joi, 8 martie 2012

Farsa numita Grecia - UE, cea mai corupta clica de delapidatori

Angajaţii partidului socialist grec, membru al coaliţiei aflate la putere, au ocupat miercuri, pentru scurt timp, sediul mişcării pentru a protesta faţă de neplata salariilor timp de mai multe luni, o consecinţă a situaţiei financiare dezastruoase a Pasok, relatează AFP.Ocuparea "simbolică" a durat aproximativ trei sferturi de oră, timp în care intrarea în sediul Pasok, situat în centrul Atenei, a fost blocată, potrivit agenţiei Ana (semioficială)Salariaţii protestează faţă de faptul că nu au fost plătiţi în primele trei luni, din cauza "îngheţării subvenţiilor de stat pentru partidele politice", potrivit Ana. Pasok formează, împreună cu partidul conservator Noua Democraţie, coaliţia guvernamentală, aflată la putere în Grecia din noiembrie 2011 sub conducerea premierului Lucas Papademos. Cele două mari partide care domină viaţa politică greacă de aproape patru ani, se află într-o situaţie financiară critică din cauza datoriilor. Potrivit datelor publicate la sfârşitul lui 2011, Noua Democraţie datorează aproximativ 128 de milioane de euro băncilor, în timp ce datoria Pasok este de 115 milioane de euro. Aceste împrumuturi au fost garante prin ipotecile pe subvenţiile statului pentru partide pe anul următor, a dezvăluit presa greacă în urmă cu câteva luni, determinând o anchetă judiciară.

APROAPE DE CASA INSA...De-a lungul crizei, mulţi analişti au criticat BNR pentru faptul că a crescut dobânda cheie la un nivel ridicat, ceea ce nu a dat economiei posiblitatea de a mai lua credite, costul acestora devenind prohibitiv.


Potrivit unor date prezentate de Florin Cîţu, economist independent, din 2008 până în 2011 masa monetară M1 a scăzut într-un ritm care s-a suprapus peste cel al diminuării PIB.
Dobânzile ridicate încurajează economisirea şi descurajează creditarea, ceea ce conduce la restrângerea masei monetare. În lipsa unor presiuni inflaţioniste evidente, BNR a majorat dobânda cheie cu circa 50% între decembrie 2007 şi august 2008. "Ce vedea BNR în 2008? BNR vedea un trend descrescător al inflaţiei, inflaţie în ţintă. Totuşi, politica monetară a fost restrictivă", a spus economistul. În decembrie 2007, rata dobânzii cheie era de 7,5% pe an, iar în august 2008 nivelul crescuse la 10,25%. Politica monetară era restrictivă, iar BNR cerea ca şi politica fiscală să fie restrictivă, a mai spus Cîţu. "Ca urmare a politicii BNR, dobânzile la credite au crescut şi chiar şi în 2011 dobânzile reale sunt încă pozitive, ceea ce nu este bine pentru creşterea economică", consideră economistul. Una din preocupările centrale ale BNR în criză a fost stabilitatea financiară. Banca a intervenit puternic pe piaţa monetară direct sau prin intermediul reglementărilor pentru a stopa deprecierea leului. "BNR ar fi putut face însă sterilizări şi fără a afecta masa monetară",a spus Cîţu. În replică, Cristian Popa, viceguvernator al BNR, a atras atenţia că scăderea masei monetare nu a avut drept cauză doar politica BNR. M1, indicatorul luat în calcul de Florin Cîţu, cuprinde monedele, bancnotele şi depozitele la vedere, or companiile au umblat în primă instanţă la depozite, pentru a îşi satisface necesarul de lichiditate în criză. În plus, a atras atenţia viceguvernatorul, creşterile de dobânzi la credite au fost cauzate şi de riscul mare asociat de investitori pieţei locale. Costul riscului de ţară pentru România ajunsese în 2009 la 750 de puncte de bază.

7 comentarii:

Anonim spunea...

datoria externă din 2011 a fost raportată la populația României din 2001, deși existau datele recensământului de anul trecut. Astfel, datoria pe cap de locuitor nu este doar 4750 de euro, cum a spus Traian Băsescu, ci de 5130 de euro. Cifrele sunt și mai îngrijorătoare dacă ne gândim că raportul dintre PIB și populație este la jumătate față de țările din Vest, iar puterea de cumpărare a românilor nu atinge nici 20 la sută din aceea a occidentalilor. Ținând cont de salariul mediu din țara noastră, un român muncește 10,2 luni ca să achite serviciul datoriei externe. Mai mult, așa cum demonstrează viața și cum a recunoscut Mugur Isărescu, datoriile pe care Traian Băsescu le consideră private pot și (cel mai adesea) vor deveni datorii publice.

Anonim spunea...

The Royal Bank of Scotland, Barclays and HSBC joined 30 European banks and institutions in declaring their acceptance of the deal - but the tally was still far short of the 95pc needed to avoid being officially declared in default.

