Este evident ca trebuie să remarcăm primitivismul campaniei pentru alegerile europarlamentare din acest an. După atâţia ani de "convergenţă", "beneficii", "spirit european" şi "uniune monetară" a rămas frica singurul catalizator al prezenţei la urne şi al votului pentru Europa?Dacă răspunsul este afirmativ, atunci "evoluţia" din ultimele decade a UE a fost în zadar. Votul nu ar trebui să fie pentru Europa, ci pentru libertate politică şi economică. Dar unde ne sunt candidaţii care să lupte pentru astfel de idealuri? Din păcate nu se regăsesc pe listele oficiale, iar singura speranţă rămâne, oricât de paradoxal ar părea, criza, dar nu o criză care să "călească" Uniunea Europeană, conform viziunii lui Jean Monet, ci o criză care să-i vindece definitiv pe cetăţenii europeni de aşteptările nerealiste privind bunăstarea planificată.
Până la noua Renaştere, nu ne rămâne decât să ne abţinem sau să "votăm" Parlamentul care ne va călăuzi, sub înţeleapta îndrumare a Comisiei Europene, încă cinci ani prin noul "ev întunecat" al Europei.
11 comentarii:
Ministerul Afacerilor Externe informează - într-o notă de presă - cetăţenii români care se află sau se deplasează pe teritoriul Danemarcei asupra faptului că Institutul Meteorologic Danez (IMD) avertizează asupra riscului deteriorării condițiilor de vreme începând cu după-amiază zilei de 23.05.2014 şi până sâmbătă, 24.05.2014, ora 00.00.
Prognoza meteo nefavorabilă vizează furtuni violente și ploi abundente în regiunile de nord și de est ale țării, inclusiv în capitală, cu risc de vizibilitate scăzută și inundații. Ca urmare a precipitaţiilor abundente prognozate circulația rutieră, feroviară şi aeriană poate fi afectată.
În consecinţă, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români care călătoresc/tranzitează teritoriul Danemarcei în acest interval să urmărească avertizările meteorologice și să respecte instrucțiunile emise în acest sens de către autoritățile daneze, să se informeze din timp asupra condițiilor de călătorie și să-și doteze corespunzător automobilele.
Deutsche Bank din Germania a arătat într-o notă de cercetare că Europa și-ar putea permite să impună sancțiuni dure Rusiei, susținând că impactul asupra PIB-ului total nu ar fi excesiv de dăunător.
"Criza ucraineană și sancțiunile suplimentare nu vor fi lipsite de consecințe pentru profilul recuperării europene, dar atunci când ne uităm la repartizarea costurilor, se pare că Occidentul își poate permite să fie dur față de Moscova", arată Deutsche Bank.
Chiar dacă sancțiunile forțează economia Rusiei să se contracteze cu 10%, impactul asupra Germaniei - cel mai mare partener comercial UE al Rusiei - ar fi minim, de circa 0,5 puncte procentuale din creștere pe 2014, se mai arată în notă de cercetare.
Cu toate acestea, statele membre ale UE rămâne extrem de îngrijorate de posibilul recul al unor sancțiuni dure aplicate Rusiei, iar diplomații susțin că nu doresc să provoace o altă criză economică după atâția ani de criză a datoriilor suverane.
Deutsche Bank din Germania a arătat într-o notă de cercetare că Europa și-ar putea permite să impună sancțiuni dure Rusiei, susținând că impactul asupra PIB-ului total nu ar fi excesiv de dăunător.
"Criza ucraineană și sancțiunile suplimentare nu vor fi lipsite de consecințe pentru profilul recuperării europene, dar atunci când ne uităm la repartizarea costurilor, se pare că Occidentul își poate permite să fie dur față de Moscova", arată Deutsche Bank.
Chiar dacă sancțiunile forțează economia Rusiei să se contracteze cu 10%, impactul asupra Germaniei - cel mai mare partener comercial UE al Rusiei - ar fi minim, de circa 0,5 puncte procentuale din creștere pe 2014, se mai arată în notă de cercetare.
