lideri ai opoziţiei ucrainene au respins propunerea. Nuland, care a mers în decembrie în Piaţa Independenţei din Kiev, precizează că secretarul general ONU, Ban Ki-moon, urmează să îl numească pe un fost ambasador olandez la Kiev, Robert Serry, emisar în Ucraina.

"Cred că acest lucru ar fi minunat pentru remedierea acestei situaţii, pentru ca ONU să o remedieze; f... UE", adaugă vocea atribuită lui Nuland, referindu-se la disensiunile dintre Washington şi Bruxelles.

Negocierile dintre Uniunea Europeana si Statele Unite privind acordul transatlantic de liber schimb continua cu cea de-a patra runda, in perioada 10-14 martie, la Bruxelles, a anuntat marti Comisia Europeana.
Inainte de aceasta runda, comisarul european pentru comert, Karel De Gucht, si reprezentantul pentru comert al SUA, ambasadorul Michael Froman, se vor intalni la Washington pe 17 si 18 februarie, pentru a face inventarul negocierilor la zi.
De ambele parti, scopul acestei intalniri este evaluarea progreselor facute dupa primele 3 runde de discutii si de a le oferi ghidaj politic negociatorilor-sefi asupra celui mai bun mod de a duce mai departe negocierile.
Negocierile SUA-UE pentru Partenerniatul Transatlantic pentru comert si investitii (TTIP) au ineput in iulie 2013, CE asteptand ca viitoarea liberalizare a comertului si investitiilor sa aduca mai multe locuri de munca si crestere economica si sa ajute Europa la recuperarea sa pe teremen lung din criza economica.
Recent, Comisarul De Gucht a anuntat ca incepand cu prima parte a lunii martie, timp de 3 luni va supune dezbaterii publice in UE partea de litigii state-companii (ISDS) din negocierile pentru TTIP.
Astfel, negocierile cu americanii privind ISDS vor fi supsendate pe perioada dezbaterii publice, insa comisarul european a subliniat ca restul aspectelor acordului transatlantic vor fi negociate mai departe.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a anunţat un program de împrumuturi de 4,06 miliarde de lei, din care 260 de milioane de lei alocate sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru obligaţiuni de tip benchmark, şi 200 de milioane de euro de la băncile comerciale, în luna februarie, informează Agerpres.  Sumele vor fi destinate refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.
Împrumuturile în lei vor fi atrase printr-o emisiune de titluri de stat pe un an, lansată pe 3 februarie, în valoare de 1,2 miliarde de lei. De asemenea, vor fi redeschise patru emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu scadenţe la cinci şi zece ani, şi va fi lansată o nouă emisiune cu scadenţa la 5 ani, fiecare fiind urmată, a doua zi, de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 10% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni.
Prima licitaţie va avea loc pe 6 februarie, pentru o emisiune de obligaţiuni pe şapte ani şi patru luni, în valoare de 600 de milioane de lei. Pe 10 februarie va avea loc o licitaţie de obligaţiuni pe trei ani şi patru luni, în valoare de 800 de milioane de lei, pe 13 februarie - o licitaţie pentru obligaţiuni pe nouă ani şi trei luni, în valoare de 100 de milioane de lei. De asemenea, pe 17 februarie vor fi scoase la vânzare obligaţiuni pe doi ani şi trei luni, în valoare de 500 de milioane de lei, iar pe 24 februarie, o emisiune pe cinci ani şi patru luni în valoare de 500 de milioane de lei. Împrumutul în euro, în valoare de 200 de milioane de euro, urmează să fie atras printr-o emisiune de obligaţiuni în monedă europeană pe cinci ani planificată pentru data de 20 februarie.
În 2013, MFP a împrumutat de la băncile locale peste 48,5 miliarde lei. 

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a redus marţi dobânda de politică monetară de la 3,75% la 3,5% pe an, un nou minim istoric, şi a menţinut ratele rezervelor minime obligatorii, ambele decizii fiind anticipate de analişti.

Alte decizie adoptată marţi de BNR vizează gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar. De asemenea, CA al BNR a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, document care va fi prezentat joi într-o conferinţă de presă.

Analiştii se aşteptau ca BNR să reducă dobânda. Astfel, 15 din 20 de participanţi la un sondaj intern în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) estimau diminuarea la 3,5%, în timp ce restul vedeau posibilă menţinerea la 3,75%.

Aceasta ar putea fi ultima reducere a dobânzii într-un ciclu de relaxare a politicii monetare care a început în iulie 2013, cele mai multe estimări pentru orizontul decembrie 2014 indicând o dobândă de 3,5%. Prognozele pentru decembrie 2014 variază între un minim de 3% şi un maxim de 4%, potrivit AAFBR.

Totodată, analiştii apreciază că rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei, menţinute la 12% în luna februarie, pot fi reduse la 10% până la finalul anului. Estimările pentru decembrie 2014 variază între un minim de 5% şi un maxim de 12%.

Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută, păstrate la 18%, pot fi reduse la 15% până la sfârşitul anului anului. Previziunile analiştilor pentru decembrie 2014 oscilează între minim 10% şi maxim 18%.

Banca centrală a redus la începutul lunii ianuarie rata dobânzii de politică monetară de la 4% la 3,75% pe an, un nou minim istoric, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% şi ratele rezervelor minime obligatorii la valută de la 20% la 18%.

Islanda, care a permis falimentul băncilor cu probleme, are un şomaj mult mai scăzut decât zona euro
Islanda, care şi-a lăsat băncile cu probleme să falimenteze, are, în prezent, o rată a şomajului de 4%, o treime din cel înregistrat în zona euro, potrivit Bloomberg. Guvernul de la Reykjavik nu este, însă, mulţumit cu acest nivel, pe care doreşte să îl reducă la jumătate, o ţintă care pare realistă, potrivit analiştilor citaţi de agenţia de presă.
Problemele economice ale Islandei au izbucnit în octombrie 2008, când boom-ul bancar al ţării s-a încheiat abrupt, în termen de câteva săptămâni, după "îngheţarea" pieţelor financiare.
Autorităţile islandeze au refuzat să ajute Kaupthing Bank hf, Glitnir Bank hf şi Landsbanki Islands hf, care aveau active de 85 miliarde dolari.
Creditorii băncilor încearcă, în continuare, să îşi recupereze banii, însă premierul islandez, Sigmundur D. Gunnlaugsson, subliniază că sumele în cauză nu reprezintă datorie publică şi "nici nu va reprezenta vreodată", scrie Bloomberg.
Abordarea Islandei a fost lăudată de Fondul Monetar Internaţional (FMI), precum şi de numeroşi economişti, între care şi Paul Krugman.
Decizia guvernului de la Reykjavik reprezintă modul ideal în care ar trebui să fie rezolvată problema băncilor aflate în dificultate, prin evitarea utilizării de fonduri publice pentru salvarea lor, care să genereze creşteri puternice ale datoriei statelor suverane, consideră analistul economic Călin Rechea.
Rata şomajului în zona euro a ajuns, luna trecută, la 12,1%, nivel ce reprezintă un maxim istoric. Preşedintele Parlamentului Europen, Martin Schulz, care este şi candidatul grupului Partidului Socialist European (PSE) pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, declara, în primăvara anului trecut, că Europa a cheltuit sute de miliarde de euro pentru salvarea băncilor, dar a făcut prea puţin pentru a atenua impactul devastator pe care criza îl are asupra societăţii, ceea ce a dus la apariţia unei "generaţii pierdute" de tineri care nu-şi găsesc un loc de muncă decent şi care îşi pierd încrederea în capaciatea UE să le rezolve problemele, punând în pericol întreaga Uniune.ciatea UE să le rezolve problemele, punând în pericol întreaga Uniune.(sursa hotnews)

Incepand cu 1 ianuarie 2014, persoanele fizice si juridice din UE / SEE pot detine in proprietate terenuri agricole si forestiere in Romania, indiferent daca sunt sau nu rezidente in Romania si fara a fi nevoie de interpunerea unei companii.
Titlul de proprietate este transferat prin autentificarea notariala a contractului de vanzare-cumparare. Taxa minima notariala perceputa este stabilita prin lege si se calculeaza ca procent din pretul de cumparare, procent care variaza intre 0,65% si 1%.
Din punct de vedere al demersului juridic, in urma efectuarii unui transfer de proprietate noul proprietar este inregistrat in cartea funciara. Taxele de cadastru sunt de 0,5% din pretul de cumparare, in cazul in care cumparatorul este o companie, si 0,15%, in cazul in care cumparatorul este o persoana fizica.
Costurile notariale, precum si taxele de la cartea funciara sunt de cele mai multe ori suportate de catre cumparator.
In cazul in care tranzactia este supusa TVA-ului, iar cumparatorul nu are dreptul de a deduce TVA (de exemplu, o persoana fizica), pretul poate creste cu 24%.
In mod normal, vanzarea de terenuri agricole si forestiere ar trebui sa fie scutita de TVA, cu exceptia cazului in care vanzatorul opteaza pentru aplicarea TVA. In cazul in care vanzatorul a achitat si dedus TVA la achizitia respectivului teren, vanzarea ulterioara fara TVA a aceluiasi teren va determina un cost cu TVA-ul, vanzatorul fiind obligat sa restituie la bugetul de stat TVA dedusa initial. Prin urmare, vanzatorul poate fi motivat sa opteze pentru aplicarea TVA pe tranzactie.
In ce priveste impozitul pe profit, din punct de vedere fiscal nu se poate deduce amortizarea terenurilor, dar companiile pot deduce cheltuielile legate de tranzactie. Cu toate acestea, o deducere fiscala pentru pretul de achizitie al terenurilor poate fi permisa in tara de rezidenta a cumparatorului.