Cu active totale în gestiune de peste 4 miliarde de euro, fondurile de investiţii administrate de East Capital au plasamente de 70 milioane de euro pe bursa de la Bucureşti. Într-un recent raport emis pentru investitori, analiştii companiei suedeze descriu eforturile pe care le-a făcut România în ultimii ani, argumentând că economia locală este bine poziţionată pentru a supraperforma în regiune, aşa cum a făcut Turcia în anii trecuţi.
„În mod ironic, criza din 2008 a făcut diferenţa. Polonia şi apoi Turcia au fost perfomerii în rândul pieţelor emergente din Europa. Cu toate acestea, în ultima vreme, strălucirea a început să se ducă de pe povestea poloneză, iar Turcia continuă să se lupte cu problemele cauzate de instabilitatea politică şi de deficitul mare de cont curent.”
În ciuda performanţelor slabe ale majorităţii economiilor din regiune, România a raportat rezultate bune: şi-a ajustat recent ţinta de creştere economică la 2,3% pentru acest an şi la 2,5% pentru anul viitor.
Deficitul bugetar mic (ţinta pentru acest an este de 2,4% din PIB) alături de datoria publică redusă (de 38% din PIB în 2012) sunt ingredientele cheie pentru această performanţă economică bună, mai spun analiştii de la East Capital. Mai mult, România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în primul trimestru, de 3,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar pe locul doi s-a clasat Polonia, cea mai mare economie din estul Europei, cu un avans de 3,5%.
Germania, principala piaţă de comerţ exterior a României, atât pe partea de exporturi, cât şi pe cea de importuri, şi totodată cea mai mare economie din Europa, a avut un plus de 2,3% în primul trimestru faţă de primul trimestru. Austria, ţara cu cele mai mari investiţii în România, a raportat un plus de 1% în primele trei luni.
5 comentarii:
Prince Charles has called for an end to capitalism as we know it in order to save the planet from global warming.
In a speech to business leaders in London, the Prince said that a “fundamental transformation of global capitalism” was necessary in order to halt “dangerously accelerating climate change” that would “bring us to our own destruction”.
He called for companies to focus on “approaches that achieve lasting and meaningful returns” by protecting the environment, improving their employment practices and helping the vulnerable to develop a new "inclusive capitalism".
Deponenţii băncilor cipriote au acţionat în judecată Banca Centrală Europeană (BCE) şi Comisia Europeană pentru pierderile care le-au fost impuse ca urmare a programului de salvare convenit anul trecut de Cipru cu creditorii internaţionali.
Reclamanţii au iniţiat patru procese în care cer despăgubiri, după ce au fost forţaţi să înregistreze pierderi de pe urma depozitelor pe care le aveau la "Bank of Cyprus" Pcl şi "Cyprus Popular Bank" Pcl ("Laiki Bank"). Deponenţii nu au precizat care sunt pierderile suferite de pe urma tăierii conturilor lor.
Amintim că, în martie 2013, creditorii internaţionali - FMI, UE şi BCE - au acceptat să acorde Ciprului un împrumut de 10 miliarde de euro, în schimbul unui plan dur, care prevedea, printre altele, închiderea "Laiki Bank", respectiv impunerea de pierderi deponenţilor "Bank of Cyprus", cea mai mare bancă cipriotă.
Potrivit deponenţilor care au lansat acţiunea în instanţă, BCE şi Comisia Europeană i-au "lipsit de banii lor" şi, totodată, "şi-au depăşit în mod grav limitele competenţelor lor prin adoptarea prematură a prevederilor referitoare la folosirea depozitelor pentru salvarea băncilor". În plus, reclamaţii atacă "restricţiile impuse asupra transferurilor de fonduri, care i-au împiedicat pe deponenţi să retragă sau să-şi transfere fondurile la bănci mai sigure".
Aceste procese se adaugă altor 12 acţiuni în instanţă care au legătură cu Ciprul, lansate anul trecut la Curtea Europeană.
Oficialii BCE şi cei ai Comisiei Europene au refuzat să facă vreo declaraţie cu privire la procese, pe motiv că acestea sunt în derulare.
Deponenţii băncilor cipriote au acţionat în judecată Banca Centrală Europeană (BCE) şi Comisia Europeană pentru pierderile care le-au fost impuse ca urmare a programului de salvare convenit anul trecut de Cipru cu creditorii internaţionali.
Reclamanţii au iniţiat patru procese în care cer despăgubiri, după ce au fost forţaţi să înregistreze pierderi de pe urma depozitelor pe care le aveau la "Bank of Cyprus" Pcl şi "Cyprus Popular Bank" Pcl ("Laiki Bank"). Deponenţii nu au precizat care sunt pierderile suferite de pe urma tăierii conturilor lor.
