HEIL....al patrulea reich

Deputaţii germani au aprobat astăzi, cu o largă majoritate, măsurile adoptate recent de zona euro pentru salvarea Greciei de la faliment. Potrivit agențiilor internaționale, 473 de membri ai Bundestag-ului (camera inferioară a parlamentului german) au votat în favoarea ajutorului, 100 de parlamentari s-au pronunţat împotrivă şi 11 s-au abţinut. Rezultatul votului nu a fost o surpriză întrucât opoziţia (Partidul Social-Democrat - SPD şi Partidul Verzilor) a anunţat înaintea şedinţei că va vota alături de coaliţia majoritară condusă de cancelarul Angela Merkel (CDU, CSU şi Partidul Liber-Democrat-FDP).

”Nimeni nu profită de zona euro mai mult decât germanii, atât din punct de vedere economic, cât şi politic”, a spus astăzi dimineaţă ministrul de finanţe german Wolfgang Schaeuble, recomandându-le deputaţilor să se pronunţe pentru acordarea unui nou împrumut Greciei, scrie Agerpres.

RBS România este a treia instituţie bancară care decide să părăsească Bursa de Valori Bucureşti, anul acesta, după "exit"-urile răsunătoare ale grupurilor ING şi UniCredit. "RBS România nu va mai oferi clienţilor săi servicii de brokeraj pe piaţa de capital", ne-au declarat reprezentanţii băncii. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât, în piaţă, circulă informaţia că şi alte bănci le urmează celor trei, iar unii dintre brokerii independenţi se pregătesc să îşi închidă porţile. "RBS România şi-a revizuit de curând oferta de produse şi servicii în lumina noii sale strategii de business care a fost anunţată public în martie 2012 către clienţi, angajaţi, precum şi către publicul larg prin intermediul mass-media", ne-au declarat reprezentanţii RBS România, adăugând: "Pe viitor, banca se va concentra pe furnizarea de produse şi servicii premium către companii de top internaţionale şi locale de dimensiuni mari, precum şi către clienţi instituţionali. Astfel, RBS România va vinde sau va ieşi din segmentele sau din activităţile care nu se încadrează în direcţia orientată pe servicii dedicate clienţilor persoane juridice, o abordare consecventă cu strategia Grupului RBS. Segmentele vizate includ activităţile de retail şi pe cele comerciale realizate operaţional prin intermediul sucursalelor. În consecinţă, RBS România nu va mai oferi clienţilor săi servicii de brokeraj pe piaţa de capital. Acestea nu reprezintă o activitate principală, ci au o importanţă redusă în portofoliul de produse al băncii, nefiind parte a poziţionării actuale sau viitoare a băncii în România".

Mii de romani au dat bancile in judecata si au castigat, iar de victoria lor ar putea beneficia incepand cu anul viitor toti romanii afectati de abuzurile din contractele de credit. Conform noului articol 13 din Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, care urmeaza sa fie modificat prin Legea nr.76/2012 de punere in aplicare a noului Cod de procedura civila, "instanta, in cazul in care constata existenta clauzelor abuzive in contract, obliga profesionistul (banca - n.red.) sa modifice toate contractele de adeziune in curs de executare, precum si sa elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate in cadrul activitatii profesionale". Cu alte cuvinte, bancile sunt obligate sa elimine comisioanele abuzive constatate de instanta intr-un caz din toate contractele de acelasi tip ale institutiilor respective. Mai mult, acestea ar putea fi obligate sa ramburseze clientilor costurile percepute in acest mod in trecut.

Reprezentanţii Zonei Euro au discutat săptămâna aceasta la Paris despre posibilitatea de a şterge parţial datoria Greciei în 2015, o măsura considerată inevitabilă de FMI şi BCE, în condiţiile actuale, relatează în ediţiile de astăzi Welt am Sonntag şi Der Spiegel, citate de AFP, potrivit surselor de presă.
Welt am Sonntag informează, fără a cita surse, că în cursul unei reuniuni cu uşile închise desfăşurate luni la Paris, la care au participat ministrul german de Finanţe Wolfgang Schauble şi creditorii publici ai Grecia (Zona Euro, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional), s-a discutat posibilitatea renunţării la unele cerinţe financiare în 2015. Potrivit ziarului Die Welt, eliminarea parţială a datoriei Greciei ar viza să încurajajeze guvernul elen să îşi îndeplinească angajamentele asumate în schimbul celui de al doilea program de ajutor.

BCE trebuie să supervizeze toate băncile din zona euro, a afirmat, ieri, preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi, adăugând că acele state ale UE care nu folosesc moneda comună trebuie să aibă posibilitatea de a participa la o supervizare comună, transmit Reuters şi Bloomberg, preluate de Agerpres.  "Pentru a menţine stabilitatea financiară, Comitetul de supervizare va trebui să-şi impună controlul asupra tuturor băncilor din ţările participante. Toate statele membre, şi cele care nu au adoptat euro, trebuie să aibă posibilitatea de a participa la o supervizare comună", a afirmat Mario Draghi, într-un discurs rostit la Frankfurt.  În mod ideal, baza legală pentru o supervizare comună bancară în zona euro ar trebui să intre în vigoare în ianuarie 2013, a explicat şeful BCE.  Unii observatori au sugerat că existenţa aceleiaşi instituţii a deciziilor de politică...   Noul program al BCE dedicat achiziţionării obligaţiunilor a ajutat la restabilirea încrederii în zona euro, a apreciat Mario Draghi, dând asigurări că este pregătit să înceapă achiziţiile când va fi necesar.
Din această vară, perspectivele zonei euro au devenit din ce în ce mai pesimiste, iar sistemul financiar era fragmentat, determinând BCE să adopte măsuri, împreună cu guvernele, care au îmbunătăţit situaţia de pe pieţe. "Din acest motiv, pot să spun astăzi că avem o revenire a încrederii în perspectivele zonei euro. Revenirea încrederii este justificată. Ţinând cont că revenirea încrederii este legată şi de anunţul privind planul de achiziţionare a obligaţiunilor, vreau să asigur pieţele financiare că suntem pregătiţi să implementăm acest program, dacă şi când va fi necesar", a afirmat Mario Draghi, în discursul rostit la Frankfurt. Acesta a adăugat că guvernele trebuie să adopte în continuare reforme şi să facă eforturi pentru o mai strânsă uniune financiară şi economică.
Şi Benoit Coeure, membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene, a declarat, luni, că autoritatea unică de supervizare bancară a Europei trebuie să reglementeze atât băncile din zona euro, cât şi pe cele din întreaga Uniune Europeană. Autoritatea unică de supervizare bancară a Europei nu trebuie limitată la nivelul zonei euro, deoarece este necesară pentru această regiune dar este oportună pentru UE ca întreg, a explicat Coeure.

Premierul Marii Britanii, David Cameron, a negat că propunerea de a reduce bugetul comunitar, făcută la summitul UE ar fi izolat Marea Britanie de restul statelor membre UE. "Marea Britanie nu a fost singură împotriva tuturor", a spus David Cameron, citat de AFP...."Proiectul prezentat pur şi simplu nu era suficient de bun. Nu era suficient de bun pentru Marea Britanie, dar nici pentru Germania, Suedia, Olanda, Finlanda şi Danemarca", a spus el. Summitul Consiliului European dedicat bugetului multianual al Uniunii Europene s-a încheiat vineri după-amiază, fără a se ajunge la un acord, anunţă surse din cadrul Preşedinţiei semestriale a Consiliului UE. Reuniunea şefilor de stat şi de guvern din cele 27 de state membre UE începuse joi seara, la Bruxelles, fiind dedicată în principal bugetului multianual al Uniunii pentru perioada 2014-2020. "Şefii de stat şi de guvern s-au despărţit fără a ajunge la un acord", afirmă o sursă oficială. Liderii europeni reluaseră vineri dimineaţă lucrările, după o serie de întrevederi bilaterale care au avut loc joi şi au fost urmate de summit. Dar nu au reuşit să depăşească divergenţele privind bugetul plurianual şi distribuirea fondurilor. Premierul Marii Britanii, David Cameron, declara vineri dimineaţă că nu existau "progrese suficiente".

