marți, 6 noiembrie 2012

Angela Merkel, nu câştigă suficient de mult, în condiţiile în care venitul brut al acesteia în calitate de cancelar ajunge la peste 17.000 de euro pe lună, transmite AFP. ”Consider că nu este normal ca un cancelar german să câştige mai puţin decât un director al unei bănci de mărime mijlocie!, a declarat Gabriel pentru ediţia de duminică a publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung. În luna mai, Angela Merkel şi miniştrii cabinetului său au decis prima mărime a salariilor lor din ultimii 12 ani. Veniturile cancelarului, miniştrilor şi secretarilor de stat vor creşte cu 5,7%, în trei etape, până în august 2013. Angela Merkel, aflată în funcţia de cancelar din noiembrie 2005, urmează să încaseze lunar, la jumătatea lui 2013, aproximativ 17.016 euro brut pentru funcţia de şefă a guvernului federal. De asemenea, ea obţine un venit brut de circa 23.000 de euro lunar ca deputat, potrivit presei germane. Candidatul social-democrat la funcţia de cancelar la alegerile din 2013, Peer Steinbrück, a recunoscut de curând că a ţinut conferinţe remunerate, fapt ce a stârnit critici aprinse în Germania.

3 comentarii:

Anonim spunea...

I want to change my Blogger/Blogspot background into a picture I want instead of the ugly plain ones that provide you with.. . I tried looking up on google how to change it but it only came up with how to change the background with the old Blogger. . . HELP!.

Anonim spunea...

Banca Centrală Europeană (BCE) verifică dacă împrumuturile sale acordate băncilor spaniole contravin propriilor reglementări din cauza condiţiilor "generoase", conform unui purtător de cuvânt al BCE.
Ziarul german Die Welt a anunţat duminică, citând rezultatele unei cercetări proprii, că băncile din Spania au împrumutat fonduri de la BCE şi au beneficiat de o dobândă preferenţială de 0,5%, chiar dacă solvabilitatea titlurilor de stat furnizate ca garanţie (colateral) ar fi trebuit să determine BCE să aplice o rată de 5,5%. Ratingul unor titluri de stat era complet neeligibil pentru a fi acceptat ca garanţie de către BCE, susţine Die Welt.
"BCE investighează această problemă", a declarat un purtător de cuvânt al instituţiei.
Problema priveşte titluri de stat de aproape 80 de miliarde de euro care au fost clasificate greşit ca având un rating "A", deşi multe nu aveaU decât un calificativ "B" atribuit de principalele agenţii de evaluare financiară, Moody's, Fitch şi Standard & Poor's.
"Modul în care au fost clasificate unele obligaţiuni guvernamentale spaniole ridică semne de întrebare privind calitatea managementului riscului BCE (...) întrucât bondurile cerute de bănci ca garanţie au îndeplinit numai parţial cerinţele BCE", notează ziarul german.
Dacă obligaţiunile au fost retrogradate, atunci băncile afectate ar putea fi nevoie să aducă garanţii adiţionale în valoare de 16,6 miliarde euro, susţine Die Welt.
Amintim că, luna trecută, Josef Bonnici, membru al consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene, declara că Spania ar trebui să ia în considerare solicitarea de ajutor din fondurile de salvare ale Europei, înainte ca ţara să fie supusă presiunilor pieţelor financiare să facă acest lucru.

Anonim spunea...

"Sunt două niveluri pentru adoptarea euro. Unul tehnic şi unul politic. Cel mai bun moment este când eşti gata, este răspunsul politic. Tehnic, dacă ai în vedere şi mecanismul ERM, dacă ai în vedere şi negocierile cu partenerii europeni, deschiderea acestor discuţii, care nu a avut loc, probabil va lua cinci-şase ani adoptarea euro din momentul în care începe să se discute despre asta. Noi nu am început să discutăm despre asta", a afirmat Negriţoiu, după o conferinţă la BNR.

El a arătat că amânarea adoptării euro este mai vizibilă acum, în special după un anunţ "oficial sau semioficial, dar nu este o surpriză că 2015 nu era un termen realist".

"Adoptarea euro pentru România, ca specific, este o soluţie pentru problemele pe care le avem noi în economie şi mai ales pentru problema euroizării economiei. Faptul că se adoptă acum sau mai târziu nici asta nu este foarte rău. Cel mai important este menţinerea obiectivelor politice pe care le-am avut de corectare a indicatorilor macroeconomici şi de aşezarea unor politici sănătoase care să susţină creşterea şi dezvoltarea. Eu am perceput că înainte obiectivul 2015 era tocmai o ancoră de menţinere a acestor obiective de politică economică", a spus Negriţoiu