Partidul Libertatii (PVV), formatiunea politica eurosceptica a populistului Geert Wilders, a inregistrat o infrangere usturatoare si neasteptata in alegerile europarlamentare desfasurate joi in Olanda, arata rezultatele exit-poll-urilor. Cotat cu prima sansa in sondajele de opinie din ultimele luni, PVV a iesit doar pe locul al patrulea, cu 12,2% din voturi. Alegerile europarlamentare s-au deschis joi in Olanda si Marea Britanie, iar scrutinul continua vineri in Cehia si Irlanda.In Olanda, un sondaj realizat la iesirea din sectiile de votare releva un scor dezamagitor pentru partdul lui Geert Wilders, care nu va afecta, totusi, avansul euroscepticilor la nivel european, mai ales in Franta si Marea Britanie.
In contextul in care Uniunea Europeana (UE) se reface cu greu dupa criza euro, aproximativ 400 de milioane de alegatori sunt chemati la urne sa desemneze, pentru urmatorii cinci ani, cei 751 de membri ai Parlamentului European (PE).
Intr-un moment in care in UE exista aproximativ 26 de milioane de someri, retorica antiimigrare si anti-UE a populistilor urmeaza sa le aduca un succes. Euroscepticii ar putea sa-si tripleze numarul de deputati, pana la 100 de locuri.
Primele rezultate oficiale ale acestor alegeri, care se desfasoara timp de patru zile in cele 28 de state membre UE, vor fi anuntate duminica seara, cand se vor inchide ultimele sectii de votare.
3 comentarii:
Separatiștii din autoproclamata ''Republică Populară Donețk'' au cerut joi Rusiei recunoașterea independenței față de Ucraina în urma referendumului organizat pe 11 mai.
Cererea ''oficială'' a fost citită în fața ziariștilor de către liderul separatist Denis Pușilin, care recent a vorbit despre dorința separatiștilor ca regiunea Donețk să fie alipită Federației Ruse, așa cum s-a întâmplat cu Crimeea.
La rândul său, Valeri Bolotov, liderul separatist din Lugansk, care și-a autoproclamat de asemenea independența după același referendum, a cerut intervenția trupelor ''pacificatoare'', aluzie la armata rusă, 'înainte să se producă o catastrofă umanitară' în urma intervenției forțelor ucrainene.
Salvarea cu orice preţ a băncilor şi impunerea unei austerităţi fără sfârşit pentru cetăţeni au fost decise în spatele uşilor închise, unde şantajul şi nesocotirea suveranităţii naţionale au reprezentat modul obişnuit de lucru.
În memoriile sale recent publicate ("Testul de stres: reflecţii asupra crizelor financiare"), Timothy Geithner, fost Secretar al Trezoreriei americane şi fost preşedinte al Federal Reserve Bank of New York, s-a declarat şocat de "panica violentă" manifestată de autorităţile europene în anii de vârf ai crizei.
"Le-am spus europenilor că dacă doresc să ţină cizma pe gâtul Greciei, atunci trebuie să convingă pieţele că nu vor permite falimente ale statelor sau colapsul unor întregi sisteme bancare", mai scrie Geithner în cartea sa. Oare de ce a folosit fostul oficial american imaginea cizmei pe gâtul poporului? Reflecta prea bine realitatea pentru a fi ignorată?
Dar extraordinarul abuz de putere al autorităţilor europene este descris ulterior în "Testul de stres". "Câţiva oficiali europeni ne-au abordat cu o propunere pentru eliminarea lui Silvio Berlusconi de la conducerea guvernului italian", arată Geithner, prin "refuzul susţinerii creditelor de la FMI pentru Italia". În acea perioadă turbulentă, presa europeană a scris şi despre "înrolarea" BCE în sprijinul "nobilei" cauze, prin lipsa de acţiune în faţa creşterii accelerate a randamentelor obligaţiunilor guvernamentale italiene.
Lăsând la o parte întrebările retorice, trebuie să remarcăm primitivismul campaniei pentru alegerile europarlamentare din acest an. După atâţia ani de "convergenţă", "beneficii", "spirit european" şi "uniune monetară" a rămas frica singurul catalizator al prezenţei la urne şi al votului pentru Europa?
Dacă răspunsul este afirmativ, atunci "evoluţia" din ultimele decade a UE a fost în zadar. Votul nu ar trebui să fie pentru Europa, ci pentru libertate politică şi economică. Dar unde ne sunt candidaţii care să lupte pentru astfel de idealuri? Din păcate nu se regăsesc pe listele oficiale, iar singura speranţă rămâne, oricât de paradoxal ar părea, criza, dar nu o criză care să "călească" Uniunea Europeană, conform viziunii lui Jean Monet, ci o criză care să-i vindece definitiv pe cetăţenii europeni de aşteptările nerealiste privind bunăstarea planificată.
Până la noua Renaştere, nu ne rămâne decât să ne abţinem sau să "votăm" Parlamentul care ne va călăuzi, sub înţeleapta îndrumare a Comisiei Europene, încă cinci ani prin noul "ev întunecat" al Europei.
Trimiteți un comentariu