Reprezentanţi ai zonei euro au discutat în această săptămână la Paris despre ştergerea parţială a datoriei Greciei la orizontul anului 2015, se arată în ediţia de duminică a jurnalului Welt am Sonntag, preluat de AFP. Potrivit informaţiilor publicaţiei germane care nu citează sursa, în cursul unei reuniuni cu uşile închise, desfăşurată luni în capitala Franţei, la care a participat ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble, creditorii internaţionali ai Atenei (zona euro, BCE, FMI) au discutat despre posibilitatea ca, în 2015, să renunţe la exigenţele lor financiare. Conform ediţiei de duminică a cotidianului Die Welt, perspectiva unei ştergeri parţiale a datoriei Greciei ar urmări să încurajeze această ţară în respectarea angajamentelor asumate în schimbul celui de-al doilea plan de salvare. Opţiunea mai vizează să ofere asigurări Fondului Monetar Internaţional care solicită o reducere a datoriei Atenei la un nivel suportabil, continuă jurnalul. Potrivit unor surse apropiate participanţilor la discuţii, Schäuble s-ar fi arătat deschis în faţa acestei opţiuni, în pofida opoziţiei guvernului german. Miniştrii de finanţe din zonei euro se reunesc luni la Bruxelles pentru a debloca o nouă tranşă în valoare de aproximativ 32 de miliarde de euro din pachetul de sprijin financiar internaţional convenit cu Uniunea Europeană şi FMI. Ei au căzut de acord sâmbătă să reducă dobânzile pentru împrumuturile bilaterale acordate până în prezent Atenei în cadrul primului program de ajutorare a Greciei, fără să fixeze însă o nouă dobândă. Miniştrii de finanţe au mai decis să cedeze Atenei cel puţin o parte din câştigurile realizate de băncile centrale naţionale şi BCE asupra obligaţiunilor greceşti pe care le deţin.

Negocierile de la Bruxelles pe banii europeni pentru exerciţiul financiar 2014-2020 nu s-au finalizat cu un acord al "celor 27", însă liderii UE au convenit asupra unui set de principii de la care să pornească discuţiile viitoare în perspectiva unei înţelegeri la începutul lui 2013. Varianta de buget pe care se vor purta negocierile viitoare presupune o tăiere de 100 de miliarde de euro faţă de cel precedent.

Cu toate acestea, potrivit preşedintelui Traian Băsescu, România a reuşit să-şi îndeplinească din obiectivele cu care a venit la Bruxelles. "Ştiu cert că în momentul de faţă pentru 2014-2020 agricultorii români vor avea o creştere graduală la plăţile directe de cel puţin 5 miliarde de euro. Deci, la cele 5,5 deja existente se mai adaugă alte cinci miliarde", a spus şeful statului.

De asemenea, a precizat Băsescu, s-a reuşit readucerea cofinanţării la 85% faţă de 75% cum era în varianta iniţială, precum şi eligibilitatea TVA. "TVA eligibilă şi cofinanţare de 85% înseamnă pentru bugetul anual al României între 2,2 şi până la 2,4 miliarde de euro anual. S-a acceptat şi o prefinanţare de 4%, deci acele plăţi în avans. Sigur, la infrastructură este mult, iar la bugetul de stat este destul de mult, dar îmi propun ca în acest interval de negociere să ajungem măcar la 7% prefinanţări, ceea ce ar fi extrem de important. Dacă rămânem în acord cu instituţiile financiare, am introdus deja top-up-ul de la 85% la 95% şi doar 5% rămâne să ajungă contribuţia românească. Aceasta ar fi condiţiile pe care noi le-am vizat cu prioritate", a mai spus Băsescu.

Preşedintele a insistat că aceste lucruri stabilite în decursul celor două zile de negocieri nu vor suporta modificări în discuţiile viitoare. "Documentul de azi-noapte rămâne un document bază, adică cele asupra cărora deja s-a convenit, aşa rămân", a spus Băsescu. El a precizat că până acum s-au găsit soluţii "mai mult sau mai puţin acceptate" pentru 70 din cele 100 de miliarde ce trebuie reduse din bugetul UE pentru perioada 2014-2020, pentru restul urmând să se ia decizii în următoarele întâlniri ale liderilor europeni. "Nu s-a ajuns la un buget al UE, dar s-au făcut progrese", a apreciat şeful statului.

Banca Comercială Romană (BCR) extinde conceptul de Self Service prin instalarea unei reţele de 400 de ghişee automate, valoarea investiţiei ridicandu-se la circa 2 milioane de euro, se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei.
"BCR a derulat cel mai ambitios plan de dezvoltare a unei reţele de Self Service - Cash In dintre toate băncile româneşti. Am reuşit instalarea şi punerea în funcţiune a celor 400 de ghişee automate într-o perioadă de timp extrem de scurtă. Printre principalele avantaje ale utilizării ghişeelor automate se numără rapiditatea în efectuarea tranzacţiilor, durata unei operaţiuni reducându-se de la circa 4 minute la mai puţin de 40 de secunde", a declarat Bogdan Marin, Director executiv Directia Managementul Canalelor Retail, BCR.

Preşedintele Romaniei Traian Băsescu a declarat, la finalul Consiliului European de la Bruxelles: "Nu s-a ajuns la un buget al UE pentru 2014 - 2020, dar în mod categoric s-au făcut progrese pentru că în timp ce pentru unele state esenţial este nivelul de contribuţie, pentru altele e nivelul bugetelor de coeziune sau pentru PAC".
"Solicitările de reducere a bugetului venite din partea statelor contributoare variau între 50 miliarde şi 200 miliarde. Măcar acum ştim precis un lucru: reducerea va fi de 100 miliarde faţă de propunerea Comisiei. Un alt element pe care îl consider foarte important e că până în prezent s-au găsit nişte soluţii mai mult sau mai puţin acceptate pentru reducerea a 70 mld. Urmează ca până la următorul consiliu să se găsească soluţii pentru alte 30 miliarde", a precizat Băsescu.
Preşedintele a menţionat: "Pentru noi era esenţial să asigurăm condiţiile de cofinanţare naţională la banii europeni, în primul rând. Inclusiv în 2011 dar şi în 2010 odată cu intrarea într-un proces puternic de restructurare bugetară, declanşat în mai 2010, tot timpul noi am obţinut unele facilităţi, cum ar fi includerea TVA în cheltuieili eligibile, cofinanţarea până la 95% cu bani europeni prin realizarea unui top up de 10% peste cei 85% pe care deja îi aveam".
"Prefinanţarea a crescut de la 6 la 9 pentru România, toate lucrurile acestea ne-au permis să avem în buget banii necesari cofinanţării bugetelor europene şi să facă utilizabili banii europeni. În momentul de faţă, în aceste două zile, România a reuşit să-şi generalizeze aceste facilităţi pentru bugetul 2014 - 2020. Unele le-au avut şi alte state, dar acum sunt generalizate pentru toate ţările, iar pentru noi lucrurile arătau foarte rău în propunerea iniţială", a adăugat domnia sa.
* Angela Merkel: "E greu de estimat de cât timp vom avea nevoie pentru a ajunge la un acord"
Angela Merkel a declarat: "Când am ajuns aici, am crezut că sunt multe păreri diferite pe care nu le putem depăşi, dar am ajuns la un oarecare consens şi dorinţa de a ajunge la un acord. Am discutat părerile pro şi contra, dar am considerat că ne mai trebuie timp şi că nu trebuie să grăbim procedura. E greu de estimat de cât timp vom avea nevoie pentru a ajunge la un acord. Am discutat reducerea costurilor, ce alte corecturi se mai pot face."
* Van Rompuy: "Negocierile sunt complexe, nu putem ajunge la un acord în două zile"
Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a declarat: "Vom continua munca în săptămânile următoare pentru a ajunge la un acord. Ultimele negocieri au arătat că poate exista un acord, probabil la începutul anului viitor. Trebuie să lucrăm pe un buget moderat, banii trebuie atent cheltuiţi".
"Am fost de acord cu toţii că acest buget trebuie să fie concentrat pe creşterea economică. Negocierile sunt complexe, nu putem ajunge la un acord în două zile", a menţionat Rompuy.

 EUROPA-Drumul Lituaniei către aderarea la zona euro va dura, probabil, mai mult decât era aşteptat, conform unui economist al băncii centrale a ţării, care arată că victoria unui partid anti-austeritate în alegerile din octombrie a creat incertitudine în privinţa reducerii cheltuielilor publice şi a îndeplinirii criteriilor datoriilor, respectiv a ţintelor de inflaţie.

