Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat luni că există riscul confirmării aşteptărilor referitoare la un nivel ultrascăzut al inflaţiei, care să determine amânarea achiziţiilor de către consumatori şi companii, opinie care sugerează că instituţia este pregătită să ia măsuri de relaxare monetară, informează Mediafax.

Comentariile lui Draghi, făcute la o conferinţă a BCE din Sintra, Portugalia, semnalează că oficialii instituţiei analizează o gamă largă de măsuri, de la reducerea dobânzilor şi până la noi împrumuturi către bănci sau achiziţii de active, pentru a preveni ca inflaţia prea scăzută să submineze redresarea economică din zona euro, relatează MarketWatch.

"Trebuie să fim atenţi în mod special la o posibilă spirală negativă, a unei inflaţii scăzute şi a unor aşteptări de inflaţie şi creditare scăzute, în special în ţările cu probleme economice", a afirmat Draghi.

El a avertizat că există riscul de instalare a aşteptărilor pentru un proces dezinflaţionist care să determine populaţia şi companiile să amâne achiziţiile şi investiţiile, într-un ciclu dezinflaţionist clasic.

"Nu suntem resemnaţi să permitem inflaţiei să rămână la un nivel scăzut o perioadă lungă de timp", a spus şeful BCE.

Draghi a declarat după şedinţa de politică monetară de pe 8 mai că oficialii băncii sunt pregătiţi să ia măsuri de relaxare monetară la reuniunea din 5 iunie, dar că aşteaptă mai întâi datele actualizate referitoare la inflaţie şi creştere economică.

Ulterior, şi alţi reprezentanţi ai BCE au adoptat o poziţie similară, astfel încât reducerea dobânzilor pare hotărâtă, în opinia analiştilor de pe pieţele financiare.

În luna aprilie, inflaţia din zona euro a fost de 0,7%, cu mult sub ţinta BCE, de aproape 2%.

Opoziţia conservatoare a fostului premier Boiko Borisov a obţinut o victorie detaşată în alegerile europene de duminică, în Bulgaria, potrivit rezultatelor oficiale aproape definitive, relatează AFP, informează Mediafax.

Partidul GERB, care reclamă alegeri legislative anticipate, obţine 30,47% din voturi, socialiştii 19,05%, iar liberalii din cadrul partidului minorităţii turce MDL 17,14%, la numărarea a 97,5% din buletinele de vot.

Bulgaria va trimite la Strasbourg 17 deputaţi. GERB urmează să obţină unul-două mandate în plus faţă de alegerile pentru actualul Legislativ european.

Partidul PSB al lui Serghei Stanişev, preşedintele Partidului Socialist European, va obţine patru mandate, ca în 2009. Însă rezultatul său este interpretat în Bulgaria ca o înfrângere dură, PSB susţinând Guvernul minoritar al tehnocratului Plamen Oreşarski.

Un nou partid populist, care se defineşte ca fiind "de centru", intitulat "Bulgaria fără cenzură" (BBC), se clasează al patrulea, cu 10,64% şi obţine două mandate. Formaţiunea nu a anunţat încă la ce familie politică se va afilia.

Ultranaţionaliştii eurosceptici din cadrul Ataka, care şi-au bazat campania pe susţinerea politicii ruse în Ucraina, au obţinut doar 1,89% din voturile exprimate şi nu vor intra în Parlamentul European (PE).

Nivelul prezenţei la urne a fost de 35%, mai mic decât în 2009 (37,73%).

Victoria GERB în alegerile europene va pune în dificultate Guvernul minoritar susţinut de către socialişti şi MDL. Executivul a fost supus unei puternice presiuni din partea străzii pentru a demisiona, în urmă cu un an, după ce a preluat puterea în mai 2013.

Uniune economică care nu afectează suveranitatea statelor participante

Rusia a semnat joi cu Belarus şi Kazahstan un acord privind crearea unei Uniuni economice eurasiatice, destinate să amplifice integrarea între cele trei foste republici sovietice deja legate în cadrul Uniunii vamale, relatează France Presse.

Documentul a fost semnat la Astana (capitala Kazahstanului) de către preşedinţii rus, Vladimir Putin, belarus, Aleksandr Lukaşenko, şi kazah, Nursultan Nazarbaev.

'Această uniune este economică şi nu afectează suveranitatea statelor participante', a subliniat preşedintele kazah, după ceremonia semnării tratatului de constituire a Uniunii euarasiatice, căruia Kremlinul îi atribuie o importanţă crucială pentru aprofundarea proceselor integraţioniste în spaţiul postsovietic.

Urmând să fie lansată la 1 ianuarie 2015, aceasta urmează să favorizeze o integrare mai strânsă între cele trei state legate deja din 2010 în cadrul unei Uniuni vamale.

Armenia şi Kârgâzstanul, alte două foste republici sovietice, şi-au anunţat intenţia de a adera la această uniune până la sfârşitul anului. În schimb, preşedintele rus a trebuit, în cele din urmă, să accepte neparticiparea Ucrainei, o ţară cu 46 de milioane de locuitori şi cu un real potenţial industrial, care traversează o criză fără precedent de la sfârşitul lunii noiembrie, ca urmare a refuzului preşedintelui Viktor Ianukovici, destituit ulterior, de a semna un acord de asociere cu UE.

 Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a estimat că Ucraina trebuie 'mai devreme sau târziu' să adere la Uniunea economică eurasiatică, instituită joi de Belarus, Kazahstan şi Rusia.'Am pierdut participanţi pe drum, mă gândesc la Ucraina', a spus Lukaşenko într-o alocuţiune susţinută la conferinţa de presă comună, din finalul ceremoniei semnării Tratatului. 'Sunt sigur că, mai devreme sau mai târziu, conducerea ucraineană va înţelege că acesta este destinul său', a spus el, adăugând că dreptul la aderarea la Uniunea eurasiatică 'aparţine poporului ucrainean'.

Noul preşedinte ucrainean, miliardarul prooccidental Petro Poroşenko ales duminică, a declarat că prioritatea sa este intrarea în timp a Ucrainei în Uniunea Europeană, contrar ambiţiilor Moscovei care a încercat la sfârşitul anului 2013 să ademenească Kievul cu avantaje economice dacă va rămâne pe orbita sa şi va adera la Uniunea vamală.AGERPRES

Tezaurul Romaniei: lucruri pe care Bruxelles-ul nu ar vrea sa le aflati
  Prin anii '60-70, cand Ceausescu il intreba pe Brejnev (prin Al. Barladeanu) despre
 Tezaur, rusul raspundea ca nu stie;
  - in anii '90, o carte a lui Grigore Mihail Romascanu ("Tezaurul de la Moscova") aduce prima lumina, prin prezentarea de documente franceze, care dovedeau ca Tezaurul Romaniei era o garantie pt. Romania Mare, deci asta era pretul...;
 - materialul de fata merge mai departe si arata
 destinatia finala a Tezaurului: Paris si Londra! Cum era de asteptat!

 Tezaurul Romaniei: lucruri pe care Bruxelles-ul nu ar vrea sa le aflati
 19 februarie 2014
Un secol de zvonuri peste o tacere de aur: soarta Tezaurului Romaniei este, probabil, unul dintre cel mai bine pastrate secrete ale istoriei secolului trecut. Acel gen de secret al unei istorii in care curge mult sange decat cerneala. Insa, atat cat a spus cerneala in tratatele de pace din ragazul dintre razboaie, ar fi suficient pentru un cercetator atent ca sa reconstituie traseul aurului, cu totul neasteptat, pe care il veti regasi in cronologia din ancheta pe care am initiat-o.

Studiind problema datoriei istorice a Germaniei fata de Romania de 18 miliarde de euro, am gasit in arhive o conexiune cu totul neasteptata  in alt dosar nerezolvat al istoriei: profesorul universitar si diplomatul german Ernst Jäckh(1875-1959) scrie in Memoriile sale „DergoldenePflug Lebensernteeine Weltbürgers” (Stuttgart 1954, p. 382) ca Romania a cedat aurul sau Germaniei prin Tratatul de Pace de la Bucuresti din 7 mai 1918.
Iata, raspunsul poate fi gasit, nu exclusiv la Moscova, ci chiar in inima Europei, la Bruxelles.

Daca ne-am afla intr-un roman de Agatha Christie, poate chiar in „Orient Express”,am exclude din start ipoteza
 ca cele 93.400 kg aur incarcate in vagoane intr-un decor de iarna, ar putea fi, in continuare, la Moscova. Voi demonstra, intr-o serie de articole, care completeaza si duc mai  departe datele prezentate aici, povestea reala a traseului Tezaurului: Rusia – Germania –Franta.

