Europarlamentarul Nigel Farage, preşedintele Partidului Independenţei Marii Britanii (UKIP), a declarat că extinderea Uniunii Europene prin admiterea unor ţări ca România a creat "o breşă pentru crima organizată", informează The Guardian.Politicianul susţine că prezenţa imigranţilor români reprezintă o ameninţare la adresa Marii Britanii, generând o explozie a criminalităţii organizate.
"Am deschis porţile unor state care nu şi-au revenit după comunism şi mă tem că am creat o breşă pentru crima organizată. Toată lumea o ştie. Nimeni nu îndrăzneşte să o spună", a declarat Farage.
Farage s-a referit la România şi Bulgaria, două state foste membre ale Pactului de la Varşovia care au aderat la UE în 2007. Alte opt foste state comuniste, în frunte cu Polonia, au devenit membre UE în 2004. Într-un interviu acordat luna trecută pentru The Guardian, omul politic naţionalist s-a arătat deranjat de posibilitatea de a locui în apropierea unor români. Pe de altă parte, Farage a insistat că partidul pe care îl conduce nu are accente rasiste, după ce publicaţia Sunday Times a scris că un candidat din localitatea Stockport (de pe lângă Manchester) s-a retras din cursă după ce a calificat islamul drept "nefast". "Noi am făcut greşeli (desemnând unii candidaţi - n.r.). Dar aceşti oameni nu sunt deloc reprezentativi pentru UKIP. Nu numai că insist că nu suntem un partid rasist, ci chiar vom contracara acuzaţiile săptămâna aceasta. Veţi vedea, la discursul nostru electoral, mulţi candidaţi ai minorităţii negre care reprezintă cu mândrie UKIP. Pe viitor, mă voi ocupa diferit de acest aspect", a mai relatat Farage.
2 comentarii:
Declaratia de miercuri a Guvernatorului:
"Despre aderarea la euro in 2018-2019, pot spune ca nu e inafara de o anumita realitate dar e bine sa punem niste termene intermediare, poate chiar anuale si sa avem o consensualizare de substanta. Asta inseamna valuri-valuri de dezbateri serioase. Procesul nu este simplu si nici nu trebuie lasat pe ultima suta de metri ca nu se va ajunge nicaieri", a spus miercuri guvernatorul Mugur Isarescu.
"Stabilirea obiectivului de aderare la euro este o chestiune politica si nu depinde numai de BNR. Contribuim si noi, dar in esenta este o decizie politica. Parerea noastra este sa se faca prin consens politic real, de substanta. Bineinteles ca orice obiectiv politic are simbolistica lui.
Personal nu am nimic impotriva tintelor ambitioase, dimpotriva. Daca sunt de natura sa mobilizeze o tara un popor sunt binevenite. Adoptarea euro este un obiectiv politic, nu e o chestiune tehnica. La prima vedere schimbam o moneda cu alta. Nu este asa.Nu e vorba de o schimbare a unor bancnote. Pana si denominarea a avut o incarcatura politica. D-apoi trecerea la alta moneda si privarea Romaniei de politica monetara, care da suveranitate, capacitate de interventie, de ajustare, de adaptare la un soc intern si extern.
Trebuie sa va mai spun ca BNR nu este si nu a fost niciodata pesimista. Din 2010, La BNR au loc trimestrial, intrunirile comitetului de trecere la euro. Uneori le-am facut numai intre noi, cu specialistii BNR. Alteori, impreuna cu specialisti ai Finantelor, ai Comisiei de Prognoza. Odata, prin 2011, a venit si premierul Boc. Repet, nu suntem pesimisti. Dimpotriva suntem perseverenti, realisti si as spune chiar optimisti. Vom fi in continuare perseverenti in aceasta directie. Acum imi dau seama de ce a aparut ideea ca BNR e mai pesimista. Si ma bucur ca m-ati intrebat ca sa explic mai pe larg. (...) Daca e sa complic lucrurile as spune ca inafara indicatorilor de convergenta mai trebuie sa ne uitam la repartizarea dezvoltarii in intreaga tara. Pentru ca un bucurestean suporta mai bine cresterea pretului la paine decat cineva aflat la 100 de kilometri de bucuresti." a mai spus el.
BCE analizează în prezent amploarea măsurilor de stimulare care să fie adoptate pentru zona euro, ameninţată de deflaţie. Mario Draghi nu a semnalat că ar urma măsuri radicale, precum suplimentarea lichidităţilor, dar datele de luna viitoare ar putea, totuși, să determine BCE să aducă dobânzile în teritoriu negativ.
Riscul de deflaţie pune în pericol redresarea zonei euro, în timp ce statele sudice încearcă să-și revină după criza datoriilor. Inflaţia a fost de 0,7% în aprilie, mai puțin de jumătate din ţinta BCE, de aproape 2%, dar în creștere față de nivelul de 0,5% din martie. Date economice recente arată o revenire a Zonei Euro, după cea mai lungă recesiune de la înființare, precum și o ușoară creștere a afacerilor în Irlanda și Spania.
În urma declarațiilor șefului BCE, Euro s-a depreciat până la 1,3896 dolari pe unitate, de la 1,3946 dolari pe unitate.
Trimiteți un comentariu