Spania a plasat ieri titluri de stat în valoare de 4,94 miliarde euro (6,32 miliarde dolari), la randamente aproa­pe neschimbate faţă de luna trecută, în condiţiile în care miniştrii de finanţe din zona euro se pregăteau să discute pe marginea finanţării Greciei. Suma obţinută a depăşit ţinta maximă avută în vedere de guvernul spaniol: 4,5 miliarde euro.
Trezoreria de la Madrid a vândut titluri de 4,22 miliarde euro cu maturitatea la 12 luni, la un randament mediu de 2,797%, comparativ cu 2,823% la licitaţia anterioară, din 16 octombrie. Totodată, Spania a plasat titluri de 0,71 miliarde euro cu scadenţa la 18 luni, la un randament de 3,034%, comparativ cu 3,022% luna trecută. Cererea pentru bondurile pe un an a fost de 2,12 ori mai mare decât oferta, iar pentru cele pe 18 luni - de 5,72 ori. La licitaţiile de luna trecută, cererea pentru titlurile pe un an a fost de 2,71 ori mai mare decât oferta, iar pentru cele pe 18 luni - de 3,04 ori.
Spania va reveni pe pieţele obligaţiunilor în 22 noiembrie, când are programată o emisiune de obligaţiuni în sumă de 3,5 miliarde euro, cu maturităţi în 2015, 2017 şi 2021.
Premierul spaniol, Mariano Rajoy, a afirmat recent că cea mai mare problemă a ţării sale o reprezintă cos­turile de finanţare.

Şefii de multinaţionale din Franţa au tot mai puţină încredere în oportunităţile de la noi şi ar investi aici doar în sectorul financiar. Turismul, serviciile şi comerţul sunt percepute cel mai slab.

Un nou barometru de conjunctură economică, prezentat ieri de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză din România (CCIFER), arată că investitorilor din Hexagon le-a scăzut gradul de încredere în economia românească, pe fondul deteriorării climatului politic şi economic din ţara noastră. Din opt sectoare de bază ale economiei, doar patru (financiar, energie, construcţii şi agricultură) întrunesc aprecieri în creştere faţă de ediţiile anterioare ale barometrului. Celelalte sectoare, adică turismul, industria, comerţul şi serviciile, sunt văzute mai prost în prezent decât la mijlocul anului. Media generală a percepţiei a scăzut de la 3,21 puncte de notare în 2011 la 3,08 puncte în 2012.

Marea îngrijorare: scade consumul

Sectoarele cele mai afectate de scăderea încrederii investitorilor francezi sunt turismul şi comerţul. Turismul a pierdut din cauza „diminuării activităţii înafara sezonului“, iar comerţul – din cauza „întârzierii relansării consumului“, potrivit barometrului CCIFER. În schimb, evoluţia sectorului financiar-bancar este văzută „cel mai optimist“.

Cancelarul german, Angela Merkel, a făcut o vizită de câteva ore în Portugalia, unde s-a întâlnit cu premierul Pedro Passos Coelho şi cu oamenii de afaceri germani şi portughezi. Este prima vizită oficială a liderului german în această ţară care se confruntă cu măsuri dure de austeritate. Mulţi portughezi au fost afectaţi grav de tăierile de costuri pe care guvernul socialist a fost nevoit să le ia pentru a primi ajutor internaţional. Mai multe manifestaţii au avut loc în semn de „bun venit" pentru Angela Merkel, pe care activiştii portughezi o consideră sursa dificultăţilor economice ale ţării, iar statuile din Lisabona au fost legate cu eşarfe negre, simbolizând austeritatea. Şomajul şi sărăcia au crescut în Portugalia, după măsurile de austeritate, procentul celor fără un loc de muncă fiind la un nivel-record de 15%. Protestele şi grevele sunt la ordinea zilei, iar bugetul pe 2013 prevede cele mai mari creşteri de taxe şi impozite din istoria ţării. Troica creditorilor, formată din UE, FMI şi Banca Centrală Europeană, au dat guvernului încă un an pentru a reduce deficitul la 3%, prelungind termenul până în 2014. Totuşi, din ce în ce mai multe voci cer o renegociere a reformelor şi a programului de austeritate. Consiliul Economic şi Social a cerut reducerea ratelor dobânzii pe care Portugalia o plăteşte pentru pachetul de ajutor în valoare de 78 miliarde de euro.

„Frankenstein economic"...Mulţi portughezi critică relaţia strânsă dintre guvernul de la Lisabona şi Angela Merkel. Comportamentul „supus" al premierului Coelho faţă de cancelar este un subiect popular de grafitti, ca şi pentru desenele de pe pancarte. Mulţi portughezi critică relaţia strânsă dintre guvernul de la Lisabona şi Angela Merkel. Unul dintre ziarele portugheze a scris că Merkel a făcut din Portugalia "un Frankenstein economic". Totuşi, demonstraţiile de ieri nu au escaladat la nivelul celor care au întâmpinat-o pe Merkel în Grecia, unde a fost nevoie de intervenţia forţelor de ordine.
„Merkel e un simbol al tuturor greşelilor politice care ne-au afectat ţara. Nu e un pericol numai pentru Portugalia , Spania sau Grecia, ci pentru întreaga Europă", a declarat Joao Camargo, an activist care a absolvit Şcoala de Economie din Londra.

Criza pare sa faca ravagii in continuare, in ciuda sperantelor noastre de a se mai tempera. Si acest lucru se poate observa foarte clar dupa numarul firmelor care intra in insolventa. Astfel, in primele noua luni ale anului, 16.481 de companii nu au mai avut bani sa-si plateasca datoriile, cifra cu 7,6% mai mare decat in 2011.

“Criza se prelungeste in Romania, avand in vedere ca inca se inregistreaza o crestere a numarului de insolvente. Pentru sfarsitul anului estimam o crestere cu 10% fata de anul trecut pentru ca in octombrie, noiembrie si decembrie se va inregistra o medie de 2.000 de cazuri pe luna”, a declarat marti Constantin Coman, country manager Coface Romania.

Datorii

In acelasi timp, datoriile cumulate de firmele in insolventa in acest an sunt cu 50% mai mari decat cifra de afaceri, nivel inferior celui inregistrat de firmele insolvente in 2011, pentru care valoarea datoriilor era dubla comparativ cu cea a cifrei de afaceri.

Iar gradul de indatorare al acestor firme a fost de 55% din active, fata de 116% in 2011.

Van Rompuy a încercat să calmeze Marea Britanie prin prezentarea unui proiect de buget care include reduceri de 80 de miliarde de euro faţă de proiectul propus de Comisia Europeană, inclusiv tăieri ale cheltuielilor pentru agricultură, care au înfuriat Franţa. La o întâlnire joi, ambasadorul Marii Britanii la UE, Sir Jon Cunliffe, a cerut noi reduceri de cheltuieli, din toate domeniile, mai ales în privinţa salariilor şi beneficiilor funcţionarilor europeni, potrivit unor diplomaţi."Din cauza poziţiei Marii Britanii, se caută, atât în capitalele naţionale cât şi la Bruxelles, o soluţie în 26. Este analizată opţiunea din perspectivă financiară şi juridică", a spus un oficial. Planul ar putea fi parte a strategiei de negociere, cu scopul de a creşte presiunea pentru un compromis asupra premierului britanic, David Cameron. Discuţiile pentru buget se reiau luni seara, la o cină organizată de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, pentru miniştrii statelor europene. Oficialii admit că o astfel de abordare - dacă va fi urmată - ar fi deosebit de complexă. Ar avea, de asemenea, consecinţe grave pentru relaţia, deja fragilă, a Marii Britanii cu restul UE.

"Sunt oameni care discută această variantă, dar există semne de întrebare majore", a spus un alt dipolomat. Guvernul britanic a anunţat că este"sigur" că ideea este discutată la Bruxelles, dar a respins ca "inacceptabilă" posibilitatea unui acord de buget fără Marea Britanie. "În final trebuie să ne punem de acord asupra modului în care cheltuim aceşti bani. Avem o contribuţie netă semnificativă, iar parlamentul are o poziţie clară în această privinţă", a declarat un purtător de cuvânt al premierului. Poziţia lui Cameron, de a cere îngheţarea cheltuielilor la nivelul anului 2011, este cea mai agresivă în rândul statelor UE în prvinţa bugetului pentru 2014-2020, care ar trebui să acopere circa 1.000 de miliarde de euro. Suedia a adoptat o poziţie similară Marii Britanii, iar alte ţări ar putea de asemenea împiedica un acord. Preşedeintele Franţei, Francois Hollande a declarat, sâmbătă, că "mai important decât orice, cheltuielile pentru agricultură trebuie menţinute". Politicienii britanici consideră că şansele unui compromis săptămâna aceasta au crescut în ultimele zile de la circa 10% la aproape 30%, însă cel mai probabil rezultat este continuarea negocierilor anul următor. Statele membre care vor să se ajungă la înţelegere sunt îngrijorate cel mai mult de Marea Britanie, întrucât premierul Cameron ar obţine beneficii politice importante pe plan intern dacă s-ar opune prin veto unui buget la Bruxelles. Bugetul alternativ analizat la Bruxelles ar viza doar o perioadă de un an, situaţie care, conform regulilor UE, necesită majoritate calificată de voturi. Bugetul pe termen lung, care se întinde pe şapte ani, are nevoie de unanimitate. Una dintre problemele majore este, însă, necesitatea aprobării veniturilor de către toate statele membre. Fără aceasta, sumele restituite Germaniei, Olandei şi Suediei ar fi în pericol, precum şi sistemul folosit pentru taxele vamale şi alte surse de finanţare UE...."Ar fi un coşmar tehnic", a spus un diplomat.