Cu toate acestea, statele membre ale UE rămâne extrem de îngrijorate de posibilul recul al unor sancțiuni dure aplicate Rusiei, iar diplomații susțin că nu doresc să provoace o altă criză economică după atâția ani de criză a datoriilor suverane.
Deutsche Bank din Germania a arătat într-o notă de cercetare că Europa și-ar putea permite să impună sancțiuni dure Rusiei, susținând că impactul asupra PIB-ului total nu ar fi excesiv de dăunător.
"Criza ucraineană și sancțiunile suplimentare nu vor fi lipsite de consecințe pentru profilul recuperării europene, dar atunci când ne uităm la repartizarea costurilor, se pare că Occidentul își poate permite să fie dur față de Moscova", arată Deutsche Bank.
Chiar dacă sancțiunile forțează economia Rusiei să se contracteze cu 10%, impactul asupra Germaniei - cel mai mare partener comercial UE al Rusiei - ar fi minim, de circa 0,5 puncte procentuale din creștere pe 2014, se mai arată în notă de cercetare.
Cu toate acestea, statele membre ale UE rămâne extrem de îngrijorate de posibilul recul al unor sancțiuni dure aplicate Rusiei, iar diplomații susțin că nu doresc să provoace o altă criză economică după atâția ani de criză a datoriilor suverane.
Deutsche Bank din Germania a arătat într-o notă de cercetare că Europa și-ar putea permite să impună sancțiuni dure Rusiei, susținând că impactul asupra PIB-ului total nu ar fi excesiv de dăunător.
"Criza ucraineană și sancțiunile suplimentare nu vor fi lipsite de consecințe pentru profilul recuperării europene, dar atunci când ne uităm la repartizarea costurilor, se pare că Occidentul își poate permite să fie dur față de Moscova", arată Deutsche Bank.
Chiar dacă sancțiunile forțează economia Rusiei să se contracteze cu 10%, impactul asupra Germaniei - cel mai mare partener comercial UE al Rusiei - ar fi minim, de circa 0,5 puncte procentuale din creștere pe 2014, se mai arată în notă de cercetare.
Cu toate acestea, statele membre ale UE rămâne extrem de îngrijorate de posibilul recul al unor sancțiuni dure aplicate Rusiei, iar diplomații susțin că nu doresc să provoace o altă criză economică după atâția ani de criză a datoriilor suverane.
Deutsche Bank din Germania a arătat într-o notă de cercetare că Europa și-ar putea permite să impună sancțiuni dure Rusiei, susținând că impactul asupra PIB-ului total nu ar fi excesiv de dăunător.
"Criza ucraineană și sancțiunile suplimentare nu vor fi lipsite de consecințe pentru profilul recuperării europene, dar atunci când ne uităm la repartizarea costurilor, se pare că Occidentul își poate permite să fie dur față de Moscova", arată Deutsche Bank.
Chiar dacă sancțiunile forțează economia Rusiei să se contracteze cu 10%, impactul asupra Germaniei - cel mai mare partener comercial UE al Rusiei - ar fi minim, de circa 0,5 puncte procentuale din creștere pe 2014, se mai arată în notă de cercetare.
Cu toate acestea, statele membre ale UE rămâne extrem de îngrijorate de posibilul recul al unor sancțiuni dure aplicate Rusiei, iar diplomații susțin că nu doresc să provoace o altă criză economică după atâția ani de criză a datoriilor suverane.
Deutsche Bank din Germania a arătat într-o notă de cercetare că Europa și-ar putea permite să impună sancțiuni dure Rusiei, susținând că impactul asupra PIB-ului total nu ar fi excesiv de dăunător.
"Criza ucraineană și sancțiunile suplimentare nu vor fi lipsite de consecințe pentru profilul recuperării europene, dar atunci când ne uităm la repartizarea costurilor, se pare că Occidentul își poate permite să fie dur față de Moscova", arată Deutsche Bank.
