Misiunea FMI de evaluare va reveni la Bucureşti la mijlocul lunii ianuarie, când
se va face ultima analiză a acordului în derulare şi se vor negocia condiţiile
noii înţelegeri, care va fi aprobată, cel mai probabil, în luna februarie, a
declarat ministrul Finanţelor Publice, Florin Georgescu."Încheiem în ianuarie acordul actual şi, probabil, în februarie vom avea un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Acest nou acord va asigura responsabilizarea tuturor actorilor", a spus Florin Georgescu, potrivit Mediafax.
Ulterior, ministrul Finanţelor a precizat că misiunea FMI va reveni la Bucureşti în jurul datei de 15 ianuarie, când va fi cert că este finalizat bugetul pentru anul viitor, indiferent de cine va forma noul guvern. El a explicat că, în funcţie de rezultatul negocierilor, misiunea din ianuarie va pleca la Washington şi cu parametrii noului acord, care ar urma să fie aprobat în boardul FMI în a doua parte a lunii februarie. Acordul încheiat în primăvara anului trecut cu FMI urma să fie finalizat în luna martie 2013, iar închiderea lui anticipată sugerează că vor fi preluate în următoarea înţelegere majoritatea condiţiilor neîndeplinite de partea română, în principal privind reformele structurale, mai ales programul de privatizări şi de introducere a managementului privat.
O echipă de experţi ai FMI, condusă de şeful misiunii Fondului în România, Erik de Vrijer, se află la Bucureşti în perioada 6-14 noiembrie pentru discuţii cu autorităţile române despre evoluţiile economice recente, perspectivele economice, politica fiscală şi monetară şi reformele structurale.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la începutul întrevederii cu delegaţia FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, că a discutat cu premierul Victor Ponta şi cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi s-a decis încheierea unui nou acord cu FMI pentru "încă un an sau doi". Pe fondul alegerilor parlamentare care vor avea loc în 9 decembrie, cea de-a şaptea evaluare a programului convenit prin acordul stand-by cu FMI a fost amânată.
* Erste: Un nou acord cu FMI ar consolida încrederea investitorilor
Încheierea unui nou acord cu FMI ar consolida încrederea investitorilor într-o perioadă de altfel dificilă, reprezentând "o veste bună" pentru pieţele financiare, notează analiştii băncii austriece Erste într-un raport transmis vineri.
"În viziunea noastră, un nou acord cu FMI, UE şi Banca Mondială reprezintă o veste bună pentru pieţele financiare, deoarece va întări încrederea investitorilor, în vremuri dificile", se spune în raport.
* Georgescu: Fondurile din privatizare vor fi investite în companii strategice din energie şi transport
Veniturile obţinute din următoarele privatizări vor fi investite în companii de stat strategice din domeniul energetic şi de transport, unde România are resurse neexploatate, a declarat vineri, ministrul Finanţelor Publice, Florin Georgescu.
Georgescu a afirmat că privatizarea, "bine gândită şi bine pusă în practică", va fi una dintre priorităţile Guvernului, concomitent cu restructurarea companiilor de stat şi eficientizarea acestora.
Ministrul Finanţelor a arătat că spre deosebire de fluxurile intrate în România înainte de criză, care au dus uneori la dezechilibre şi o îndatorare excesivă a populaţiei, fondurile din privatizare vor fi direcţionarte către obiective cu valoarea adăugată.
"Vor fi investiţii direcţionate către agenţi economici de mare importanţă strategică şi economică, din domeniul energetic şi transporturi, unde avem resurse neexploatate", a spus Gerogescu.
Potrivit ministrului Finanţelor, restructurarea sectorului de stat va trebui acompaniată de eficientizarea sectorului privat şi întărirea disciplinei financiare.
"În raportul piaţă - stat dorim reguli clare, puţine, nu multe, stimulative, cu aplicare fermă, care să asigure şi stimularea investiţiilor, cum spuneam, dar şi disciplina financiar-economică la nivelul tuturor actorilor, fie ei de stat sau privaţi", a continuat Gerogescu. El a arătat că în România este necesară îmbunătăţirea raportului între libertăţi şi responsabilităţi.