Sunt disperat de ce se intampla in lumea politicienilor care sustin ca ne reprezinta. Nu exista nicio institutie care sa verifice modul in care tinerela "politiciene" reusesc in 2-3 ani , din salarii nesemnificative sa-si cumpere masini si apartamente si daca nu vor dovedi ca au avut venituri suficiente sa le impoziteze sumele ce nu pot fi justificate ?. Aceasta sa fie valabil pentru toti politicienii care acced la pozitii de paralamentar sau in institutiile publice. Romanii nu vor tine seama de ce dezvaluie presa .Ei vor vota fie din ura pentru un partid sau altul fie din interes marunt (micile pomeni date in campaniile electorale) . Ne meritam soarta !. Halal sa ne fie !. Clasa politica a castigat. Alegatorii romani sunt considerati de aceasta clasa politica niste pigmei. Daca exista D-zeu, ma rog sa fie pedepsiti cu totii, dar teama imi este ca politicienii fara scrupule si fara de D-zeu isi vor face mendrele in continuare. Nu ma voi mai duce la vot decat atunci cand voi fi sigur ca exista politicieni care vor merita sa ma reprezinte. Stiu ca multi vor spune : "Paguba-n ciuperci". Nu-i nimic , dar voi fi multumit ca pana atunci nimeni nu va avea votul meu.

Neutră din punct de vedere politic, dar nu indiferentă faţă de problemele societăţii româneşti, în contextul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din România, Patriarhia Română reaminteşte, punctele de vedere şi recomandările Sfântului Sinod cu privire la implicarea clerului în politică.

1. În calitatea sa de cetăţean al Patriei şi de părinte duhovnicesc al tuturor enoriaşilor săi, indiferent de orientarea lor politică, preotul are libertatea, binecuvântarea şi îndatorirea ca, de pe poziţia şi prin mijloacele care-i sunt specifice, să participe la viaţa cetăţii, sprijinind activităţile menite să promoveze binele obştesc şi împotrivindu-se oricăror măsuri sau activităţi care se dovedesc a fi în contradicţie cu învăţătura şi morala creştină ortodoxă. Opţiunea sa politică se exprimă prin vot.

2. În conformitate cu Sfintele Canoane ale Bisericii Universale (6 Apostolic, 7 Sinodul IV Ecumenic, 10 Sinodul VII Ecumenic, 11 Sinodul local Cartagina), care stipulează că printre îndeletnicirile incompatibile cu slujirea şi demnitatea clericului se numără şi aceea de “a primi asupra sa dregătorii sau îndeletniciri lumeşti”, arhiereului, preotului, diaconului şi monahului îi este interzis să facă politică partinică, să fie membru al unui partid politic, să participe la campanii electorale, să candideze şi să devină membru al Parlamentului. Cel care va încălca aceste reguli, precum şi legământul depus la hirotonie, se încadrează în prevederile art.3, lit. “d” şi “e” din „Regulamentul de procedură al instanţelor disciplinare şi de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române”, având de ales între cariera politică şi misiunea preoţească. Abaterile de acest fel vor fi judecate în Consistoriile eparhiale.

3. În acelaşi timp, Sfântul Sinod face un călduros apel către liderii partidelor politice din România să nu permită recrutarea de membri din rândurile clerului şi nici folosirea în scopuri politice a persoanelor, spaţiilor, slujbelor şi însemnelor bisericeşti. Sfântul Sinod îi asigură că Biserica – păstrându-şi echidistanţa faţă de partide – va continua să se implice în politica generală a Ţării, contribuind – prin mijloace specifice – la apărarea democraţiei, a libertăţii, a credinţei în Dumnezeu, a independenţei şi integrităţii Patriei, respingând orice formă de totalitarism comunist ateu, precum şi orice formă de extremism.”Neutră din punct de vedere politic, dar nu indiferentă faţă de problemele societăţii româneşti, în contextul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din România, Patriarhia Română reaminteşte, punctele de vedere şi recomandările Sfântului Sinod cu privire la implicarea clerului în politică.

Ce se pregateste in Romania - sau "ce pregateste clica securist - nomenclaturista a lui Traian Basescu" :

  

1. Se prevede o instabilitate politica marcata de confruntari deschise intre Presedinte si fortele de dreapta, pe de o parte, si coalitia de stanga, pe de alta parte.
2. O viitoare suspendare a Presedintelui nu este exclusa, in conditiile in care cele doua partide, Partidul Muncii si Ordine si Justitie sunt oponenti fermi ai actualului Presedinte. Liderul social-democrat Butkevicius a negat acest scenariu, sperand inca intr-o intelegere cu Presedintele, care nu si-a schimbat insa planul de scoatere a Partidului Muncii din viitoarea coalitie si viitorul guvern.
3. Presedintele este acuzat de atitudine dictatoriala si ignorare a votului popular, prin transferul responsabilitatii la nivelul Curtilor de Justitie (sesizarile legate de fraude). Unii analisti politici considera ca Presedintele doreste instalarea unei republici prezidentiale si ignora votul popular.
4. Analistii cred ca, prin blocarea coalitiei, Presedintele urmareste doua scenarii:
5. Castigarea de timp pentru incheierea procesului intentat in 2004 Partidului Muncii si liderilor acestuia pentru evaziune si contabilitate dubla. Pronuntarea unor acuzatii in acest proces, la presiunile Presedintelui, ar insemna scoaterea Partidului Muncii din coalitia de guvernare.
6. Impunerea unei decizii prezidentiale directe, in urma verdictului Curtii Constitutionale, si organizarea de noi alegeri.
7. Urmeaza o perioada decisiva pentru viitorul politic al Lituaniei. Daca Presedintele reuseste sa rupa coalitia de stanga, atunci primul pas catre o republica prezidentiala ar fi facut. Un asemenea joc politic nu a mai fost facut pana acum in Lituania si este considerat a fi primejdios pentru stabilitatea politica.

Acţiunile hackerilor chinezi reprezintă cea mai mare ameninţare pentru spaţiul cibernetic, apreciază congresmenii americani dintr-o comisie care elaborează un raport anual privitor la situaţia relaţiilor economice dintre SUA şi China şi la ameninţările posibile legate de acestea.

Astfel, comisia respectivă recomandă Congresului să efectueze o analiză mai profundă a acţiunilor de spionaj cibernetic întreprinse de China şi să ia în considerare sancţiuni mai severe faţă de companiile implicate în spionajul industrial.
În general, raportul include 32 de recomandări cu privire la reglementarea relaţiilor dintre cele două mari economii ale lumii.

În raportul său, membrii comisiei subliniază faptul că în ultimul an hackerii chinezi au dat dovadă de o ingeniozitate ieşită din comun în atacurile lor împotriva site-urilor unor instituţii guvernamentale, firme comerciale şi instituţii publice.

Concluziile comisiei Congresului SUA au generat preocupare la Washington, mai ales că recent Ministerul american al Apărării a constatat, într-un raport, că Beijingul ar mai avea nevoie doar de doi ani până la crearea de submarine nucleare proprii.

Sursa: Agerpres

Tara, lasata de capul ei.....

Tara, lasata de capul ei. Ce previziuni economice au specialistii. Ocupat cu lupta politica, guvernul nu a luat masuri pentru a sprijini economia, iar aceasta a inceput din nou sa scada, spun analistii. Maine, Statistica prezinta cele mai importante date din ultimele luni: evolutia economiei in perioada iulie - septembrie. A reusit sau nu economia sa inregistreze o crestere fata de trimestrul anterior sau, dimpotriva, a intrat din nou pe scadere? Altfel spus, s-a consolidat cresterea economica timida din prima parte a anului sau nu? Opiniile analistilor sunt impartite. Mersul prost al industriei, agriculturii dar si al constructiilor, au retrimis economia pe scadere, spun unii economisti." Cred ca in trimestrul trei economia a performat mai slab fata de trimestrul doi. Productia industriala, care a fost in criza unul din motoarele cresterii, a evoluat slab", a spus pentru EVZ economistul Florin Citu. Statul nu a luat nicio masura pentru a sprijini mediul de afaceri, prin urmate nici acesta nu a avut cum sa progreseze, spune acesta. "N-am vazut progrese nici in privatizari, nici la nivelul reformei statului, a numarului de angajati. Nu a fost nevoie de o masura negativa pentru a descuraja economia. A fost suficient ca statul sa nu faca nimic". Integral in EVZ.

