Eurobondurile din România şi Ungaria au adus câştiguri de 5% şi, respectiv, 4,7%, din martie, după ce Parlamentul rus a autorizat o intervenţie militară în Crimeea, în urma unei cereri în acest sens a preşedintelui Vladimir Putin. Redresarea economiei europene a ajutat fostele state comuniste să-şi reducă deficitele, să atragă investitori care să achiziţioneze obligaţiuni, Rusia fiind afectată de cele mai semnificative ieşiri de capital din 2008, în urma conflictului cu Ucraina. România şi Ungaria au raportat anul trecut cele mai bune balanţe de cont curent, fiind mult mai rezistente la turbulenţele de pe pieţele financiare globale. Datorită îmbunătăţirii fundamentelor în România şi Ungaria, investitorii sunt atraşi de obligaţiuni, care sunt alternative mai sigure faţă de Rusia. Ei vor fi afectaţi semnificativ în cazul escaladării crizei în Ucraina, dar acesta nu este scenariul nostru de bază, susţine analistul Roxana Hulea, de la Societe Generale, Londra. Randamentul obligaţiunilor României cu scadenţa în august 2023 a scăzut, miercuri la prânz, cu trei puncte de bază, la 4%. Anul acesta, randamentele au scăzut cu 83 de puncte de bază, faţă de randamente de 4,61% la obligaţiunile Ungariei cu scadenţa în februarie 2023, conform datelor Bloomberg. În timp ce câştigurile aduse de bondurile din România şi Ungaria au depăşit media de 4,3%, înregistrată pe pieţele emergente de la sfârşitul lunii februarie, Europa de Est, ca întreg, a rămas în urmă, la 3,2%, din cauza temerilor privind posibilitatea escaladării conflictului dintre Rusia şi Ucraina şi a perspectivelor mai slabe de creştere a regiunii. Bondurile poloneze în dolari au adus câştiguri de 1,5%, cele din Africa de Sud de 4,6%, iar cele din Turcia de până la 7,9%. Tendinţa de retragere a capitalului din Rusia s-ar putea schimba acum, deoarece investitorii nu mai sunt atât de îngrijoraţi de riscurile legate de acţiunile preşedintelui Putin, susţine analistul Jack Arnoff, de la compania Elbrus Capital Partners, Londra. PIB-ul României a crescut probabil cu 3,9% în primul trimestru din 2014 comparativ cu perioada similară din 2013, în timp ce economia Ungariei a înregistrat un avans de 2,7%, conform estimărilor Bloomberg. Pentru zona euro, prognozele indică un avans de 1,1%, iar pentru Rusia de 0,7%. Îmbunătăţirea ritmului de creştere şi investiţiile străine au ajutat România să-şi reducă deficitul de cont curent la 1,1% din PIB anul trecut, cel mai redus nivel din 2004. Ungaria a înregistrat excedent de cont curent de 3% din PIB în trimestrul patru din 2013, faţă de un deficit de 7,4%, în urmă cu cinci ani. Există o sporire a tendinţei de achiziţionare a obligaţiunilor României, ca urmare a crizei din Ucraina. Investitorii analizează acum acele ţări care au stabilitate macroeconomică şi România arată mult mai bine ca altele, a declarat directorul adjunct al Trezoreriei, Diana Popescu. Dacă ar fi să aleg o alternativă la Rusia, aceasta ar fi România, a afirmat analistul Stanislava Pravdova, de la Danske Bank, Copenhaga. De la începutul crizei ucrainene, circa 160 de miliarde de euro au fost scoase din Rusia, a estimat, luni, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi. În plus, Draghi susţine că nu se ştie unde s-au dus aceşti bani. Este cea mai mare sumă evocată până în prezent, depăşind estimările celorlalţi oficiali europeni sau ruşi.
Banca Centrală a Rusiei a evaluat la 51 de miliarde de dolari ieşirile nete de capital în primul trimestru al anului în curs. La rândul său, ministrul rus al Dezvoltării Economice, Alexei Uliukaev, a declarat că aceste ieşiri ar putea ajunge la circa 70 de miliarde de euro pentru întregul an 2014. În opinia fostului ministru de finanţe Alexei Kudrin, suma s-ar cifra la aproximativ 110 miliarde de euro tot până la sfârşitul acestui an. AGERPRES
Un comentariu:
Confruntarea Europei cu Moscova asupra Ucrainei are deja un impact major asupra afacerilor germane în Rusia şi impunerea de sancţiuni economice ar provoca prejudicii de durată industriei, avertizează un document confidenţial trimis guvernului german de un grup de lobby de afaceri, relatează agenţia Reuters, citată de Agerpres.
Documentul provenind de la camera de comerţ exterior germano-rusă, un grup reprezentând 800 de companii ce oferă suport firmelor germane ce operează în Rusia, subliniază gradul de preocupare printre companiile germane asupra crizei din Ucraina.
El sugerează de asemenea că industria îşi intensifică eforturile pentru a descuraja guvernul cancelarului Angela Merkel să insiste asupra unor sancţiuni mai dure.
Merkel a avertizat cu mai multe măsuri punitive împotriva Rusiei dacă alegerile prezidenţiale din Ucraina, programate la 25 mai, sunt perturbate.
"Destabilizarea tot mai mare a Ucrainei şi confruntarea diplomatică pentru o soluţie comună au deja un impact masiv asupra afacerilor germane în Rusia", avertizează acest "document de poziţie", de două pagini, din data de 7 mai.
"Sancţiunile economice mai profunde ar conduce la o situaţie în care contractele vor fi tot mai mult acordate firmelor locale, proiectele suspendate sau întârziate de partea rusă, iar industria şi politicienii ruşi s-ar întoarce spre Asia, în special China", mai afirmă documentul.
El notează că pierderea cotei de piaţă pentru firmele germane şi europene ar fi "pe termen lung şi durabil", provocând "prejudicii ireparabile" poziţiei competitive a Germaniei în Rusia.
Documentul adaugă că acest lucru ar conduce la pierderi de locuri de muncă în Germania şi ar lăsa companiile vulnerabile la cereri de "compensaţii masive" dacă vor fi forţate să rupă contractele cu partenerii ruşi.
Trimiteți un comentariu