Miniştrii de finanţe din Uniunea Europeană (UE) au decis ca recapitalizarea...

Deponenţii negarantaţi, buni de plată dacă banca are problem. Miniştrii de finanţe din Uniunea Europeană (UE) au decis ca recapitalizarea băncilor aflate în dificultate să fie suportată de acţionarii acestora, de deţinătorii de obligaţiuni, precum şi de persoanele care au depozite mai mari de 100.000 euro. Decizia, care, pentru a deveni lege, trebuie să fie agreată cu Parlamentul European, reprezintă un pas înainte către crearea unei uniuni bancare, notează presa internaţională.  Un acord final cu privire la mecanismul cunoscut sub numele de "bail-in" este o precondiţie pentru injectarea de capital în băncile cu probleme din fonduri comune de salvare. Dacă măsura va ajunge să fie aplicată, aceasta va afecta puternic relaţia dintre bănci şi deponenţi, consideră analistul economic Florin Cîţu. "Până de curând, depozitele erau privite ca având un grad ridicat de siguranţă. Acum, deponenţii negarantaţi pot ajunge în situaţia de a fi trataţi similar investitorilor şi creditorilor băncilor, luând parte la afacerea bancară", ne-a declarat domnia sa. O astfel de ipostază ar putea duce la o reticenţă în constituirea depozitelor bancare cu o valoare totală care depăşeşte 100.000 euro la o instituţie de credit, existând posibilitatea orientării clienţilor către instrumente mai lichide, explică Florin Cîţu. "Este prea devreme să spunem care vor fi efectele unei astfel de decizii, dar vom fi martorii unui exerciţiu interesant. Deponenţii vor alege, probabil, să îşi împartă resursele la mai multe bănci, pentru a se situa sub plafonul de 100.000 euro. Acest lucru ar putea să afecteze segmentul de private banking. De asemenea, atunci când o persoană va studia posibilitatea constituirii unui depozit, ar putea solicita mai multe informaţii cu privire la situaţia financiară a băncii respective, pentru a estima cât de sigur este plasamentul său", a adăugat economis¬tul.
În cazul în care depozitele bancare se vor diminua, ca urmare a măsurii agreate de miniştrii de finanţe din UE, acest lucru ar afecta negativ sistemul bancar, care ar fi lipsit de principala sa sursă de finanţare, subliniază Florin Cîţu.  Oficialii europeni au prezentat în termeni laudativi acordul, care ar putea să se aplice începând cu anul 2018. Ministrul de finanţe al Olandei, Jeroen Dijsselbloem, care este şi şeful grupului de miniştri de finanţe din zona euro (EUROGRUP), a afirmat că acesta se constituie într-un pas major pe drumul către crearea uniunii bancare şi îndepăratea de utilizarea fondurilor publice pentru recapitalizarea băncilor cu probleme. Şi Ewald Nowotny, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Centrale Europene (BCE), susţine că acordul urmează să sporească încrederea în sistemul bancar şi că "înseamnă, de asemenea, că nu în toate situaţiile cetăţenii sunt cei care trebuie să plătească facturile, dacă există o problemă".  În timp ce depozitele mai mici de 100.000 euro sunt scutite de utilizarea la recapitalizarea băncilor, depozitele negarantate ale persoanelor fizice şi ale companiilor mici vor avea statut preferenţial în rândul instrumentelor care urmează să fie folosite pentru asigurarea resurselor financiare.  Înainte ca fondurile de rezoluţie să poată să fie utilizate, este nevoie ca procesul de "bail-in" să cuprindă 8% din valoarea pasivelor totale. Totodată, ţările au un spaţiu de manevră mai mare în efortul de a pune la adăpost anumiţi creditori, în circumstanţe definite. Autorităţile europene nu sunt primele care doresc utilizarea de pasive pentru recapitalizarea băncilor cu probleme, proiectul de buget pentru acest an al guvernului canadian şi rezoluţia "băncii deschise" (open bank resolution) a Băncii Centrale a Noii Zeelande conţinând prevederi similare.   sursa hotnews (ALEXANDRU SÂRBU)