Bancile, rol semnificativ in restructurarea companiilor. Rolul bancilor in restructurarea companiilor este semnificativ, avand in vedere ca pozitia acestora in randul creditorilor este deosebit de insemnata, a declarat, ieri, viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) Bogdan Olteanu, in deschiderea Conferintei "Rolul bancilor in restructurarea companiilor", organizata de Ziarul BURSA, cu sprijinul BNR. "In conditiile unei rate a creditelor neperformante de 17% si a reducerii gradului de acoperire a creditelor cu garantii reale, din cauza deprecierii activelor, bancile sunt foarte prezente intre creditorii companiilor", a precizat domnia sa. Arin Octav Stanescu, Managing Partner in cadrul casei de avocatura "Stanescu, Milos, Dumitru si Asociatii", este, insa, de alta parere. Domnia sa sustine ca, in ultimii doi ani, "bancile nici nu au vrut sa auda de restructurari", scrie Bursa.ro.

Piata imobiliara, intre lipsa de incredere si lipsa de investitori. Cum piata imobiliara a fluierat rau in biserica de prin 2008 incoace, e firesc ca numarul de tranzactii sa fie redus si cu valori mici. Asa ca, potrivit consultantului imobiliar Jones Lang LaSalle (JLL), in al treilea trimestru al acestui an activitatea investitionala a avut in varf achizitionarea turnului Tower Center International de langa Piata Victoriei de catre oamenii de afaceri Dragos Bilteanu si Ioannis Papalekas. Papalekas si Bilteanu au platit circa 47,5 milioane de euro pe Tower Center International, imobil falimentar si aflat in blocaj de multi ani din cauza neintelegerilor intre proprietari. Alte doua cladiri de birouri de volume mai mici, HQ Victoria si Litexco Stirbey Center, au intrat si ele pe lista de tranzactii, in vreme ce Auchan si-a cumparat magazinul din Ploiesti, unde functiona cu chirie, informeaza Business Cover.

Industrializarea, urbanizarea si modernizarea a schimbat radical scara valorica demografica. De la familia extinsa, care oferea membrilor ei stabilitate si siguranta, s-a trecut la familia in care independenta membrilor a trecut pe primul plan. Cei mai afectati sunt batranii. Inainte, locul lor era in familie, astazi tot mai des ei se confrunta cu izolarea, abandonul, institutionalizarea.

• Lent, fara sa atraga atentia, dar inevitabil, populatia tarilor europene sufera in prezent o a doua evolutie majora: aparitia unei noi grupe "varsta a patra" ("cei mai batrani dintre batrani", de peste 80 de ani) cu pondere mare, in continua crestere.

• Ultimii 22 de ani s-au caracterizat prin continuarea scaderii numerice a populatiei cu aproape 1,9 milioane de locuitori. Schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor fata de propria reproducere, cresterea mortalitatii precum si migratia externa, au facut ca populatia Romaniei sa se reduca constant.

• Structura pe varste a populatiei poarta amprenta caracteristica a unui proces de imbatranire demografica, datorat in principal scaderii natalitatii, care a determinat reducerea absoluta si relativa a populatiei tinere (0-14 ani). In paralel, cresterea sperantei de viata a determinat cresterea numarului si ponderii populatiei varstnice (de 65 ani si peste).

• Asistam la reducerea ponderii populatiei tinere, de 0-14 ani, de la 23,7% (in 1990) la 15,0% (in 2012) si cresterea ponderii celei varstnice, de 65 ani si peste, de la 10,3% (in 1990) la 15,0% (in 2012). Populatia adulta, de 15-64 ani, a crescut constant de la 66% (in 1990) la 70% (in 2012).

• Pentru prima oara in ultimele patru decenii, la 1 ianuarie 2012 ponderea populatiei populatiei tinere este egala cu ponderea populatiei varstnice (15,0%).

Efectele procesului de imbatranire vor apare in timp, determinand perturbatii la nivelul populatiei scolare, populatiei fertile si populatiei in varsta de munca.
Populatia varstnica nu poate fi privita ca o entitate omogena, ea incluzand subgrupa de varstnici "mai tineri" (65-74 ani), subgrupa de varstnici "mai batrani" (75-84 ani) si longevivii (85 ani si peste).

Se pune de razboi in nordul africii ?!?!?!?!

După explozia unui obuz de mortier sirian pe Înălţimile Golan, forţele israeliene au tras, duminică, 11 noiembrie focuri de avertisment către Siria.Ministrul israelian al apărării, Ehud Barak, a anunţat printr-un comunicat de presă remis duminică seara, că „Un alt tir spre teritoriul israelian va antrena o reacţie mai vehementă, al cărei preţ îl va plăti Siria”. Obuzele lansate de Israel spre Siria, pentru prima dată în ultimii 39 de ani, au fost un avertisment, artileria israeliană evitând deliberat poziţiile militare aflate de partea siriană, anunţă postul public de radio din Israel.

Israelul a anexat oficial Înălţimile Golan în anul 1981, deşi decizia nu este recunoscută la nivel internaţional. Siria insistă că teritoriul strategic îi aparţine şi a negociat situaţia cu statul evreu. Deşi cele două state au semnat un acord privind demilitarizarea zonelor de frontieră, practic sunt în război în continuare, pentru că nu există niciun acord de pace. În paralel, potrivit mediafax, Israelul a sesizat ONU în legătură cu obuzele siriene ce au picat pe teritoriul ţării sfinte.

Vineri, Israelul l-a somat pe preşedintele Siriei, Bashar Al-Assad, să evite tirurile cu obuze în zona Platoului Golan, statul evreu avertizând că este pregătit să se apere. Armata israeliană a stabilit că obuzele nu au fost lansate intenţionat, ci au ajuns eronat pe teritoriul israelian, în cadrul confruntărilor armate dintre forţele opoziţiei siriene şi trupele subordonate regimului Al-Assad.

Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi confruntări militare între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar Al-Assad şi forţele opoziţiei. Bilanţul conflictului civil este de cel puţin 37.000 de morţi, conform Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, dar cifrele nu pot fi verificate din alte surse.

Aflată la jumătatea mandatului său, Comisia Barroso II nu a primit nota de trecere din partea cetăţenilor europeni, arată un sondaj realizat de Burson-Marsteller şi Euractiv.com. Peste 53% dintre cei interogaţi au arătat că executivul european condus de Jose Manuel Barroso merită nota 3 pe o scală de la 1 la 10. Sub 1% dintre ei au oferit Comisiei nota 10. Mai rău, 23,1% au oferit Comsiei nota 1. Niciunul dintre comisarii lui Barroso nu a obţinut mai mult de 6, cu cele mai rele calificative pentru Uniunea Economică şi Monetară. “Mesajul pentru Comisie ca întreg şi pentru comisarii luaţi individual este că trebuie să acţioneze mult mai bine”, spune David Earnshaw, directorul firmei de consultanţă Burson-Marsteller. Prestaţia Comisiei este considerată mai rea decât in 2011 de catre 50% dintre respondenţi, iar 22,3% o consideră “mult mai rea”, în special în ceea ce priveşte măsurile pentru creştere economică şi politica socială. Important este de notat că cei intervievaţi sunt cu toţii implicaţi în procesul politic din cadrul UE sau provin din mediul universitar sau de afaceri. O treime dintre ei lucrează chiar pentru instituţiile UE. Preşedintele Barroso şi Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă, Catherine Ashton, au primit de departe cele mai proaste note, 2,5, respectiv 2. Comisarul pentru Competiţie, Joaquin Almunia, şi comisarul pentru Afaceri Economice şi Monetare, Olli Rehn, la fel şi comisarul pentru Buget, Janusz Lewandowski, au primit nota 3,5. Viviane Reding a primit nota 4,5, in timp ce comisarul roman Dacian Ciolos a primit nota 5. Comisarul pentru Agenda Digitală, Neelie Kroes a primit cea mai mare notă dintre toţi colegii, 6, şi a fost considerată drept comisarul cu cea mai bună comunicare. Bulgăroaica Kristalina Gheorgieva a primit nota 5,5. Zece dinttre comisari au primit nota 5.