O istorie pe care Bruxelles-ul nu ar dori ca romanii sa o cunoasca.

Problema tezaurului a fost resapata periodic, asemeni unei povesti cu zane, adica fara vreo finalitate concreta, de politicienii Romaniei.
Pentru ca suna bine. Pentru ca 90% dintre romani cred ca  problema tezaurului este importanta. Pentru ca un secret nu este niciodata suficient de bine ascuns daca asupra  subiectului se asterne o tacere absoluta.  Pentru  inceput, iata traseul cronologic al istoriei Tezaurului.

23 noiembrie 1916:
Capitularea Bucurestilor, Capitala Romaniei, in fata trupelor de ocupatie germana.In zilele urmatoare, Statul Major si Comandatura germana au ocupat Hotel Bulevard, Capsa  si Athéné Palace.


12-14 decembrie 1916:
 Tezaurul este incarcat, la Iasi, in vagoane, cu directia
 Moscova. Transportul viza exclusiv aurul Romaniei (o cantitate de 93.400kg aur) detinut sub forma de lingouri, monede diverse si  bijuterii.Porneste catre Moscova al doilea transport cu valorile Bancii Nationale a Romaniei din care, aur efectiv in valoare de doar 574.000 lei aur (echivalentul a circa 170 de kg aur). In total: 93.570 kg aur au luat drumul Moscovei, in cele doua transporturi. Au disparut exact 93.540 kg de aur.
Retineti cifra: este cantitatea de aur pe care o vom regasi, cu o precizie uluitoare, in paienjenisul armistitiilor si tratatelor de pace de dupa Primul Razboi Mondial: transportata de la Moscova la Berlin si apoi in somatia Antantei catre Germania de a restitui „aurul Romaniei sau al Rusiei”.


18 decembrie  1916 (1 ianuarie dupa calendarul Gregorian):

Alexandru Marghiloman scrie, in Notele sale politice:„Mecanismul emisiunii lor (n.r. al trupelor germane de ocupatie) este urmatorul: ei emit indefinit, pentru a plati soldele si tot restul. Pe masura ce se emite, tezaurul acopera la Berlin in marci.

 — Eu: „Dar reglementarea cu Romania?”. El (n.r. generalul Petersen, seful delegatiei germane la Bucuresti):
 „Vom vedea la pace”.

Cu alte cuvinte, administratia germana tiparea moneda in Romania pentru cheltuielile curente, pe care o garanta cu aurul Romaniei, pe care Guvernul roman refugiat la Iasi il evacuase din tara.

5 ianuarie 1917: Banca Nationala e pusa sub sigiliu de germani – „s-au dat 10 minute personalului pentru a se retrage”, noteaza politicianul roman. Dupa care adauga ca, Banca Nationala a  fost redeschisa a doua zi, dar sub supravegherea unui delegat german.

5 martie 1917: O alta ordonanta a administratiei de ocupatie anunta ca Banca Nationala a fost pusa sub sechestru si inchisa pana la noi ordine. „Ordonanta vizeaza faptul ca Tezaurul si majoritatea Consiliului nu sunt la sediu”, scrie Marghiloman.

6 martie 1917: Liderul conservator afla continutul imputernicirilor semnate de Col. Hentsch, noul sef de Stat-Major de la „Militarverwaltung”: „Administratorii-sechestrii trebuie sa se puna  in posesia Bancii Nationale; sunt autorizati sa exercite toate actiunile pe care Banca le poate exercita si sa dispuie de tot avutul Bancii”(…)

Spiess crede ca germanii vor sa se puna la adapostul emisiunilor abuzive care s-ar face la Iasi” (http://de.scribd.com/doc/207736456/Document-e-1).


Octombrie 1917: Marea Revolutie in Rusia. Comunistii, sub conducerea lui Lenin, preiau puterea cu sprijinul financiar, ajutorul si angajamentul Germaniei cu intentia sa incheie Frontul din Est.

13 ianuarie 1918: Sovietul Comisarilor Poporului de la Moscova ia hotararea de a rupe relatiile diplomatice cu Romania, articolul 3 al acestei hotarari stipuland ca: „Tezaurul Romaniei, aflat in pastrare la Moscova, se declara intangibil pentru oligarhia romana”.

3 martie 1918:  Rusia si Germania semneaza Tratatul de la Brest-Litovsk, marcand astfel iesirea Rusiei din primul razboi mondial, ca sa inlature astfel de pe Frontul de Est.

7 mai 1918: Romania semneazaTratatul de Pace de la Bucuresti, un document umilitor,dintre Romania pe de o parte si Germania, Bulgaria, Austro-Ungaria, Turcia pe de alta parte. Dincolo de cedarile teritoriale impuse, Romania a cedat controlul activelor Bancii Nationale catre trupele de ocupatie germane.
Din interpretarile asupra acestui tratat rezulta ca Romania ar fi renuntat la Tezaur, o data cu documentele referitoare la acesta aflate in custodia BNR.

Profesorul universitar si diplomatul german Ernst Jäckh (1875-1959) scrie in Memoriile sale (Stuttgart, 1954, p. 382) ca Romania a cedat aurul sau Germaniei prin Tratatul de Pace de la Bucuresti. Se pare ca Romania ar fi renuntat atunci la dreptul de proprietar al tezaurului. (http://de.scribd.com/doc/207736450/Document-e-2).

27 august 1918: Acordul financiar germano-rus, semnat in continuarea Tratatului de la Brest-Litovsk, prevede daune de razboi si compensari pentru prejudiciile aduse Germaniei prin confiscarea si sechestrarea averii germane in Rusia. Compensarile in aur facute de Rusia in contul Germaniei se efectueaza, conform tratatului, in doua transe: prima de 42.860 kg aur si a doua de 50.676 kg aur. In total: 93.540 kg aur.Sunt singurele transe prevazute concret in tratat din cantitatea de aur pe care Moscova ar fi urmat sa o trimita catre Berlin (circa 245.500 kg aur) si, totodata cantitatile de aur care au ajuns ulterior la Berlin.

10 septembrie 1918: se efectueaza primul transport de 42.860 kg aur de la Moscova la Berlin

30 septembrie 1918: al doilea transport de 50.676 kg aur ajunge la Berlin (http://de.scribd.com/doc/207736448/Document-e-3).

11 noiembrie 1918: Armistitiul de la Compiegne marcheaza infrangerea Germaniei si anuleaza Tratatul de la Brest-Litovsk, Acordul Financiar ruso-german
  si Tratatul de Pace de la Bucuresti. Conform armistitiului semnat intre Germania, Franta si Regatul Unit (art. XIX – Clauze financiare), aurul ar fi trebuit sa fie predat puterilor Antantei care au declarat ca-l vor tine in custodie pana la semnarea unui acord de pace. Formularea exacta din armistitiu este: „Restituirea aurului rusesc sau romanesc capturat sau in aflat custodia Germaniei”. Este clar ca textul din armistitiu se refera la cele  93.536kgaur transportate de la Moscova la Berlin in septembrie (cantitate echivalenta cu cea a Tezaurului Romaniei trimis, spre pastrare, la Moscova). (http://de.scribd.com/doc/207736453/Document-e-4).

5 decembrie 1918: potrivit documentelor aferente armistitiului din 29 noiembrie, o cantitate formata din doua transe de 42.866 kg aur, respectiv 50.676 kg aur (un total de 93.536kg aur) pornesc, in doua vagoane,  pe linia ferata Mainz – Saarbrücken catre caile ferate controlate de Aliati, pe riscul Guvernului francez. (http://de.scribd.com/doc/207736445/Document-e-5).

ianuarie 1919: In memoriul delegatiei romane de la Conferinta de Pace de la Paris, se arata ca, in ce priveste chestiunea Tezaurului,

 „Poate n-ar fi de dorit sa i se ceara Germaniei, ca o categorie de despagubiri, dar dl. Danielopol considera ca faptul de a face Germania garanta a acestei restituir ar putea avea ca efect prezervarea acestor bunuri si asigurarea lor”.