2 comentarii:
Peste 49% dintre britanicii care au răspuns la sondajul institutului YouGov, au declarat că ar opta pentru ieşirea ţării din UE, 28% s-au arătat pentru rămânerea în blocul comunitar, iar 17% sunt indecişi. Un sondaj similar a fost realizat şi în Germania, acesta arătând că 57% dintre cei intervievaţi sunt favorabili rămânerii în UE, 25% s-ar pronunţa pentru părăsirea Uniunii, iar 9% se declară nedecişi. În Franţa doar 43% dintre cei care au răspuns la sondaj sunt pentru rămânerea în UE, 32% împotrivă şi 10% indecişi.
Potrivit Agerpres, în ceea ce priveşte perspectivele europene, locuitorii tuturor celor trei ţări sunt în majoritate pesimişti: francezii în proporţie de 66%, britanicii de 65%, germanii de 54%. Datele acestor sondaje sunt incluse în cel mai recent barometru EuroTrack, realizat de YouGov în Marea Britanie, Germania, Franţa, Danemarca, Suedia, Finlanda şi Norvegia, în perioada 19-28 octombrie.
Închisoarea Sighet devine politică în 29 august 1948, odată cu arestarea şi încarcerarea aici a primului lot de deţinuţi politici ai Maramureşului - Lotul Vişovan. Ulterior, regimul comunist a pregătit închisori pentru fiecare categorie socială: pentru elevi era Târgşorul, pentru studenţi Piteştiul, pentru demnitari era pregătit Sighetul. Una dintre teoriile avansate era că, fiind aproape de graniţa cu URSS, în cazul unei răzmeliţe, puteau fi uşor „transportaţi” peste graniţă. Acest scenariu nu a fost însă niciodată confirmat oficial. Cert este că închisoarea şi deţinuţii de aici erau ţinuţi în mare secret, iar locul de detenție era numit conspirativ în documente: „Colonia de muncă „Dunărea”.
În zilele de 5-6 mai 1950 au fost aduşi la penitenciarul Sighet peste o sută de demnitari din întreaga ţara (foşti miniştri, academicieni, economişti, militari, istorici, ziarişti, politicieni), unii dintre ei, condamnaţi la pedepse grele, alţii, nici măcar judecaţi. Majoritatea aveau peste 60 de ani.
În octombrie-noiembrie 1950 au fost transportaţi la Sighet şi 45-50 de episcopi şi preoţi greco-catolici şi romano-catolici. Penitenciarul era considerat "unitate de muncă specială", cunoscută sub numele de "colonia Dunarea ", dar era, în realitate, un loc de exterminare pentru elitele ţării şi, în acelaşi timp, un loc sigur, de unde nu se putea fugi, frontiera Uniunii Sovietice fiind situată la mai puţin de doi kilometri.
În 1955, ca urmare a Convenţiei de la Geneva şi a admiterii României comuniste (RPR) în ONU, a avut loc o graţiere. Parte din deţinuţii politici din închisorile româneşti au fost eliberaţi, parte transferaţi în alte locuri, inclusiv în domiciliu obligatoriu. La Sighet, din cei circa 200 de deţinuţi, 52 muriseră. Închisoarea de la Sighet a redevenit de drept comun. Totuşi, deţinuţi politici mai apăreau și în anii următori, mai ales "în trecere", spre spitalul psihiatric din localitate. În 1977 închisoarea a fost dezafectată, devenind fabrica de mături, depozit de sare şi, în cele din urmă, o ruină părăsită.
Fundaţia Academia Civică a preluat ruina fostei închisori în 1993, în vederea transformării ei în muzeu. Lucrările au durat până în anul 2000. Pentru că edificiul, vechi de un secol, era ruinat şi plin de igrasie, a fost nevoie de refacerea fundaţiilor, izolaţiilor, acoperişului, iar pereţii interiori, care oricum fuseseră revopsiţi şi nu mai aminteau perioada anilor `50, au fost văruiţi în alb.
Rezultat al unor cercetări laborioase, fiecare celulă a devenit o sală de muzeu, în care, întâi într-o formă provizorie, mai apoi definitivă, urmând acum o ordine cronologică, sunt prezentate marile teme ale represiunii comuniste, ale distrugerii statului de drept şi înlocuirii lui printr-o construcţie de tip totalitar.
Trimiteți un comentariu