The United States of American attract dozens of Romanian entrepreneurs every year

The United States of American attract dozens of Romanian entrepreneurs every year, who open businesses on the American market in varied areas such as IT, tourism, human resources or the food industry. According to "Bocancea", last year 29 Romanian businesspeople became the owners of US-based businesses, after 19 had taken the same step last year, more of them than in 2009, when only 11 investors received visas.
"For entrepreneurs all over the world, America is still a kind of < El Dorado >, due to the very good taxation rate available in certain states, the friendly business environment, as well due to the huge market and the high purchasing power, despite the problems caused by the last few years of crisis", said Ruslan Bocancea, lawyer specializing in US immigration and visas, and managing partner at "Bocancea Law Firm". However, Romanians are way behind the entrepreneurs in other European countries when it comes to the number of E-2 investor visas received. German businesspeople get over 3,000 investment visas from the US annually, French businesspeople get over 2,000, while Italians get about 1,000 every year. The US offer many benefits to foreign investors, and the most important is the possibility to live in the United States for a long period of time, the right to work, the possibility to emigrate with the entire family, the possibility to retire, and so on", Ruslan Bocancea also said. According to the lawyer specializing in US immigrations, any business project that wants to be successful needs a minimum investment ranging from 100,000 and 150,000 dollars and a good business plan for five years ahead. Mr. Bocancea said: "Any entrepreneur can start a business from scratch in the United States, even if they've never owned a business in the past in Romania or in any other country. All they need is a business plan and the funds needed to start".
He said that even though there are several types of investment visas, the most suitable for entrepreneurs and in fact the most sought after is the E-2."The E-2 is a temporary visa which is initially granted for a period ranging between 2 and 5 years, and it can then be extended as long as the business remains profitable, but it is important to remember that this visa does not grant the right to permanent residence or to citizenship", the lawyer said.
Some of the benefits of E-2 include the fact that the entrepreneurs can bring in the members of their families right away, who will get also get the E-2 visas, valid for the same period as those of the entrepreneur. The husbands/wives will have the right to study and work in the US. The children of the entrepreneur will also have the right to study but they will not have the right to work. The entrepreneur will also have the right to bring in a few Romanian employees, including their families with E-2 visas.
In order to go to the US, Romanians currently have over 25 types of temporary visas available. "Bocancea Law Firm" is an American law firm, with offices in the US and in Romania. The company was incorporated in 2010, in Minneapolis (USA), by lawyer Ruslan Bocancea. "Bocancea Law Firm" provides legal consulting and representation in complex matter of immigration to the US to companies as well as individuals. (source bursa.ro) 

Marea Britanie se îndepărtează de restul continentului. Prin adoptarea unei poziţii radicale, crede el, Londra "ruinează orice şansă de compromis" şi provoacă "disperare" în ţările din centrul şi estul Europei, care beneficiază de aşa-numitele fonduri de coeziune. Saryusz-Wolski mai adaugă că Marea Britanie se autoizolează, o poziţie pe care va ajunge probabil să o regrete mai târziu. Mulţi lideri europeni vor ca Londra să se hotărască, mai degrabă mai devreme decât mai târziu: fie să se dedice proiectului european, fie să-l părăsească definitiv. Confuzia privind rolul Londrei în UE ar putea afecta negativ întregul proiect european, mai spun criticii. "Cred că efectele negative afectează atât Londra cât şi UE, pentru că accentuează neînţelegerile interne în mijlocul unei crize, moment în care noi ar trebui să transmitem pieţelor semnale de armonie şi convingerea că bugetul Uniunii este un instrument de ieşire din actuala criză", adaugă Saryusz-Wolski.....

Pentru mulţi europeni, Marea Britanie a adoptat deja o poziţie dură. În ultimele săptămâni, primul ministru de la Londra a ameninţat de mai multe ori că va bloca prin veto discuţiile privind bugetul Uniunii. Cameron a adus în discuţie şi varianta organizării unui referendum prin care britanicii să decidă cu privire la relaţia ţării lor cu UE. Pentru mulţi eurosceptici radicali din partidul lui David Cameron, poziţia şefului de guvern nu este îndeajuns de fermă. Ei consideră că actualele evoluţii din blocul comunitar, marcate de criza economică, sunt o ocazie bună pentru ca Marea Britanie să se desprindă de Uniune.....Într-un vot anterior în Camera Comunelor, guvernul condus de Cameron a fost învins după ce 50 de parlamentari conservatori s-au aliat iniţiativei opoziţiei de a cere tăierea cheltuielilor autorităţilor comunitare de la Bruxelles. Votul nu are caracter obligatoriu, dar sporeşte presiunile asupra lui Cameron, de la care se aşteaptă o poziţie fermă la dezbaterile din noiembrie privind bugetul Uniunii.

Ehilibrul puterii economice se va răsturna semnificativ în următorii 50 de ani

Economiile din zona euro vor ceda în faţa unor ţări cu o populație mai tânără, precum Indonezia şi Brazilia. “Ehilibrul puterii economice se va răsturna semnificativ în următorii 50 de ani”, potrivit OECD.... Economiile din zona euro vor ceda în faţa unor ţări cu o populație mai tânără, precum Indonezia şi Brazilia. “Ehilibrul puterii economice se va răsturna semnificativ în următorii 50 de ani”, potrivit OECD.... „Criza economică pe care am văzut-o în ultimii cinci ani se va încheia, dar lumea copiilor şi a nepoţilor noştri va fi poate net diferită de a noastră”, a spus secretarul general al OCDE, Angel Gurria. Potrivit OECD, creşterea franceză ar urma s-o depășească pe cea din Germania, +1,3%, între 2011 şi 2030, respectiv +1%, între 2030 şi 2060. În general, distanţa existentă în prezent între nivelul de viaţă de pe pieţele emergente şi cel al economiilor avansate ar urma să se diminueze în 2060, se mai arată în document. Până la sfârșitul acestui an, economia chineză va depăși PIB-ul zonei euro a potrivit OECD, acesta fiind de altfel doar începutul unei schimbări uriașe. Potrivit OECD, economiile din China și India ar fi mai mari decât puterea economică a SUA, Japonia și zona euro a celor 17 membri, luate împreună. China și India ar reprezenta 39% din producția globală, comparativ cu 34% pentru SUA, Japonia și zona euro. Se prevede așadar ca, pe cont propriu, China să concureze SUA pentru a deveni cea mai mare economie din lume până în 2030 cel mai tarziu.În raport se mai arată, de asemenea, că, pentru încă opt ani de acum în colo, China va avea cea mai mare rată de creștere înainte de a fi depășită de India și Indonezia. Cea de-a cincea mare putere economică mondială, după SUA, China, Japonia și India, Germania, va fi depășită până în 2060 de Brazilia, Indonezia, Mexic, Rusia și Franța, ceea ce înseamnă că partea Germaniei din producția globală va scădea la doar 2.0%, față de 4,8% în acest moment.