23 iunie 1919: I.I.C.Bratianu se intereseaza intr-un memoriu trimis d-lor Clemenceau (prim ministru al Frantei), ministrului francez de Finante Klotz si maresalului Foch daca aliatii au primit de la germani vreo cantitate de aur  in contul Romaniei. Raspunsul ministrului francez de finante este negativ. (http://de.scribd.com/doc/128701886/48980343-Tezaurul-Romaniei-de-La-Moscova-de-Andreea-Tutunaru)


28 iunie 1919: se semneaza Tratatul de la Versailles, iar Rusia, desi NU participa la semnare, are conform art. 116 a acestui tratat posibilitatea de a solicita direct pretentii de despagubire Germaniei. Cu toate acestea, Rusia nu a cerut niciodata inapoi cantitatea de 93.540 kg aur transportate de la Moscova la Berlin in septembrie,in baza tratatului financiar ruso-german, anulat prin armistitiul din noiembrie 1918. (http://de.scribd.com/doc/207736444/Document-e-6).

16 aprilie 1922: prin semnarea Tratatului de la Rapallo,Germania recunoaste Rusia sovietica. Totodata Germania renunta conform art. 2 al tratatului la orice pretentie de despagubire impotriva Rusiei (Atentie: pretentii admise la Brest-Litowsk si anulate ulterior de Aliati) cu conditia ca nici Rusia sa nu despagubeasca tari terte pentru  confiscarile si nationalizarile pe urma revolutiei din Rusia.Reamintim ca, initial, Romania a pierdut controlul asupra Tezaurului aflat initial la Moscova in urma sechestrarii acestuia de catre regimul instaurat deLenin.

Dupa ce tot Germania ar fi trebuit conform tratatelor in vigoare(Tratatul de la Versailles) sa despagubeasca Rusia cu aurul 93.540 kg aur primit dupa Brest-Litowsk, tot Germania indirect renunta conditionat la pretentii de despagubire din partea Rusiei pentru averile confiscate de catre Rusia tarista si bolsevica. Deoarece cele mai mari plasamente de capital din Rusia erau germane, firesc ca Rusia nu ar fi intentionat sa ne restituie tezaurul si sa se oblige din nou la plata fata de Germania cu sumele fabuloase stabilite la Brest-Litowsk .

Mai multi delegati ai statelor participante, printre care si  Bratianu, condamna acest tratat pentru ca favorizeaza Rusia.
A platit cumva Lenin pentru prietenia ruso-germana cu aurul  romanesc? (http://de.scribd.com/doc/207736443/Document-e-7)

Toamna lui 1941: Armata a 4-a a Maresalului Ion Antonescu, unul dintre cei mai inversunati adversari ai Sovietelor, ajunge dincolo de Nistru, pana la Odessa, insa nu scoate nici un cuvant despre restituirea Tezaurului de catre Moscova.


1956: Rusia a trimis catre autoritatile comuniste din Romania, aproximativ 33 kg aur, singura cantitate de aur returnata vreodata din Tezaurul care a luat drumul Moscovei in decembrie 1916. Si, cel mai probabil, singura care mai era depozitata, la acea, data, la Moscova. Daca scadem aceste 33 kg aur din totalul celor 93.570 kg aur care au ajuns initial la Moscova, in cele doua transporturi, obtinem exact cele 93.540 kg aur care au fost trimise de la Moscova la Berlin, conform cantitatii stipulate in Acordul financiar germano-rus si cele 93.540 kg aur care au plecat din Germania catre Franta, conform documentelor aferente armistitiului de la Compiegne.

ASADAR, AURUL ROMANIEI SE AFLA IN GERMANIA!!!

Nu intamplator la data de 02 octombrie 2012  Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei hotaraste: Romania
NU va primi Tezaurul inapoi de la Rusia! Ei stiu de ce!!
Hotărârea Consiliului Europei: România NU va primi TEZAURUL înapoi de la Rusia!

Trebuie să fie o greşeală....

Preşedintele Cehiei Milos Zeman, economist de profesie, a rămas surprins miercuri într-un  interviu cu Ziarul Financiar când a aflat că România are doar 4,5 milioane de salariaţi, mai puţini decât în Cehia, care numără cinci milioane de angajaţi, dar o populaţie la jumătate.

„Cum? Trebuie să fie o greşeală aici. Şi aveţi un şomaj de doar 7,5%? Este imposibil“, a spus Zeman. Şi înaltul oficial ceh tocmai avusese discuţii cu premierul României, cu preşedintele României, şi chiar o cină cu acesta din urmă. Când a fost vreodată prim-ministrul sau preşedintele României în străinătate cu măcar 10 întreprinzători români cărora să le deschidă uşa în Franţa, Germania sau, de ce nu, în Cehia pentru contracte şi vânzări, nu mai vorbim de investiţii?

Cehia, Polonia, Ungaria sunt de 10 ani încoace exportatoare de capital în ţările din jur pentru că economiile lor au putere. Noi delirăm cu poziţii geostrategice şi ne amestecăm în războaiele altora, dăm miliarde pe bucăţi de autostradă în mijlocul câmpului ca tichet de intrare în organizaţii de apărare, dar 5 milioane de români apţi de muncă nu au unde să lucreze, dintre care 2 milioane sunt în bejenie în Uniunea Europeană, iar 3 milioane lucrează cu ziua sau grădina proprie şi trăiesc de azi pe mâine.

În loc să fie obsedaţi de recuperarea acestui decalaj care s-a mărit în ultimii 20 de ani, nu numai faţă de Europa de Vest, ci de vestul Europei de Est, în loc să întrebe non-stop pe oricine ar putea să le dea o soluţie de grăbire a creşterii economice şi modernizare a economiei, liderii noştri au alte teme.

32% din PIB venituri la buget (media europeană 45% din PIB), 15 euro per capita cheltuieli pentru publicitate (130 de euro media în UE), 7.000 de euro PIB per capita (30.000 de euro media UE), 2.500 de euro exporturi per capita ( 10.000 de euro exporturi per capita în Ungaria şi în Cehia), 200 de automobile la mia de locuitori (600 de automobile în UE), 2% din PIB piaţa asigurărilor ( 10% din PIB în UE) – toate sunt consecinţe ale unui singur şi mare fapt: doar 5 milioane de români au astăzi o slujbă, deşi populaţia aptă de muncă este de 10 milioane.

Şomajul de 7,5% este cea mai mare minciună statistică astăzi în România. „Şi ce fac în Spania un milion de români, când acolo şomajul e de 22%“, întreba mirat preşedintele Zeman. Păi ce să facă? Fac muncile pe care nu le fac spaniolii. Sunt cetăţenii de categoria a doua ai Europei. Cei care în Roma Antică nu aveau drept de vot. Marocanii, algerienii, tunisienii şi românii – acolo suntem noi astăzi ca ţară, aliniaţi unor popoare pe care acum câteva decenii le asistam în drumul de la colonie la ţară.

Dar cine să vorbească despre bejenia din ţară a celor două milioane de români plecaţi în UE să muncească ce nu vor să muncească spaniolii şi italienii şi a celor trei milioane plecaţi din istorie pentru că nu sunt angrenaţi în nicio formă de civilizaţie adusă de o slujbă?

Primim preşedinţi şi vicepreşedinţi într-o ţară găunoasă ca un măr stricat, dar care se vrea lucios şi unde au curaj să spună „aţi progresat enorm“ numai străinii. Să vorbim, că avem libertatea de a vorbi. Măcar atât.

România este noua Turcie, cred analiştii companiei suedeze East Capital, printre cei mai mari investitori străini pe bursa de la Bucureşti, argumentând prin datele macroeconomice bune raportate de ţară, prin eforturile de reformare din ultimii ani, dar şi prin rezultatele financiare solide ale marilor companii private.    

Cu active totale în gestiune de peste 4 miliarde de euro, fon­durile de investiţii ad­ministrate de East Capital au plasamente de 70 milioane de euro pe bursa de la Bucureşti. Într-un recent raport emis pentru investitori, analiştii companiei suedeze descriu eforturile pe care le-a făcut România în ultimii ani, argumentând că economia locală este bine poziţionată pentru a supraperforma în regiune, aşa cum a făcut Turcia în anii trecuţi.

„În mod ironic, criza din 2008 a făcut diferenţa. Polonia şi apoi Turcia au fost perfomerii în rândul pieţelor emergente din Europa. Cu toate acestea, în ultima vreme, strălucirea a început să se ducă de pe povestea poloneză, iar Turcia continuă să se lupte cu problemele cauzate de instabilitatea politică şi de deficitul mare de cont curent.”

În ciuda performanţelor slabe ale majo­rităţii economiilor din regiune, Ro­mânia a raportat rezultate bune: şi-a ajustat recent ţinta de creştere economică la 2,3% pentru acest an şi la 2,5% pentru anul viitor.