Chiar dacă sancțiunile forțează economia Rusiei să se contracteze cu 10%, impactul asupra Germaniei - cel mai mare partener comercial UE al Rusiei - ar fi minim, de circa 0,5 puncte procentuale din creștere pe 2014, se mai arată în notă de cercetare.
Cu toate acestea, statele membre ale UE rămâne extrem de îngrijorate de posibilul recul al unor sancțiuni dure aplicate Rusiei, iar diplomații susțin că nu doresc să provoace o altă criză economică după atâția ani de criză a datoriilor suverane.
Ca să recupereze decalajele față de membrii zonei euro și să poată adopta moneda unică în 2019, așa cum vrea premierul Ponta, PIB-ul României ar trebui să crească într-un an cât alții în trei, fiind necesară, în plus, și rezolvarea mai multor probleme structurale
România îndeplinește și acum, fără probleme, aproape toate condițiile obligatorii care i-ar permite să adopte moneda euro în 2019, noul termen asumat entuziast de premierul Victor Ponta. Indicatorii de convergență nominală (criteriile de la Maastricht) nu sunt însă suficienți pentru ca o țară să poată fi considerată pregătită de intrarea în zona euro.
Chiar dacă atât datoria publică, deficitul bugetar, ratele dobânzilor pe termen lung, stabilitatea cursului de schimb și chiar și inflația (singurul criteriu încă neîndeplinit, dar care va intra în grafic luna aceasta) ne arată pregătiți pentru adoptarea monedei unice, decalajele de dezvoltare față de UE sunt mult prea mari pentru ca graba integrării să nu fie riscantă. Recuperarea acestor decalaje – convergenţa reală – este, de fapt, marea provocare pentru orice aspirant la intrarea în zona euro, în condiţiile în care adoptarea monedei unice nu vine doar cu avantaje, ci şi cu riscuri pentru statele nepregătite.
Decalaje imense de dezvoltare
Diferenţa uriaşă de dezvoltare economică şi în nivelul de trai al cetăţenilor este vizibilă şi fără a analiza datele statistice, dar acestea arată cât de dificilă ar fi recuperarea într-un termen atât de scurt. Economia românească creşte, într-adevăr, mai mult decât cea a zonei euro, dar nu suficient de rapid pentru a ajunge din urmă chiar şi cele mai puţin dezvoltate state membre.
Ca să recupereze decalajele față de membrii zonei euro și să poată adopta moneda unică în 2019, așa cum vrea premierul Ponta, PIB-ul României ar trebui să crească într-un an cât alții în trei, fiind necesară, în plus, și rezolvarea mai multor probleme structurale
România îndeplinește și acum, fără probleme, aproape toate condițiile obligatorii care i-ar permite să adopte moneda euro în 2019, noul termen asumat entuziast de premierul Victor Ponta. Indicatorii de convergență nominală (criteriile de la Maastricht) nu sunt însă suficienți pentru ca o țară să poată fi considerată pregătită de intrarea în zona euro.
Chiar dacă atât datoria publică, deficitul bugetar, ratele dobânzilor pe termen lung, stabilitatea cursului de schimb și chiar și inflația (singurul criteriu încă neîndeplinit, dar care va intra în grafic luna aceasta) ne arată pregătiți pentru adoptarea monedei unice, decalajele de dezvoltare față de UE sunt mult prea mari pentru ca graba integrării să nu fie riscantă. Recuperarea acestor decalaje – convergenţa reală – este, de fapt, marea provocare pentru orice aspirant la intrarea în zona euro, în condiţiile în care adoptarea monedei unice nu vine doar cu avantaje, ci şi cu riscuri pentru statele nepregătite.