Misiunea FMI de evaluare va reveni la Bucureşti la mijlocul lunii ianuarie, când se va face ultima analiză a acordului în derulare şi se vor negocia condiţiile noii înţelegeri, care va fi aprobată, cel mai probabil, în luna februarie, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Florin Georgescu.
"Încheiem în ianuarie acordul actual şi, probabil, în februarie vom avea un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Acest nou acord va asigura responsabilizarea tuturor actorilor", a spus Florin Georgescu, potrivit Mediafax.
Ulterior, ministrul Finanţelor a precizat că misiunea FMI va reveni la Bucureşti în jurul datei de 15 ianuarie, când va fi cert că este finalizat bugetul pentru anul viitor, indiferent de cine va forma noul guvern.  El a explicat că, în funcţie de rezultatul negocierilor, misiunea din ianuarie va pleca la Washington şi cu parametrii noului acord, care ar urma să fie aprobat în boardul FMI în a doua parte a lunii februarie.  Acordul încheiat în primăvara anului trecut cu FMI urma să fie finalizat în luna martie 2013, iar închiderea lui anticipată sugerează că vor fi preluate în următoarea înţelegere majoritatea condiţiilor neîndeplinite de partea română, în principal privind reformele structurale, mai ales programul de privatizări şi de introducere a managementului privat.
O echipă de experţi ai FMI, condusă de şeful misiunii Fondului în România, Erik de Vrijer, se află la Bucureşti în perioada 6-14 noiembrie pentru discuţii cu autorităţile române despre evoluţiile economice recente, perspectivele economice, politica fiscală şi monetară şi reformele structurale.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la începutul întrevederii cu delegaţia FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, că a discutat cu premierul Victor Ponta şi cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi s-a decis încheierea unui nou acord cu FMI pentru "încă un an sau doi".  Pe fondul alegerilor parlamentare care vor avea loc în 9 decembrie, cea de-a şaptea evaluare a programului convenit prin acordul stand-by cu FMI a fost amânată.
* Erste: Un nou acord cu FMI ar consolida încrederea investitorilor
Încheierea unui nou acord cu FMI ar consolida încrederea investitorilor într-o perioadă de altfel dificilă, reprezentând "o veste bună" pentru pieţele financiare, notează analiştii băncii austriece Erste într-un raport transmis vineri.
"În viziunea noastră, un nou acord cu FMI, UE şi Banca Mondială reprezintă o veste bună pentru pieţele financiare, deoarece va întări încrederea investitorilor, în vremuri dificile", se spune în raport.
* Georgescu: Fondurile din privatizare vor fi investite în companii strategice din energie şi transport
Veniturile obţinute din următoarele privatizări vor fi investite în companii de stat strategice din domeniul energetic şi de transport, unde România are resurse neexploatate, a declarat vineri, ministrul Finanţelor Publice, Florin Georgescu.
Georgescu a afirmat că privatizarea, "bine gândită şi bine pusă în practică", va fi una dintre priorităţile Guvernului, concomitent cu restructurarea companiilor de stat şi eficientizarea acestora.
Ministrul Finanţelor a arătat că spre deosebire de fluxurile intrate în România înainte de criză, care au dus uneori la dezechilibre şi o îndatorare excesivă a populaţiei, fondurile din privatizare vor fi direcţionarte către obiective cu valoarea adăugată.
"Vor fi investiţii direcţionate către agenţi economici de mare importanţă strategică şi economică, din domeniul energetic şi transporturi, unde avem resurse neexploatate", a spus Gerogescu.
Potrivit ministrului Finanţelor, restructurarea sectorului de stat va trebui acompaniată de eficientizarea sectorului privat şi întărirea disciplinei financiare.
"În raportul piaţă - stat dorim reguli clare, puţine, nu multe, stimulative, cu aplicare fermă, care să asigure şi stimularea investiţiilor, cum spuneam, dar şi disciplina financiar-economică la nivelul tuturor actorilor, fie ei de stat sau privaţi", a continuat Gerogescu. El a arătat că în România este necesară îmbunătăţirea raportului între libertăţi şi responsabilităţi.

Economia greacă va înregistra un avans al Produsului Intern Brut în 2014, punând capăt celor şase ani de recesiune, potrivit prognozelor de toamnă ale Comisiei Europene, preluate de Agerpres.

Oferind o prognoză mai optimistă decât autorităţile de la Atena, executivul comunitar estimează că economia Greciei se va contracta cu 4,2% în 2013, dar va creşte cu 0,6% în 2014. De asemenea, piaţa muncii ar urma să atingă cel mai scăzut nivel în 2013, când rata şomajului va ajunge la 24%, urmând ca în 2014 să cunoască o uşoară îmbunătăţire graţie scăderii ratei şomajului până la 22%.

Cu toate acestea, Comisia Europeană avertizează că revenirea economică se va materializa doar dacă Grecia va continua procesul de consolidare bugetară convenit cu creditorii internaţionali. ”Revenirea se bazează pe implementarea riguroasă şi la timp a programului de ajustare”, se arată într-un comunicat al executivului comunitar.

Leul si-a inceput cea de-a doua saptamana de apreciere, desi volumul tranzactiilor nu se remarca prin consistenta si nici vrestile economice nu recomanda entuziasmul in fata monedei locale. Banca Centrala a cotat marti un euro la 4,51 lei , nivel care nu a mai fost atins din septembrie 2012. Chiar daca in mod direct BNR nu opereaza in zona politicului, prin interventii pe curs (in directia aprecierii sau devalorizarii leului) poate influenta decizia alegatorilor. Intra in text si vezi cum a evoluat leul in preajma alegerilor parlamentare anterioare. Sursa datelor: BNR

In 2000, tendinta leului a fost de depreciere, cu micile fluctuatii evidente. Castigatorii alegerilor legislative au fost cei de la PSD. La inceputul lunii in care au avut loc alegerile, au existat episoade de depreciere consistente, dupa care leul a inceput sa se mai intareasca in fata euro, dar din graficul de mai sus veti observa trendul evident...MISHU NEGRITOIU - "Sunt două niveluri pentru adoptarea euro. Unul tehnic şi unul politic. Cel mai bun moment este când eşti gata, este răspunsul politic. Tehnic, dacă ai în vedere şi mecanismul ERM, dacă ai în vedere şi negocierile cu partenerii europeni, deschiderea acestor discuţii, care nu a avut loc, probabil va lua cinci-şase ani adoptarea euro din momentul în care începe să se discute despre asta. Noi nu am început să discutăm despre asta", a afirmat Negriţoiu, după o conferinţă la BNR.

El a arătat că amânarea adoptării euro este mai vizibilă acum, în special după un anunţ "oficial sau semioficial, dar nu este o surpriză că 2015 nu era un termen realist".

"Adoptarea euro pentru România, ca specific, este o soluţie pentru problemele pe care le avem noi în economie şi mai ales pentru problema euroizării economiei. Faptul că se adoptă acum sau mai târziu nici asta nu este foarte rău. Cel mai important este menţinerea obiectivelor politice pe care le-am avut de corectare a indicatorilor macroeconomici şi de aşezarea unor politici sănătoase care să susţină creşterea şi dezvoltarea. Eu am perceput că înainte obiectivul 2015 era tocmai o ancoră de menţinere a acestor obiective de politică economică", a spus Negriţoiu

Englezii ar vota in numar foarte mare în favoarea unei retrageri a ţării lor din Uniunea Europeană (UE), în cadrul unui eventual referendum asupra acestui subiect, a relevat joi un sondaj al Institutului YouGov, care confirmă o prevalenţă a euroscepticismului în Marea Britanie, relatează AFP.

Dacă li s-ar oferi opţiunea să rămână sau să se retragă, 49% dintre britanici afirmă că ar vota pentru o retragere din UE, în timp ce 28% s-ar pronunţa în favoarea rămânerii. Aproximativ 17% s-au declarat indecişi.

Acelaşi sondaj, realizat în Germania de către acelaşi institut, în aceeaşi perioadă, oferă rezultate diametral opuse. Aproxiamtiv 57% dintre germanii chestionaţi sunt în favoarea rămânerii ţării lor în UE, 25% afirmă că vor o retragere, iar 9% se declară nehotărâţi.

În Franţa, 43% afirmă că vor să rămână în uniune, 32% vor retragerea, iar 10% se declară nedecişi.

Viziunile şi ale unora şi ale altora sunt mai puţin depărtate în ceea ce priveşte perspectivele europene, locuitorii celor trei ţări având opinii sumbre. Cei mai pesimişti sunt francezii (66%), urmaţi de britanici (65%) şi germani (54%).

"Decalajul marcat asupra sentimentului britanicilor şi germanilor în raport cu apartenenţa ţărilor lor la UE subliniază importanţa provocării cu care se confruntă David Cameron şi Angela Merkel, care urmează să încerce să ajungă la un acord cu privire la bugetul european", în cadrul unui summit extraordinar la Bruxelles, în parioada 23-24 noiembrie, a relevat Joe Twyman, director pentru Studii Politice şi Sociale în cadrul YouGov.

Aceste date privind Marea Britanie, Germania şi Franţa sunt incluse în ultimul barometru EuroTrack, realizat de către YouGov, cu privire la situaţia opiniei publice în Marea Britanie, Germania, Franţa, Danemarca, Suedia, Finlanda şi Norvegia.

În cadrul acestui sondaj au fost chestionaţi 1.637 de britanici, 1031 de francezi şi 1.018 germani, în perioada 19-28 octombrie.