Deficitul bugetar mic (ţinta pentru acest an este de 2,4% din PIB) alături de datoria publică redusă (de 38% din PIB în 2012) sunt ingre­dientele cheie pentru această per­formanţă economică bună, mai spun analiştii de la East Capital. Mai mult, Ro­mânia a avut cea mai mare creştere eco­nomică din Uniu­nea Euro­peană în primul trimestru, de 3,8% com­pa­rativ cu perioada similară a anului trecut, iar pe locul doi s-a clasat Po­lonia, cea mai mare eco­no­mie din estul Europei, cu un avans de 3,5%.

Germania, principala piaţă de comerţ exterior a României, atât pe partea de exporturi, cât şi pe cea de importuri, şi totodată cea mai mare economie din Europa, a avut un plus de 2,3% în primul trimestru faţă de primul trimestru. Austria, ţara cu cele mai mari investiţii în România, a raportat un plus de 1% în primele trei luni.

Profitul net al grupului OMV Petrom a scăzut cu 19% în primul trimestru al acestui an, până la 1,075 miliarde de lei, comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit raportului financiar al companiei, publicat marţi pe site-ul Bursei.  În primul trimestru din 2013, compania obţinuse un câştig net de 1,332 miliarde de lei.  Totodată, vânzările OMV Petrom s-au diminuat cu 9%, ajungând la 5,296 miliarde de lei, faţă de 5,789 miliarde de lei, cât era valoarea indicatorului în aceeaşi perioadă a anului trecut.  "Performanţă noastră financiară din T1/14 reflectă povara fiscală mai mare şi mediul de piaţă deteriorat. Cererea scăzută pe pieţele de gaze, electricitate şi combustibili, împreună cu marjele de rafinare mai mici au fost doar parţial compensate de iniţiativele de excelenţă operaţională şi management al costurilor în toate diviziile de activitate. În activitatea operaţională, am crescut uşor producţia în România, continuând să implementăm strategia companiei", a declarat Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom, citată în comunicatul companiei.  Potrivit acesteia, în Marea Neagră, portofoliul de explorare s-a extins prin asigurarea participării la perimetrul Midia Deep.  “În parteneriat cu ExxonMobil, ne pregătim pentru următoarea etapă de foraj în perimetrul Neptun Deep, începând cu jumătatea anului, în timp ce platforma de foraj Ocean Endeavour este în curs de pregătire pentru operaţiunile din Marea Neagră, iar interpretarea datelor de seismică 3D este în desfăşurare”, a menţionat Mariana Gheorghe.  Pe 29 aprilie, actionarii companiei au aprobat distribuirea de dividende în valoare totală de 1,745 miliarde de lei, cu 10% mai mult decât anul trecut, a continuat şefa Petrom.  Ea a mai spus că investiţiile din acest an vor depăşi 6 miliarde de lei, dacă Petrom va avea un mediu favorabil pentru investiţii.  “Privind către viitor, vom continua să implementăm strategia noastră, susţinută de un program de investiţii semnificative, de peste 6 miliarde de lei în acest an, cu condiţia unui cadru favorabil investiţiilor şi a unor fundamente solide de piaţă”, a adăugat Mariana Gheorghe. Grupul Petrom a încheiat anul 2013 cu un profit net de 4,824 miliarde de lei, în creştere cu 22% faţă de rezultatul net de 3,946 miliarde lei, raportat la finele lui 2012.  Vânzările grupului Petrom s-au cifrat la 24,185 miliarde lei în anul 2013 (excluzând accizele la produsele petroliere), în scădere cu 8% faţă de anul 2012, când au fost de 26,25 miliarde lei.  OMV, una dintre cele mai mari companii industriale publice din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Statul român prin Ministerul Economiei deţine 20,63% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea - 18,99% şi alţi acţionari 9,35%.    Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele explorare şi producţie, rafinare şi produse petrochimice, marketing, gaze naturale şi energie.(Agerpress)

ROMANIA TREBUIE SA FIE SI SA RAMINA SUVERANA -- Noi Cetatenii Romaniei, Cerem iesirea din UE a Romaniei …NU mai vrem in UE…NU mai vrem facturi in euro…nu mai vrem sa fim delapidati de omv, mittal, e-on , enel, apa nova, gaz de suez, -toate aceste firme rusesti sub acoperire. etc …NU MAI VREM IN U.E !!!! Sa se organizeze un referendum referitor la iesirea din UE a Romaniei sa votam asupra acestui subiect …NU MAI VREM IN U.E. !!!!! VREM SA FIM SUVERANI SI INDEPENDENTI - nici la est, nici la west, nici la sud si nici la nord ....NUMAI IOBAGII SUNT OBISNUITI SA "APARTINA CUIVA" .. noi vrem aici, pe pamintul nostru , suverani si dezlegati de iobagie (ma rog, poate ca ardelenii se simt mai bine ca slugi la grofi)

Un mic partid eurofob polonez, Congresul Noii Drepte (KNP), este pe punctul de a intra în Parlamentul European (PE) cu patru deputaţi, obţinând 7,2% din voturi în alegerile de duminică, potrivit exit-poll-urilor.

Condusă de Janusz Korwin-Mikke, în vârstă de 72 de ani, un matematician excentric şi fost disident anticomunist ultraliberal, această mişcare susţine că vrea să intre în PE pentru "distruge Uniunea Europeană din interior", informează AFP.

Platforma Civică (PO), partidul de centru-dreapta de la putere al premierului Donald Tusk, a obţinut victoria în alegeri cu 32,8% din voturi şi 19 deputaţi, în faţa Partidului Dreptăţii şi Justiţiei (PiS) al lui Jaroslaw Kaczynski, care a obţinut 31,8% din voturi (19 deputaţi), potrivit acestui sondaj realizat de institutul Ipsos.

Partidul Social-Democrat (SLD) s-a clasat pe locul al treilea (9,6% din voturi, cinci deputaţi), în faţa KNP şi aliatului PO, Partidul Ţărănesc (7,0% şi patru deputaţi).

Rata participării la vot este de 22,7%. Polonia trimite 51 de aleşi în Parlamentul European.

Ministerul Finanţelor Publice estimează, pentru acest an, plăţi anticipate din Trezorerie în valoare de şapte miliarde de lei pentru proiecte din fonduri europene, a declarat joi ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, în cadrul conferinţei 'Zilele Informării Europene', organizată de Departamentul pentru IMM şi Comisia Europeană.   'De la MFP se efectuează plăţi anticipate din Trezorerie pentru beneficiarii de proiecte europene. Vorbim de sume foarte mari, doar pentru 2014 sunt anticipate şapte miliarde de lei, patru în primul semestru şi trei pentru al doilea semestru', a spus ministrul Finanţelor. Ea a precizat că sumele respective vor fi recuperate, ulterior, de la Comisia Europeană.   Ioana Petrescu susţine că acest aspect a contribuit la creşterea absorbţiei fondurilor europene de la 7% în 2012 la 40% în prezent.  De asemenea, Ioana Petrescu a amintit că, în perioada 2007 - 2014, România a fost beneficiar net de fonduri faţă de Uniunea Europeană, având în vedere că a încasat 24 de miliarde de euro în perioada menţionată şi a contribuit la bugetul UE cu plăţi de 10 miliarde de euro. AGERPRES

Partidul Libertatii din Austria (FPO), euroscetic si anti-imigrationist, obtine locul al treilea la alegerile europene din Austria, urcand de la 13%, cat obtinuse in 2009, la 20,1%, in anul 2014, potrivit estimarilor difuzate de televiziunea ORF, citat de Reuters.
Partidul Popular ( OVP ), de centru-dreapta, membru al grupului PPE, a castigat si alegerile din acest an, cu 27,1%, in scadere, insa, fata de precedentele europene, cand a luat 30%.
Social-Democratii s-au mentinut la aproape 24% la alegerile europene din acest an.
Extrema dreapta, FPO, a marsat in mare masura pe un mesaj indemnand alegatorii nemultumiti sa dea o palma coalitiei pro- europene dintre socialisti si populari.
Campania FPO anti - imigranti, condusa de Harald Vilimsky, subliniat neutralitatea si independenta Austriei, a cerut reducerea la jumatate a contributiilor Vienei la bugetul UE si a cerut un referendum privind fondul ESM de salvare a "lenesilor" zonei euro.
Austria va avea 18 de locuri dintre cele 751 ale Parlamentului European.

Agenţia de evaluare financiară Moody”s Investors Service a anunţat miercuri că perspectiva sa pentru sistemul bancar din Austria rămâne una negativă, nemodificată din anul 2009, în condiţiile în care consideră că filialele băncilor austriece din unele ţări din Europa de Est, în special din Rusia şi Ucraina, constituie un factor de risc, informează un comunicat de presă.