Decalaje imense de dezvoltare
Diferenţa uriaşă de dezvoltare economică şi în nivelul de trai al cetăţenilor este vizibilă şi fără a analiza datele statistice, dar acestea arată cât de dificilă ar fi recuperarea într-un termen atât de scurt. Economia românească creşte, într-adevăr, mai mult decât cea a zonei euro, dar nu suficient de rapid pentru a ajunge din urmă chiar şi cele mai puţin dezvoltate state membre.
Ca să recupereze decalajele față de membrii zonei euro și să poată adopta moneda unică în 2019, așa cum vrea premierul Ponta, PIB-ul României ar trebui să crească într-un an cât alții în trei, fiind necesară, în plus, și rezolvarea mai multor probleme structurale
România îndeplinește și acum, fără probleme, aproape toate condițiile obligatorii care i-ar permite să adopte moneda euro în 2019, noul termen asumat entuziast de premierul Victor Ponta. Indicatorii de convergență nominală (criteriile de la Maastricht) nu sunt însă suficienți pentru ca o țară să poată fi considerată pregătită de intrarea în zona euro.
Chiar dacă atât datoria publică, deficitul bugetar, ratele dobânzilor pe termen lung, stabilitatea cursului de schimb și chiar și inflația (singurul criteriu încă neîndeplinit, dar care va intra în grafic luna aceasta) ne arată pregătiți pentru adoptarea monedei unice, decalajele de dezvoltare față de UE sunt mult prea mari pentru ca graba integrării să nu fie riscantă. Recuperarea acestor decalaje – convergenţa reală – este, de fapt, marea provocare pentru orice aspirant la intrarea în zona euro, în condiţiile în care adoptarea monedei unice nu vine doar cu avantaje, ci şi cu riscuri pentru statele nepregătite.
Decalaje imense de dezvoltare
Diferenţa uriaşă de dezvoltare economică şi în nivelul de trai al cetăţenilor este vizibilă şi fără a analiza datele statistice, dar acestea arată cât de dificilă ar fi recuperarea într-un termen atât de scurt. Economia românească creşte, într-adevăr, mai mult decât cea a zonei euro, dar nu suficient de rapid pentru a ajunge din urmă chiar şi cele mai puţin dezvoltate state membre.
Ca să recupereze decalajele față de membrii zonei euro și să poată adopta moneda unică în 2019, așa cum vrea premierul Ponta, PIB-ul României ar trebui să crească într-un an cât alții în trei, fiind necesară, în plus, și rezolvarea mai multor probleme structurale
România îndeplinește și acum, fără probleme, aproape toate condițiile obligatorii care i-ar permite să adopte moneda euro în 2019, noul termen asumat entuziast de premierul Victor Ponta. Indicatorii de convergență nominală (criteriile de la Maastricht) nu sunt însă suficienți pentru ca o țară să poată fi considerată pregătită de intrarea în zona euro.
Chiar dacă atât datoria publică, deficitul bugetar, ratele dobânzilor pe termen lung, stabilitatea cursului de schimb și chiar și inflația (singurul criteriu încă neîndeplinit, dar care va intra în grafic luna aceasta) ne arată pregătiți pentru adoptarea monedei unice, decalajele de dezvoltare față de UE sunt mult prea mari pentru ca graba integrării să nu fie riscantă. Recuperarea acestor decalaje – convergenţa reală – este, de fapt, marea provocare pentru orice aspirant la intrarea în zona euro, în condiţiile în care adoptarea monedei unice nu vine doar cu avantaje, ci şi cu riscuri pentru statele nepregătite.
Decalaje imense de dezvoltare
Diferenţa uriaşă de dezvoltare economică şi în nivelul de trai al cetăţenilor este vizibilă şi fără a analiza datele statistice, dar acestea arată cât de dificilă ar fi recuperarea într-un termen atât de scurt. Economia românească creşte, într-adevăr, mai mult decât cea a zonei euro, dar nu suficient de rapid pentru a ajunge din urmă chiar şi cele mai puţin dezvoltate state membre.
Trimiteți un comentariu