BCR vrea să îşi majoreze capitalul de la 1,55 miliarde lei, la maximum 1,63 miliarde lei, prin emiterea a 770.769.000 acţiuni, cu valoarea nominală de 0,1 lei/titlu. Preţul de subscriere al fiecărei acţiuni este de 0,65 lei/titlu, din care 0,1 lei reprezintă valoarea nominală şi 0,55 lei prima de emisiune.
În cadrul Adunării Generale Extraordinare de pe 3 decembrie, acţionarii urmează să discute şi despre modificarea actului constitutiv al băncii, astfel încât Comitetul Executiv să poată decide desfiinţarea de sucursale şi agenţii fără aprobarea Consiliului de Supraveghere.
În cazul în care pe 3 decembrie nu se întruneşte cvorumul, AGEA va fi reprogramată pentru 4 decembrie.
BCR a înregistrat, în primele nouă luni din acest an, o pierdere netă de 762,5 milioane lei (172,1 milioane euro), pe fondul unor provizioane record, în timp ce în aceeaşi perioadă a anului trecut a avut un profit net de 67,6 milioane lei (16,1 milioane euro).
Nivelul provizioanelor din primele nouă luni a depăşit nivelul total din 2011. Astfel, cheltuiala netă cu provizioanele de risc pentru credite şi avansuri a totalizat, în primele nouă luni ale anului, 2,63 miliarde lei (594,7 milioane euro), în creştere cu 64% faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 25% peste nivelul înregistrat în întregul an 2011. Costurile nete cu provizioanele de risc pentru împrumuturi şi plăţi în avans au s-au ridicat, anul trecut, la 2,1 miliarde de lei (508 milioane de euro). (sursa hotnews)

Comisia Europeană estimează că zona euro va înregistra o contracţie a Produsului Intern Brut de 0,4% în acest an şi un avans timid de 0,1% în 2013, potrivit noilor prognoze date miercuri publicităţii de executivul comunitar, transmite AFP, citată de Agerpres.

Comparativ, în luna mai a acestui an, Comisia Europeană estima că cele 17 state care au aderat la zona euro vor înregistra o contracţie a PIB de 0,3% în 2012 şi o creştere economică pozitivă de 1% în 2013.

În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, Bruxelles-ul mizează pe un recul al PIB de 0,3% în acest an, urmat de o creştere de 0,4% în 2013. Situaţia ar urma să se îmbunătăţească abia în 2014 când se estimează o creştere de 1,6%.
"Europa traversează o perioadă dificilă de reechilibrare macroeconomică care va mai dura o perioadă. Europa trebuie să continue să combine politicile bugetare sănătoase şi reformele structurale pentru a crea condiţiile care vor permite o creştere sustenabilă şi să reducă şomajul", a afirmat comisarul european pentru afaceri economice şi euro, Olli Rehn.

De asemenea, în cazul marilor economii din zona euro estimările Comisiei sunt mai pesimiste decât cele ale guvernelor din ţările respective.

Pentru Germania, cea mai mare economie europeană, Bruxellesul mizează pe o creştere de 0,8% în 2012, la fel cât estimează şi autorităţile de la Berlin, şi pe o creştere de 0,8% în 2013, faţă de o creştere de 1% prognozată de guvernul german.

În cazul Franţei, Comisia prognozează o creştere de 0,2% în acest an, urmată de o creştere de 0,4% în 2013 şi 1,2% în 2014, în timp ce guvernul de la Paris mizează pe o creştere de 0,3%, 0,8% şi 2,0%.

Bugetul UE are trei surse principale de venit. Prima reprezintă 0,73% din venitul naţional brut al fiecărui stat membru, ceea ce reprezintă două treimi din bugetul UE. Se adaugă aşa-numitele resurse proprii tradiţionale, în special taxe vamale de import aplicate produselor provenind din afara UE, plus un procent din TVA armonizată percepută de fiecare ţară din UE. Criza economică ce domină Europa de câţiva ani a determinat state mari contributoare la bugetul Uniunii să facă presiuni pentru reducerea cotelor de participaţie ce le revin. .... surse guvernamentale ne-au declarat, recent, că „prin acţiunile pe care le întreprinde, Comisia Europeană lasă să se înţeleagă că nu mai are bani suficienţi pentru a finanţa toate programele pe care le derulează”. Potrivit acestora, cea mai grea situaţie se va înregistra în ţările membre UE, care au făcut parte din blocul socialist, pentru că aici se manifestă cele mai dure reacţii din partea autorităţilor de la Bruxelles.

In concluzie....Comisia Europeană dă semne că nu mai are suficiente fonduri ca să se achite de toate angajamentele luate şi caută soluţii pentru ca programele demarate să nu sufere de lipsa finanţării. România „a recepţionat” deja aceste semnale, trei programe operaţionale susţinute cu fonduri comunitare fiind presuspendate. Trebuie remarcat faptul că şi ţara noastră dă motive temeinice pentru astfel de decizii, prin neregulile făcute în derularea proiectelor. Comisarul european Dacian Cioloş a declarat că fondurile pentru agricultură nu sunt în nici un pericol.

Angela Merkel, nu câştigă suficient de mult, în condiţiile în care venitul brut al acesteia în calitate de cancelar ajunge la peste 17.000 de euro pe lună, transmite AFP. ”Consider că nu este normal ca un cancelar german să câştige mai puţin decât un director al unei bănci de mărime mijlocie!, a declarat Gabriel pentru ediţia de duminică a publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung. În luna mai, Angela Merkel şi miniştrii cabinetului său au decis prima mărime a salariilor lor din ultimii 12 ani. Veniturile cancelarului, miniştrilor şi secretarilor de stat vor creşte cu 5,7%, în trei etape, până în august 2013. Angela Merkel, aflată în funcţia de cancelar din noiembrie 2005, urmează să încaseze lunar, la jumătatea lui 2013, aproximativ 17.016 euro brut pentru funcţia de şefă a guvernului federal. De asemenea, ea obţine un venit brut de circa 23.000 de euro lunar ca deputat, potrivit presei germane. Candidatul social-democrat la funcţia de cancelar la alegerile din 2013, Peer Steinbrück, a recunoscut de curând că a ţinut conferinţe remunerate, fapt ce a stârnit critici aprinse în Germania.

Dosarul bancherilor, prezentat ca o mare fraudă bancară de un raport aberant al DIICOT, spunea că 80% din sistemul bancar este virusat. Faptele au revenit la o dimensiune mult mai mică. În primul rând, dosarul a plecat de la sesizarea băncilor, BCR a sesizat DIICOT şi Banca Naţională privind tentativa de obţinere de credite în condiţiile frauduloase. Reţeaua infractorilor era de fapt în afara bancherilor, fapt dovedit de arestările din acest dosar în care nu se regăseşte niciun bancher. Relaţiile lui Alexandru Claudiu Cercel-Duca, vicepreşedinte BRD, şi Aurel Şaramet, preşedinte al Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM, rămân să se clarifice în timpul cercetărilor. Stenogramele difuzate sunt nesemnificative pentru faptele penale comise de personalul bancar. Discursul de vineri al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, şi cele ale altor oficiali ai băncii centrale au diminuat isteria mediatică provocată de procurorii care induceau, în opinia publică, o stare periculoasă, de haos şi fraudă în marile bănci. Or, realitatea arată că infractorii au reuşit să aibă relaţii cu câţiva funcţionari bancari mărunţi, dar s-au folosit de relaţii "productive" în interiorul Ministerului Economiei şi ANAF. În Ministerul Economiei, Mihai Grigoroiu ajunsese la funcţia de director general adjunct după ce lucrase într-o firmă de consultanţă care livra proiecte eligibile pentru Fondul de Garantare. Infractorii foloseau pentru inducerea în eroare a băncilor acte false şi informaţii virusate de un complice din interiorul ANAF Ilfov.Banda din Ţinteşti se află, anihilată, în arest, iar încercarea de denigrare şi destabilizare a întregului sistem bancar a eşuat. Care este rolul DIICOT, al procurorului şef, Codruţ Olaru, în această operaţiune de intoxicare iresponsabilă?(sursa jurnalul national)

Cancelarul german Angela Merkel a apreciat sambata, in timpul unei reuniuni a partidului sau la Sternberg (est), ca va fi nevoie de "cinci ani sau mai mult" pentru a depasi criza din zona euro, relateaza AFP. "Trebuie sa ne tinem respiratia timp de cinci ani sau mai mult", a declarat cancelarul german in cadrul unui congres regional al partidului sau, Uniunea Crestin-Democrata (CDU), in landul Mecklenburg-Pomerania Anterioara, potrivit agentiei germane de stiri DPA.
"Multi investitori nu cred ca ne putem tine promisiunile in Europa", a subliniat ea, adaugand ca "trebuie sa dam dovada de rigoare pentru a convinge lumea ca este rentabil sa investesti in Europa".
Inaintea unui summit european crucial ce se va desfasura pe 24 si 25 noiembrie la Bruxelles, Angela Merkel va avea o serie de intalniri cu liderii europeni. Miercurea viitoare ea urmeaza sa sustina un discurs-program in fata Parlamentului European, inainte de a se intalni cu premierul britanic David Cameron in cursul serii.
Pe 12 noiembrie va merge in Portugalia, iar pe 15 ea il va primi pe prim-ministrul francez Jean-Marc Ayrault.