“În pofida dovezilor de stabilizare bancară în Austria, fundamentele financiare ale băncilor vor rămâne slabe din cauza riscurilor la adresa calităţii activelor care provin în principal de pe urma expunerii pe mai multe pieţe volatile din Europa Centrală şi de Est, care sunt responsabile pentru aproximativ 30% din activele bancare” precizează Moody’s. Agenţia de evaluare se aşteaptă ca ritmul de creştere economică al Austriei să accelereze la 1,7% în 2014, după doi ani de încetinire, în principal datorită cererii puternice venită din Germania şi unele state din ECE, precum Cehia, Polonia şi Slovacia. În schimb, Moody”s consideră că băncile austriece sunt expuse unor condiţii economice mai volatile în alte ţări din CEE, incluzând aici Rusia şi Ucraina, ale căror perspective economie s-au deteriorat în ultimele luni. Mediul operaţional dificil din aceste ţări va afecta calitatea activelor şi profitabilitatea băncilor locale, inclusiv subsidiarele din CEE ale băncilor austriece.

În general, Moody”s se aşteaptă ca nivelul creditelor cu probleme să scadă la 11% în 2014, adăugând însă că există două grupuri distincte de ţări. În timp ce în Austria şi ţările din CEE orientate spre export (Cehia, Polonia, Slovacia), Moody”s se aşteaptă la o îmbunătăţire a calităţii activelor, ca urmare a accelerării ritmului de creştere economică, în alte ţări din CEE, printre care şi Rusia, Moody”s se aşteaptă ca nivelul creditelor cu probleme să crească.

Agenţia de evaluare subliniază că băncile austriece au o capacitate limitată de a absorbi pierderi, evidenţiată de profitabilitatea scăzută şi o rată de adecvare a capitalului Tier 1 de 11,6% la finele anului 2013, mai mică decât cea a altor bănci europene. În plus, băncile austriece sunt în continuare vulnerabile la şocuri externe, chiar dacă este de aşteptat ca nivelul de capitalizare să continue să se îmbunătăţească în acest an. Cu toate acestea, Moody”s susţine că profilul de finanţare al băncilor austriece s-a îmbunătăţit în ultimii ani, în condiţiile în care raportul dintre credite şi depozite a scăzut la 126% la finele lui 2013 de la 141% în 2010.

Confruntarea Europei cu Moscova asupra Ucrainei are deja un impact major asupra afacerilor germane in Rusia si impunerea de sanctiuni economice ar provoca prejudicii de durata industriei, avertizeaza un document confidential trimis guvernului german de un grup de lobby de afaceri, relateaza Reuters.
Documentul provenind de la camera de comert exterior germano-rusa, un grup reprezentand 800 de companii ce ofera suport firmelor germane ce opereaza in Rusia, subliniaza gradul de preocupare printre companiile germane asupra crizei din Ucraina, citeaza Agerpres.
El sugereaza de asemenea ca industria isi intensifica eforturile pentru a descuraja guvernul cancelarului Angela Merkel sa insiste asupra unor sanctiuni mai dure.
Merkel a avertizat cu mai multe masuri punitive impotriva Rusiei daca alegerile prezidentiale din Ucraina, programate la 25 mai, sunt perturbate.
"Destabilizarea tot mai mare a Ucrainei si confruntarea diplomatica pentru o solutie comuna au deja un impact masiv asupra afacerilor germane in Rusia", avertizeaza acest "document de pozitie" de doua pagini din data de 7 mai.
"Sanctiunile economice mai profunde ar conduce la o situatie in care contractele vor fi tot mai mult acordate firmelor locale, proiectele suspendate sau intarziate de partea rusa, iar industria si politicienii rusi s-ar intoarce spre Asia, in special China", mai afirma documentul. El noteaza ca pierderea cotei de piata pentru firmele germane si europene ar fi "pe termen lung si durabil", provocand "prejudicii ireparabile" pozitiei competitive a Germaniei in Rusia.
Documentul adauga ca acest lucru ar conduce la pierderi de locuri de munca in Germania si ar lasa companiile vulnerabile la cereri de "compensatii masive" daca vor fi fortate sa rupa contractele cu partenerii rusi.

Este evident ca trebuie să remarcăm primitivismul campaniei pentru alegerile europarlamentare din acest an. După atâţia ani de "convergenţă", "beneficii", "spirit european" şi "uniune monetară" a rămas frica singurul catalizator al prezenţei la urne şi al votului pentru Europa?
Dacă răspunsul este afirmativ, atunci "evoluţia" din ultimele decade a UE a fost în zadar. Votul nu ar trebui să fie pentru Europa, ci pentru libertate politică şi economică. Dar unde ne sunt candidaţii care să lupte pentru astfel de idealuri? Din păcate nu se regăsesc pe listele oficiale, iar singura speranţă rămâne, oricât de paradoxal ar părea, criza, dar nu o criză care să "călească" Uniunea Europeană, conform viziunii lui Jean Monet, ci o criză care să-i vindece definitiv pe cetăţenii europeni de aşteptările nerealiste privind bunăstarea planificată.
Până la noua Renaştere, nu ne rămâne decât să ne abţinem sau să "votăm" Parlamentul care ne va călăuzi, sub înţeleapta îndrumare a Comisiei Europene, încă cinci ani prin noul "ev întunecat" al Europei.

Partidul Libertatii (PVV), formatiunea politica eurosceptica a populistului Geert Wilders, a inregistrat o infrangere usturatoare si neasteptata in alegerile europarlamentare desfasurate joi in Olanda, arata rezultatele exit-poll-urilor. Cotat cu prima sansa in sondajele de opinie din ultimele luni, PVV a iesit doar pe locul al patrulea, cu 12,2% din voturi. Alegerile europarlamentare s-au deschis joi in Olanda si Marea Britanie, iar scrutinul continua vineri in Cehia si Irlanda.

In Olanda, un sondaj realizat la iesirea din sectiile de votare releva un scor dezamagitor pentru partdul lui Geert Wilders, care nu va afecta, totusi, avansul euroscepticilor la nivel european, mai ales in Franta si Marea Britanie.

In contextul in care Uniunea Europeana (UE) se reface cu greu dupa criza euro, aproximativ 400 de milioane de alegatori sunt chemati la urne sa desemneze, pentru urmatorii cinci ani, cei 751 de membri ai Parlamentului European (PE).

Intr-un moment in care in UE exista aproximativ 26 de milioane de someri, retorica antiimigrare si anti-UE a populistilor urmeaza sa le aduca un succes. Euroscepticii ar putea sa-si tripleze numarul de deputati, pana la 100 de locuri.

Primele rezultate oficiale ale acestor alegeri, care se desfasoara timp de patru zile in cele 28 de state membre UE, vor fi anuntate duminica seara, cand se vor inchide ultimele sectii de votare.

Statele est-europene sunt iritate de atitudinea Rusiei după ce statul rus a anexat regiunea ucraineană Crimeea şi şi-a desfăşurat 40.000 de militari la graniţa cu Ucraina.

'Capacitatea şi intenţia Rusiei de a desfăşura acţiuni militare semnificative fără o avertizare prealabilă reprezintă o ameninţare cu bătaie lungă pentru menţinerea securităţii şi a stabilităţii în zona euro-atlantică', a relatat publicaţia germană, citând un document al Comitetului pentru planificare militară al NATO.

Documentul menţionează că Rusia are capacitatea de a produce o ameninţare locală sau regională într-un timp foarte scurt şi într-un loc arbitrar. Totuşi, la sfârşitul războiului rece, Europa a ajuns la concluzia 'că îşi poate reduce capabilităţile de luptă pentru conflicte convenţionale, pe scară largă şi de intensitate mare în Europa', se mai precizează în documentul citat de publicaţia Spiegel.

'Deşi nu comentăm niciodată despre presupuse scurgeri de informaţii sau despre planurile noastre de apărare, misiunea principală a NATO este apărarea colectivă şi vom face ceea ce trebuie pentru a proteja orice aliat supus unui atac', a declarat purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu.AGERPRES

Datele preliminare privind creşterea economică din Europa au venit ca un duş rece pentru autorităţile continentale, care nu şi-au îngăduit niciun fel de pauză în a lăuda progresele şi proclama ieşirea din criză. Suprize mari s-au înregistrat pentru flancul sudic al zonei euro, în special Portugalia, Italia şi Franţa, dar şocul cel mare a fost reprezentat de Olanda şi Finlanda, membre permanente, deocamdată, ale aşa-zisului nucleu dur (vezi grafic).

