Banca Comercială Romană (BCR) extinde conceptul de Self Service prin instalarea unei reţele de 400 de ghişee automate, valoarea investiţiei ridicandu-se la circa 2 milioane de euro, se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei.
"BCR a derulat cel mai ambitios plan de dezvoltare a unei reţele de Self Service - Cash In dintre toate băncile româneşti. Am reuşit instalarea şi punerea în funcţiune a celor 400 de ghişee automate într-o perioadă de timp extrem de scurtă. Printre principalele avantaje ale utilizării ghişeelor automate se numără rapiditatea în efectuarea tranzacţiilor, durata unei operaţiuni reducându-se de la circa 4 minute la mai puţin de 40 de secunde", a declarat Bogdan Marin, Director executiv Directia Managementul Canalelor Retail, BCR.
"BCR a derulat cel mai ambitios plan de dezvoltare a unei reţele de Self Service - Cash In dintre toate băncile româneşti. Am reuşit instalarea şi punerea în funcţiune a celor 400 de ghişee automate într-o perioadă de timp extrem de scurtă. Printre principalele avantaje ale utilizării ghişeelor automate se numără rapiditatea în efectuarea tranzacţiilor, durata unei operaţiuni reducându-se de la circa 4 minute la mai puţin de 40 de secunde", a declarat Bogdan Marin, Director executiv Directia Managementul Canalelor Retail, BCR.
Un comentariu:
“Nu s-a ajuns la un buget al UE pentru 2014-2020, dar în mod categoric s-au făcut progrese"
După citeva zile de negocieri la Bruxelles, discuţiile liderilor europeni în legătură cu bugetul european pentru 2014-2020 au eşuat. Dupa cum ne-a anuntat Angele Merkel inca inainte de inceperea negocierilor, ele vor fi reluate la începutul anului viitor, în ianuarie - februarie.
"Am ajuns pe la jumătatea Consiliului European. Prima în 2012, a doua se va desfăşura în prima parte a lui 2013, să sperăm că undeva în ianuarie-februarie", a spus Preşedintele Băsescu la începutul declaraţiei de presă făcute după încheierea Consiliului European. El a adăugat că, "într-adevăr, nu s-a ajuns la un buget al UE pentru 2014-2020, dar în mod categoric s-au făcut progrese".
Presedintele Traian Băsescu a explicat in stilul sau caracteriistic că, în timp ce pentru unele state esenţial este nivelul de contribuţie, pentru altele este nivelul bugetului pentru coeziune şi PAC, putându-se spune că este vorba despre "aparenta contradicţie între contributorii neţi şi beneficiarii neţi".
"Cert este că, deşi în această aparentă contradicţie, s-au făcut foarte mulţi paşi pentru ajungerea la un buget al Uniunii în următorul Consiliu", a susţinut preşedintele. Acesta a precizat că primul element a fost că solicitările de reducere a bugetului venite din partea statelor membre net contributoare variau între 50 de miliarde şi 200 de miliarde de euro.
"Măcar acum ştim precis un lucru: reducerea va fi de o sută de miliarde. Reducerea faţă de propunerea Comisiei", a declarat Traian Băsescu.
Preşedintele Traian Băsescu a mai spus că al doilea element, pe care îl consideră foarte important, este că până în prezent s-au găsit "nişte soluţii mai mult sau mai puţin acceptate pentru reducerea a 70 de miliarde" şi urmează ca până la viitorul Consiliu să se găsească soluţii pentru reducerea a încă 30 de miliarde de euro.
Eşecul era previzibil după ce premierul britanic David Cameron şi Cancelarul German Angela Merkel declarau in zilele precedente summitului că nu sunt şanse să ajungă la un acord.
Liderii europeni au reluat vineri dimineaţă lucrările, după o serie de întrevederi bilaterale care au avut loc joi, si dupa intrecvederile ministrilor de finante ale celor 17 membri ai zonei euro. Intrevederile au fost urmate de summit, la care nu s-a reuşit să se depăşească divergenţele privind bugetul plurianual şi distribuirea fondurilor.
Premierul Marii Britanii, David Cameron, declara vineri dimineaţă că nu existau "progrese suficiente".
"Nu sunt deloc mulţumit (de propunerile puse pe masă). Voi negocia dur pentru a obţine un acord bun pentru contribuabilii britanici şi europeni şi vreau să păstrez rabatul britanic", declara premierul britanic David Cameron înaintea unei întrevederi cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.
Suedia, Finlanda şi Olanda au susţinut poziţia premierului britanic, David Cameron. Contributoare nete (oferă mai mulţi bani decât primesc de la bugetul UE), aceste ţări cer reduceri drastice ale cheltuielilor în bugetul european pentru a-şi diminua contribuţiile.
Perspectiva unui eşec al summitului nu a fost exclusă de cancelarul german Angela Merkel. "Un nou summit european asupra bugetului este posibil la începutul lui 2013, în caz de eşec", a declarat cancelarul german miercuri.
CE a cerut un buget UE de 1.047 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. Herman Vam Rompuy a înaintat o primă propunere care conţinea reduceri cu 75 de miliarde de euro repartizate pentru toate politicile, inclusiv pentru politica agricolă comună şi fondurile de coeziune destinate în special celor mai sărace ţări din UE. Propunerea i-a nemulţumit pe toţi participantii, cu excepţia Germaniei, suspectată că ar sta la originea ei, mentioneaza agentia Mediafax.
Trimiteți un comentariu