Amintim că, în martie 2013, creditorii internaţionali - FMI, UE şi BCE - au acceptat să acorde Ciprului un împrumut de 10 miliarde de euro, în schimbul unui plan dur, care prevedea, printre altele, închiderea "Laiki Bank", respectiv impunerea de pierderi deponenţilor "Bank of Cyprus", cea mai mare bancă cipriotă.
Potrivit deponenţilor care au lansat acţiunea în instanţă, BCE şi Comisia Europeană i-au "lipsit de banii lor" şi, totodată, "şi-au depăşit în mod grav limitele competenţelor lor prin adoptarea prematură a prevederilor referitoare la folosirea depozitelor pentru salvarea băncilor". În plus, reclamaţii atacă "restricţiile impuse asupra transferurilor de fonduri, care i-au împiedicat pe deponenţi să retragă sau să-şi transfere fondurile la bănci mai sigure".
Aceste procese se adaugă altor 12 acţiuni în instanţă care au legătură cu Ciprul, lansate anul trecut la Curtea Europeană.
Oficialii BCE şi cei ai Comisiei Europene au refuzat să facă vreo declaraţie cu privire la procese, pe motiv că acestea sunt în derulare.
Deponenţii băncilor cipriote au acţionat în judecată Banca Centrală Europeană (BCE) şi Comisia Europeană pentru pierderile care le-au fost impuse ca urmare a programului de salvare convenit anul trecut de Cipru cu creditorii internaţionali.
Reclamanţii au iniţiat patru procese în care cer despăgubiri, după ce au fost forţaţi să înregistreze pierderi de pe urma depozitelor pe care le aveau la "Bank of Cyprus" Pcl şi "Cyprus Popular Bank" Pcl ("Laiki Bank"). Deponenţii nu au precizat care sunt pierderile suferite de pe urma tăierii conturilor lor.
Amintim că, în martie 2013, creditorii internaţionali - FMI, UE şi BCE - au acceptat să acorde Ciprului un împrumut de 10 miliarde de euro, în schimbul unui plan dur, care prevedea, printre altele, închiderea "Laiki Bank", respectiv impunerea de pierderi deponenţilor "Bank of Cyprus", cea mai mare bancă cipriotă.
Potrivit deponenţilor care au lansat acţiunea în instanţă, BCE şi Comisia Europeană i-au "lipsit de banii lor" şi, totodată, "şi-au depăşit în mod grav limitele competenţelor lor prin adoptarea prematură a prevederilor referitoare la folosirea depozitelor pentru salvarea băncilor". În plus, reclamaţii atacă "restricţiile impuse asupra transferurilor de fonduri, care i-au împiedicat pe deponenţi să retragă sau să-şi transfere fondurile la bănci mai sigure".
Aceste procese se adaugă altor 12 acţiuni în instanţă care au legătură cu Ciprul, lansate anul trecut la Curtea Europeană.
Oficialii BCE şi cei ai Comisiei Europene au refuzat să facă vreo declaraţie cu privire la procese, pe motiv că acestea sunt în derulare.
Deponenţii băncilor cipriote au acţionat în judecată Banca Centrală Europeană (BCE) şi Comisia Europeană pentru pierderile care le-au fost impuse ca urmare a programului de salvare convenit anul trecut de Cipru cu creditorii internaţionali.
Reclamanţii au iniţiat patru procese în care cer despăgubiri, după ce au fost forţaţi să înregistreze pierderi de pe urma depozitelor pe care le aveau la "Bank of Cyprus" Pcl şi "Cyprus Popular Bank" Pcl ("Laiki Bank"). Deponenţii nu au precizat care sunt pierderile suferite de pe urma tăierii conturilor lor.
Amintim că, în martie 2013, creditorii internaţionali - FMI, UE şi BCE - au acceptat să acorde Ciprului un împrumut de 10 miliarde de euro, în schimbul unui plan dur, care prevedea, printre altele, închiderea "Laiki Bank", respectiv impunerea de pierderi deponenţilor "Bank of Cyprus", cea mai mare bancă cipriotă.
Potrivit deponenţilor care au lansat acţiunea în instanţă, BCE şi Comisia Europeană i-au "lipsit de banii lor" şi, totodată, "şi-au depăşit în mod grav limitele competenţelor lor prin adoptarea prematură a prevederilor referitoare la folosirea depozitelor pentru salvarea băncilor". În plus, reclamaţii atacă "restricţiile impuse asupra transferurilor de fonduri, care i-au împiedicat pe deponenţi să retragă sau să-şi transfere fondurile la bănci mai sigure".
Aceste procese se adaugă altor 12 acţiuni în instanţă care au legătură cu Ciprul, lansate anul trecut la Curtea Europeană.
Oficialii BCE şi cei ai Comisiei Europene au refuzat să facă vreo declaraţie cu privire la procese, pe motiv că acestea sunt în derulare.
Trimiteți un comentariu