Scăderea trimestrială de 1,4% a economiei Olandei a avut loc pe fondul unui declin cu 32 de mii a numărului locurilor de muncă faţă de trimestrul precedent, după cum arată datele oficiale de la Biroul Central de Statistică. În Finlanda, tendinţa accentuată de scădere a producţiei industriale şi restrângerea pieţelor pentru exporturi indică o recesiune semnificativă în 2014, acesta fiind, probabil, şi motivul pentru care premierul Jyrki Katainen şi-a anunţat demisia cu un an înainte de alegerile generale, pentru a urmări o funcţie europeană. Compania italiană de consultanţă Nomisma a fost laconică în evaluarea sa. "Redresarea a dispărut", au declarat reprezentanţii companiei, conform unui articol al lui Ambrose Evans-Pritchard din The Telegraph. Aici apare şi afirmaţia "creşterea din Spania nu a fost decât un miraj statis¬tic" a lui Simon Tilford, de la Centre for European Reform. Tilford îşi susţine opinia pornind de la valoarea suspectă a deflatorului PIB, care a fost de -0,4% în T1 2014 (n.a. diferenţa dintre creşterea în temeni nominali a PIB-ului şi deflator reprezintă creşterea reală).

Contracţia economiei Portugaliei a fost anunţată în aceeaşi zi în care un articol Bloomberg spunea rămas bun crizei din ţara iberică, pe fondul reluării creditării. Autoarea, Anabela Reis, descrie cum băncile încep să caute clienţii pentru a le oferi noi produse, în condiţiile în care programul internaţional de susţinere financiară, prin care s-au acordat Portugaliei credite de 78 de miliarde de euro, se apropie de final.(sursa, bursa)

Articol excelent - de C.R. - Bursa

Victoria împotriva crizei a fost declarată în urmă cu ceva timp de guvernul de la Londra. Dar este cu adevărat victorie? Dacă răspunsul este afirmativ, de ce pregăteşte guvernul cadrul legal pentru intrarea, fără hotărâre judecătorească, în conturile bancare ale cetăţenilor care sunt acuzaţi că nu îşi plătesc taxele?
Conform unui articol recent din The Telegraph, "cetăţenii inocenţi se pot confrunta cu retragerea directă a banilor din conturile bancare, ca urmare a puterilor draconice asumate de instituţia fiscală", cu toate că parlamentarii din Camera Comunelor şi-au exprimat îngrijorarea faţă de riscul semnificativ de fraudă şi cel al confiscărilor eronate. Estimările guvernamentale arată că noua lege va conduce la suplimentarea veniturilor bugetare cu circa 100 de milioane de lire sterline.
Opoziţia faţă de noua lege, care trebuie să intre în vigoare anul viitor, nu se regăseşte doar la nivelul unor grupuri parlamentare. "Puterea de a confisca bani fără permisiunea unui judecător poate submina un principiu fundamental al legii şi al societăţii noastre democratice", se arată în opiniile experţilor contabili din Anglia, după cum mai scrie The Telegraph.
Autorităţile guvernamentale nu par deloc îngrijorate de efectele noilor măsuri asupra integrităţii unui sistem juridic care s-a dezvoltat pornind de la Magna Carta din 1215, document prin care se urmărea, printre altele, tocmai limitarea arbitrariului în deciziile monarhului.
În condiţiile în care puterile monarhiei actuale sunt limitate, oare încearcă guvernul de la Londra să închidă cercul după aproape 800 de ani şi să revină la domnia arbitrariului în relaţia cu "supuşii"?
Justificarea utilizată de George Osborne, ministrul de finanţe, am întâlnit-o de atâtea ori şi la autorităţile noastre. "Oferim HMRC (n.a. HM Revenue & Customs, autoritatea fiscală din Marea Britanie) puterile moderne de a colecta datoriile din conturile bancare ale celor care pot să plătească, dar au refuzat să o facă, la fel ca în majoritatea ţărilor vestice", a declarat Osborne. Puteri moderne? Din păcate, arbitrariul nu are nimic de a face cu modernitatea, fiind, mai degrabă, o caracteristică a suzeranilor feudali. Scuza folosită de premierul David Cameron a inclus şi o ameninţare prea puţin voalată. "Dacă nu se pot ridica banii din conturi, atunci vom fi nevoiţi să majorăm impozitele", a declarat Cameron conform articolelor din presa britanică.
Dincolo de justificările oficiale, există numeroase semne de întrebare cu privire la aplicarea transparentă şi corectă a noii legi. Frank Haskew, director în cadrul Institute of Chartered Accountants in England & Wales (ICAEW), a declarat în faţa unei comisii parlamentare că legea poate deschide calea unor abuzuri grave, în condiţiile în care bazele de date de la HMRC nu sunt tocmai exacte. "ICAEW a observat, recent, multe cazuri în care HMRC vânează datorii inexistente, inclusiv încercări de confiscare a activelor", a precizat Haskew, conform unui articol din The Telegraph.  Dar ce mai contează mijloacele, când scopul este aşa de nobil? Un purtător de cuvânt al Trezoreriei britanice a declarat că măsura face parte din programul pe termen lung de reducere a datoriei publice, după cum mai scrie The Telegraph. Din păcate, se va dovedi curând că suplimentarea anuală a veniturilor bugetare cu 100 de milioane de lire sterline nu este decât o speranţă deşartă, eclipsată complet de acţiunile celor vizaţi.
Şi chiar dacă planurile guvernamentale funcţionează perfect, cum se va reduce, într-un orizont rezonabil de timp, imensa datorie publică a Marii Britanii? Conform date lor oficiale, aceasta a fost de 1,46 de trilioane GBP în anul calendaristic 2013 (n.a. anul fiscal din Marea Britanie începe în aprilie), după o creştere de peste două ori faţă de 2007, iar ponderea datoriei publice în PIB a fost de 90,6%.
ONS (n.a. Office for National Statistics, institutul oficial de statistică) raportează, însă, şi un indicator suplimentar al datoriei publice, care include sumele alocate pentru salvarea sistemului bancar. Datoria publică totală este, de fapt, de 2,75 trilioane GBP, după o creştere de aproape patru ori faţă de 2007 (vezi grafic), iar ponderea datoriei publice totale nete în PIB a fost de peste 133% la sfârşitul anului trecut.
Aşa-zisa creştere economică a Marii Britanii, derulată pe fondul unei bule imobiliare care îngrijorează Banca Angliei, nu a reuşit să determine o scădere semnificativă a deficitului bugetar, care a fost de 5,8% din PIB în 2013, după o scădere de la 6,1% în anul precedent. După cum se observă, Londra este foarte departe de ţintele din pactul european de stabilitate, iar distanţa nu dă semne de reducere. În opinia consultantul financiar Martin Armstrong, abuzul de putere al guvernului britanic reflectă doar incapacitatea politicienilor de a înţelege funcţionarea mecanismului economic. "Guvernele sunt conduse de avocaţi-politicieni care cred că este suficientă o lege nouă pentru a rezolva problemele", scrie Armstrong pe blogul său, care se mai întreabă, retoric, "de ce ar mai ţine cineva bani într-o bancă din Marea Britanie". "Aceşti oameni au depăşit orice limită şi au scăpat de sub orice control", deoarece "singurul lor obiectiv este supravieţuirea de la o zi la alta", mai scrie Armstrong. Deocamdată, guvernul condus de David Cameron trebuie să menţină iluzia depăşirii permanente a crizei măcar până la alegerile generale din primăvara anului viitor. O eventuală revenire la putere a laburiştilor nu va schimba datele problemei în ceea ce priveşte căutarea unor mijloace tot mai "sofisticate" pentru creşterea veniturilor bugetare. Dar acestea nu vor fi de ajuns, indiferent cât de mult se va strădui Banca Angliei să menţină dobânzile oficiale la minimele istorice, iar realitatea supraîndatorării va lovi necruţător. Iar atunci Magna Carta va fi doar un paragraf uitat din cărţile de istorie. (sursa Bursa - Calin Rechea)