The International Institute of Finance (IIF), the body that has negotiated with the Greek government on behalf of bondholders, put out several announcements on Wednesday, counting the proportion of the vote as it inched up. The latest statement said bondholders “amounting in aggregate to €84bn, or 40.8pc of the €206bn total eligible debt” would support the deal.

The regular updates coincided with provocative comments from Germany’s finance minister, Wolfgang Schaeuble, who said he had discussed with Greece’s finance minister Evangelos Venizelos whether it would be better for the country to leave the euro.

Speaking at the European University Institute in Italy, Mr Schaeuble said he had discussed the issue “very openly” with Mr Venizelos.

“Maybe you could say it was the wrong decision for Greece to join the common European currency,” Mr Schaeuble said. “Greece has failed for a long time to deliver what is needed to be in a common currency.”

Anonim spunea...

Proiectul pentru conferirea statutului de AGORA Pieţei Universităţii, al ProDemocraţia, a intrat în dezbatere publică pe site-ul PMB, după ce, în ianuarie, CGMB l-a respins, pentru că PDL a votat împotrivă, informează Mediafax.
Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a respins, la finele lunii ianuarie, proiectul de hotărâre prin care Piaţa Universităţii ar fi căpătat statutul de "agora civică", consilierii PDL opunându-se.
Proiectul a intrat, în prezent, în dezbatere publică pe site-ul Primăriei Generale

Anonim spunea...

Crima de la coafor, care a dus la schimbarea şefului Poliţiei Capitalei, a avut loc după ce agentul ucigaş, Gheorghe Vlădean, a primit un telefon de la poliţistul de proximitate de la Secţia 14. Agentul principal Ivan Carpov l-a sunat pe criminal şi i-a spus că trebuie să vină la secţie deoarece nevasta lui a depus plângere penală. Contrar normelor legale, agentul Carpov i-a şi spus ce a reclamat nevasta lui. Anchetatorii şi psihologii chestionaţi de EVZ susţin că telefonul primit de Vlădean ar putea sta la baza gestului reprobabil de a împuşca opt persoane.



Citiţi mai mult: Stiri si Actualitate > Ultimele stiri si stirile zilei online > Evenimentul Zilei > EVZ.ro http://www.evz.ro/index.html#ixzz1oTaEh84Y
EVZ.ro

Anonim spunea...

IIF a precizat că 30 de membri ai comitetului creditorilor -investitori privaţi în titluri elene vor să participe la schimbul de obligaţiuni, aceştia deţinând, împreună, titluri de 81 de miliarde euro (106 miliarde dolari).
Membrii IIF - bănci şi asiguratori - care au acceptat să participe la reducerea datoriei elene sunt: "Ageas", "Allianz" SE, "Alpha Bank" SA, "Axa" SA, "La Banque Postale", "Banco Bilbao Vizcaya Argentaria" SA, "BNP Paribas" SA, "CNP Assurances" SA, "Commerzbank" AG, "Credit Agricole" SA, "Credit Foncier", "Dekabank Deutsche Girozentrale", "Deutsche Bank" AG, "Dexia" SA, "Emporiki Bank of Greece" SA, "Eurobank EFG", "Assicurazioni Generali" SpA, "Greylock Capital Management", "Groupama" SA, "HSBC Holdings" Plc, "ING Bank", "Intesa Sanpaolo" SpA, "KBC Groep" NV, "Marfin Popular Bank" Plc, "Metlife" Inc., "National Bank of Greece" SA, "Piraeus Bank" SA, "Royal Bank of Scotland Group" Plc, "Société Générale" SA şi "Unicredit" SpA.
Participanţii îşi vor schimba obligaţiunile de stat greceşti în titluri cu scadenţă de până la 30 de ani, cu o valoare mai mică.

Anonim spunea...

Băncile elene se numără printre cei mai mari deţinători de titluri de stat greceşti, astfel că participarea lor este de importanţă capitală pentru succesul schemei de conversie. Guvernul Greciei a stabilit un prag minim de participare de 75% pentru efectuarea conversiei şi a anunţat că, dacă această ţintă va fi atinsă, ceilalţi deţinători de obligaţiuni elene ar putea fi obligaţi prin lege să accepte conversia.
Scopul programului de conversie este reducerea cu 53,5% a datoriei elene deţinută de creditorii privaţi, care totalizează 206 miliarde euro.
Charles Dallara, directorul general al IIF, a declarat: "Cred că această conversie a obligaţiunilor va fi un moment de reală cotitură, care îi va permite Greciei să recâştige o parte a vitalităţii economice şi va contribui, totodată, la stabilitatea globală şi revenirea încrederii în zona euro".
Efectuarea cu succes a schimbului de obligaţiuni este una dintre condiţiile obţinerii de către Grecia a celui de-al doilea pachet de sprijin financiar extern, de 130 miliarde euro.

Anonim spunea...

After edging back above 5pc on Tuesday, Italian and Spanish borrowing costs have fallen today. Yields on 10 year Italian bonds are currently down 10 basis points at 4.811pc, while Spanish 10 year yields have fallen 8 basis points to 4.965pc.