vineri, 23 mai 2014

Statele est-europene sunt iritate de atitudinea Rusiei după ce statul rus a anexat regiunea ucraineană Crimeea şi şi-a desfăşurat 40.000 de militari la graniţa cu Ucraina.
'Capacitatea şi intenţia Rusiei de a desfăşura acţiuni militare semnificative fără o avertizare prealabilă reprezintă o ameninţare cu bătaie lungă pentru menţinerea securităţii şi a stabilităţii în zona euro-atlantică', a relatat publicaţia germană, citând un document al Comitetului pentru planificare militară al NATO.
Documentul menţionează că Rusia are capacitatea de a produce o ameninţare locală sau regională într-un timp foarte scurt şi într-un loc arbitrar. Totuşi, la sfârşitul războiului rece, Europa a ajuns la concluzia 'că îşi poate reduce capabilităţile de luptă pentru conflicte convenţionale, pe scară largă şi de intensitate mare în Europa', se mai precizează în documentul citat de publicaţia Spiegel.
'Deşi nu comentăm niciodată despre presupuse scurgeri de informaţii sau despre planurile noastre de apărare, misiunea principală a NATO este apărarea colectivă şi vom face ceea ce trebuie pentru a proteja orice aliat supus unui atac', a declarat purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu.AGERPRES

Un comentariu:

Anonim spunea...

Potrivit celor mai recente estimări făcute publice săptămâna aceasta de site-ul PollWatch, care centralizează sondaje realizate în cele 28 de state membre ale Uniunii, popularii ar urma să rămână cel mai mare grup în Parlamentul European, devansându- i pe social-democraţi. Astfel, grupul Partidului Popular European (PPE) este creditat cu șansa obținerii a 217 locuri în viitorul PE (cu 58 mai puține decât în 2009), comparativ cu 201 pentru S&D - Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (plus şapte locuri). Euroscepticii și extrema dreaptă își confirmă avansul, cu un total de aproape 100 de locuri, de trei ori mai multe decât în actualul Parlament. De repartiția acestor locuri depinde și deznodământul cursei pentru șefia Comisiei Europene, principalii protagoniști fiind luxemburghezul Jean-Claude Juncker (PPE) și germanul Martin Schulz (S&D). Succesorul lui Jose Manuel Barroso va fi ales prin vot în noul legislativ comunitar, Juncker fiind creditat cu cele mai mari șanse.