Criza economică, care va dura pînă în 2020, în cele din urmă va remodela harta politică a lumii și va schimba radical echilibrul geopolitic. SUA se vor confrunta cu vremuri grele, iar UE și Ucraina vor înceta să mai existe. O astfel de previziune a făcut celebrul astrolog rus Pavel Globa.  El a menționat că președintele SUA va avea o soartă de neinvidiat, prezisă încă de un astrolog medieval rus. "Încă din 1999 am spus că lumea se va confrunta cu o criză fără precedent, care va începe după venirea celui de-al 44-lea președinte al Statelor Unite", - a spus Globa.  Potrivit acestuia, indicații asupra acestui fapt sînt încă în lucrările din secolul al XVI-lea ale astrologului rus Vasilii Nemcin, care vorbea despre șocurile care vor veni de dincolo de ocean, cînd în țara de peste mări va fi la putere al 44-lea conducător. Nemcin îl numește "omul negru".  "În 1999 eu credeam că "omul negru" este menționat într-un sens alegoric, dar s-a dovedit că "negru" a fost folosit în sens literal. Ca rezultat, am greșit cu cîteva luni, căci criza s-a început cu puțin timp înainte de venirea lui Obama, dar este o eroare permisă", - a spus astrologul.  După cum a menționat astrologul, la general vorbind, " Statele Unite ca principala putere a lumii nu au un mare viitor".  Potrivit lui, un viitor și mai trist așteaptă Uniunea Europeană.  "În locul unei Europe unice vor apărea mai multe asociații. Scandinavia și țările baltice vor forma Uniunea de Nord, care va fi succesoarea Ligii Hanseatice. Franța, Italia și Spania se vor uni în Uniunea Sud-Europeană etc. UE ar putea să rămînă ca formațiune, însă doar pe hîrtie", - a spus Pavel Globa.  În conformitate cu prognoza astrologului, se vor dezintegra și alte alianțe militare și politice. "Blocul NATO nu va ajunge pîna la finalul crizei, inițial consolidîndu-se, dar apoi va înceta să mai existe", - a spus Globa.  Pavel Globa a prezis scindarea Ucrainei în trei părți, spunînd că două dintre ele vor intra în noul Imperiu Rus. "Nu va supraviețui crizei nici Ucraina, care se va dezintegra în trei părți - a spus Globa. – În anul 2014 în Ucraina vor exista două administrații reciproc independente, menținînd în același timp integritatea formală a teritoriului, aproximativ în același format ca și în Republica Moldova. Federația est-ucraineană nu va asculta de Kiev și de facto va deveni parte din Imperiul Rus, iar Crimeea va fi un fel de Cecenia ucraineană".  În conformitate cu prognoza astrologului, 2014 va fi anul în care umanitatea se va apropia de al Treilea război mondial.  "Anul 2014 este periculos, deoarece Uranus este în Berbec, iar această combinație este foarte războinică, - a explicat Pavel Globa. - Mă tem de un război permanent în Orient. Doamne ferește, dacă acest lucru va fi legat cu Iranul, atunci în orice caz, vom obține o adevărată explozie a unui terorism total necontrolat".

Rusia va reacţiona într-o manieră dură la acţiunile şi declaraţiile României în legătură cu incidentul avionului delegaţiei ruse la sfârşitul săptămânii trecute, a declarat luni seara vicepremierul Dmitri Rogozin, în contextul scandalului iscat după ce oficialul rus a acuzat România că a interzis accesul în spaţiul său aerian pentru avionul ce transporta de la Chişinău o delegaţie guvernamentală rusă, informează agenţia oficială de presă din Rusia, ITAR-TASS.

'Ministerul rus de Externe pregăteşte şi se gândeşte la o reacţie, o reacţie care ar trebui să fie dură', a spus Rogozin, în urma unei întâlniri între premierul Dmitri Medvedev şi vicepremierii cabinetului său. În acest context, el a evocat declaraţia premierului Victor Ponta că situaţia ar fi putut degenera, astfel încât să fie necesară intervenţia avioanelor româneşti de vânătoare pentru interceptarea aeronavei în care se afla el.

'După aceasta chiar nu mai avem ce vorbi cu ei', a spus Rogozin, citat de ITAR-TASS. În opinia sa, 'să forţezi aterizarea unui avion la bordul căruia se află mai mulţi membri ai guvernului, folosind avioane de vânătoare, apărarea antiaeriană, este dincolo de glume, dincolo de orice discuţii serioase şi mai puţin serioase'.

'Problema nu constă în securitatea fizică a unei persoane, ci în faptul că se pune la îndoială dreptul cetăţenilor ruşi, din organismele de conducere ale ţării, care reprezintă guvernul Federaţiei Ruse, să traverseze spaţiul aerian în tranzit', a explicat el. Zborul vicepremierului rus înspre şi dinspre Republica Moldova în 8 şi 9 mai a fost însoţit de peripeţii, după ce oficialul rus a declarat că mai întâi Ucraina i-a impus interdicţie de zbor, iar apoi şi România a interzis accesul în spaţiul său aerian pentru avionul care îl transporta.

Statele Unite ale Americii şi-au exprimat luni dezaprobarea, prin vocea purtătoarei de cuvânt a Departamentului de Stat, Jen Psaki, faţă de o postare de pe Twitter a vicepremierului rus Dmitri Rogozin, care, după ce a susţinut că România a închis spaţiul aerian pentru avionul său, a avertizat că se va întoarce în România la bordul unui bombardier strategic, relatează agenţia de presă RIA Novosti. O astfel de retorică provocatoare nu este de niciun folos, a declarat reprezentanta Departamentului de Stat.

Pe de altă parte, Rogozin a acuzat serviciile secrete moldovene că i-au confiscat un bagaj cu obiecte personale, în timpul percheziţiei la bordul avionului cu care se întorcea din Transnistria. 'A fost o descindere la bordul avionului, unde nu i-a fost permis să vină nici măcar ambasadorului Rusiei în Moldova şi funcţionarilor consulari. Mi-a fost luat un bagaj personal - lenjerie de corp murdară. Sper că serviciile secrete moldovene o vor spăla şi că o voi primi înapoi', a spus el.  Politicianul rus declarase anterior că listele cu semnături ale populaţiei din Transnistria pentru recunoaşterea independenţei au fost înregistrate ca bagaj personal, acestea fiind de fapt căutate şi au fost confiscate de serviciile de securitate de la Chişinău. Rogozin s-a deplasat la Tiraspol, unde a celebrat ziua victoriei asupra nazismului la 9 mai, în cadrul unei vizite ce nu fusese coordonată cu autorităţile moldovene.

Într-o reuniune cu vicepremierii luni după-amiază, premierul rus Dmitri Medvedev l-a însărcinat pe Rogozin să elaboreze împreună cu MAE măsuri de răspuns în legătură cu respectivul incident, menţionând că Rusia va ţine cont de acest episod în cooperarea sa economică cu Republica Moldova.

Cele mai multe dintre băncile europene au fost afectate de creşterea volumului creditelor neperformante, anul trecut, potrivit unui studiu realizat de agenţia de rating Fitch, preluat de Financial Times. Conform Fitch, volumul creditelor neperformante din Europa a crescut cu 8,1% în 2013, comparativ cu anul anterior, depăşind uşor 1.000 de miliarde euro. Analiza agenţiei de evaluare s-a bazat pe rezultatele financiare ale băncilor pentru anii fiscali încheiaţi în 2012 şi 2013.  "Este o doză de realism", declară, referindu-se la această analiză, Robert Montague, senior analist la ECM, societate de administrare a investiţiilor. În opinia sa, studiul Fitch "reflectă faptul că băncile nu au recunoscut valoarea reală a creditelor neperformante şi a provizioanelor, în special în ţările de la periferia zonei euro, dar nu numai acolo".
Autorităţile de reglementare de la nivel european vor să adopte, înaintea verificării calităţii activelor pe care o va derula anul acesta Banca Centrală Europeană, o clasificare strictă la nivelul sistemului financiar, care încearcă să elimine diferenţele naţionale cu privire la ceea ce constituie un credit "problemă".
În studiul său, Fitch a cuprins o sută de bănci care vor fi analizate şi de Autoritatea Bancară Europeană. Dintre acestea, 29 au fost afectate de creşterea cu peste 20% a volumului creditelor neperformante, anul trecut, în condiţiile în care calitatea activelor lor s-a deteriorat. În cazul unei treimi din instituţiile de credit analizate, nivelul creditelor neperformante s-a menţinut sau a scăzut. "Creşterea creditelor neperformante a fost cauzată, pe de o parte, de trecerea la o clasificare mai conservatoare a creditelor, iar pe de altă parte, de deteriorarea calităţii activelor băncii", a afirmat Michal Bryks, director pentru instituţii financiare în cadrul Fitch.
În pofida creşterii creditelor neperformante, costul finanţării pentru băncile europene a scăzut cu 38% anul trecut, potrivit publicaţiei britanice, care citează indicele financiar iTraxx. Financial Times menţionează că acest declin a continuat şi în 2014.
Analiza Fitch mai notează că rezervele băncilor pentru creditele neperformante au sporit cu 7,5% anul trecut, la 570 miliarde euro. 

Preşedintele rus, Vladimir Putin, s-a declarat pregătit să întrerupă livrările de gaze către Europa via Ucraina dacă Kievul nu îşi plăteşte factura, a declarat joi, la Bratislava, premierul slovac, Robert Fico, după întrevederea cu secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen.
 "L-am informat pe Rasmussen în legătură cu cea mai recentă ameninţare: oprirea livrărilor de gaze via Ucraina. Astăzi (joi), mai multe state membre UE, între care Slovacia, au fost informate de preşedintele Putin că nu vor exista livrări către Europa dacă Ucraina nu îşi plăteşte factura până la 1 iunie", a declarat Fico pentru presă.
La rândul său, Vladimir Putin a declarat joi că Rusia nu a primit nicio "propunere concretă" din partea UE cu privire la plăţile Ucrainei pentru livrările de gaze ruseşti şi a făcut apel la o implicare "mai activă" a Bruxelles-ului. 
Moscova a ameninţat că va întrerupe începând de la 3 iunie aprovizionările către Ucraina dacă aceasta nu va plăti în avans factura pentru iunie, în valoare de 1,66 de miliarde de dolari, existând astfel riscul perturbării livrărilor către UE, aşa cum s-a întâmplat pe vremea "războaielor gazelor", între 2006 şi 2009.

 

 

Consiliul Fiscal a emis recent un raport în care atrage atenția că Executivul nu are avizul acestei instituții asupra măsurii de neimpozitare a profitului reinvestit, aviz impus de lege.
Analizând această măsură adoptată de Guvern, Consiliul Fiscal atrage atenția că recuperarea impozitului pe profit reinvestit era oricum posibilă, prin deducerea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor de amortizare, care poate fi calculată fie liniar, fie accelerat.

În norma emisă de Executiv se menționează că amortizarea se va putea face în continuare, însă nu în formă accelerată ci linară.

Consiliul atrage atenția că, pe termen lung, măsura pare neutră din punct de vedere fiscal: suma din profit care beneficiază de scutire va merge către rezervele companiei, care devin impozabile imediat ce încep să fie utilizate.

În raportul Consiliului de menționează că decizia Executivului este oportună din punct de vedere economic, dar și că impactul negativ asupra bugetului va fi unul mai mare decât cel estimat de Executiv. Instituția remarcă faptul că în nota de fundamentare nu se explică cum s-a ajuns la estimările impactului bugetar, și că acestea au fost subestimate.

În opinia Consiliului, propunerea legislativă va permite companiilor să deducă din punct de vedere fiscal întreaga valoare de achiziție a mijloacelor fixe de natura echipamentelor tehnologice în anul punerii în funcțiune a acestora, diminuându-și corespunzător profitul impozabil. Instituția apreciază că majoritatea firmelor profitabile vor apela la această măsură.

Consiliul apreciază că totalul investițiilor pentru care s-ar putea aplica facilitatea este de 18 miliarde de lei.

În condițiile în care companiile vor beneficia de amortizarea bunurilor cât și de scutirea de impozit pe profit, pierderea la buget anualizată pentru 2014, ar fi, conform scenariului de bază, de 2,31 miliarde de lei. De asemenea, pierderile estimate pentru 2015 și 2016 ar fi de 2,53 și 2,67 miliarde de lei. Pentru 2017, Consiliul estimează o pierdere fiscală de 675 milioane de lei. Per total, pierderile ar depăși 7 miliarde de lei.

În schimb, potrivit estimărilor guvernamentale, pierderile bugetare aferente anului în curs sunt de 137 milioane de lei, în timp ce pentru anii 2015, 2016 și 2017 de 572, 604 și, respectiv, 153 milioane de lei.

Date fiind diferențele dintre estimările Executivului și cele ale Consiliului Fiscal (care indică sume de patru – cinci ori  mai mari), Consiliul cere Guvernului să prezinte elementele pe care le-a luat în calcul când a făcut propriile estimări.

Venitul net din dobânzi al Băncii Comerciale Române a scăzut cu 10,6%, în trimestrul unu 2014, până la 644,3 milioane lei (143,1 milioane euro), faţă de 721 milioane lei (164,3 milioane euro) în T3 2013, din cauza cererii modeste de credite în segmentele întreprinderilor mici şi mijlocii şi ale afacerilor mari, au anunţat, miercuri, reprezentanţi ai BCR.

Scăderea a intervenit în pofida unor volume stabile de credite de retail, acordate în condiţiile unui mediu de dobânzi scăzute.

Veniturile nete din comisioane au crescut puternic, cu 23,1%, până la 175,9 milioane lei (39,1 milioane euro), în trimestrul 1 2014, de la 142,8 milioane lei (32,6 milioane euro) în T1 2013, în principal datorită accentului dedicat operaţiunilor de tranzacţii şi plăţi, precum şi soluţiilor de investiţii alternative oferite clienţilor (fonduri de investiţii, bancassurance, economisire în sistem Bauspar, fonduri de pensii).

Rezultatul net din tranzacţionare a scăzut cu 22,6%, la 88,3 milioane lei (19,6 milioane euro), de la 114 milioane lei (26 milioane euro), reflectând venituri mai reduse din operaţiunile de schimb valutar şi tranzacţii cu valori mobiliare.

Venitul operaţional a scăzut cu 6,8%, până la 914,1 milioane lei (203 milioane euro), faţă de 981,1 milioane lei (223,6 milioane euro) în trimestrul 1 2013.

Cheltuielile operaţionale au scăzut cu 12,4% la valoarea de 362,5 milioane lei (80,5 milioane euro), de la 413,9 milioane lei (94,3 milioane euro), datorită măsurilor extinse de optimizare a structurii personalului şi reţelei de unităţi, precum şi managementului strict al costurilor.

Raportul cost-venituri s-a îmbunătăţit până la valoarea de 39,7%, faţă de 42,2% în T1 2013.

Cheltuielile cu deprecierea activelor financiare altele decât la valoarea justă prin profit sau pierdere, în T1 2014, au scăzut cu 1,5% la 496,4 milioane lei (110,3 milioane euro) de la 504,0 milioane lei (114,9 milioane euro), în T1 2013, reflectând impactul unui mediu economic dificil asupra unor clienţi, dar şi un flux mai redus de credite neperformante în segmentele retail şi IMM.

Rata creditelor neperformante a crescut uşor până la 30,2% din totalul portofoliului de credite la 31 martie 2014, din cauza reducerii totale a portofoliului de credite, în special segmentul corporate. Volumul absolut al creditelor neperformante a continuat să se reducă, în baza unor eforturi eficiente de recuperare, a recunoaşterii contabile a unor pierderi din credite şi vânzărilor de portofolii de credite. Rata de acoperire a creditelor neperformante se situa la 61,1%, semnificativ superioară valorii de 58,0% în T1 2013, reflectând o prioritate-cheie a managementului privind îmbunătăţirea calităţii activelor.

Volumul agregat al creditelor acordate clienţilor a scăzut cu 14,7%, până la 36,667 miliarde lei (8,222 miliarde euro), faţă de 42,985 miliarde lei (9,726 miliarde euro), la 31 martie 2013, activitatea nouă de creditare fiind afectată de cererea slabă şi reuşind să compenseze numai parţial rambursările şi contracţia portofoliului de credite. Banca intenţionează să se concentreze asupra creditării în monedă locală, astfel încât să inverseze combinaţia de valute în cadrul portofoliului de credite pe termen mediu şi lung şi să-şi folosească din plin capacitatea puternică de autofinanţare în lei.

Sumele datorate clienţilor au rămas stabile la 37,366 miliarde (8,379 miliarde euro) la 31 martie 2014, -0,2 % faţă de 37,424 miliarde lei (8,468 miliarde euro) la 31 martie 2013. Depozitele clienţilor rămân principala sursă de finanţare, în timp ce BCR se bucură de sprijinul susţinut al băncii-mamă, alături de surse de finanţare diverse şi acorduri de finanţare cu Instituţii Financiare Internaţionale.

În condiţiile în care afacerile noi compensează, momentan, doar parţial eforturile de curăţare a portofoliului, la 31 martie 2014, BCR a înregistrat o scădere a activelor totale cu 6,8% până la la valoarea de 65,803 miliarde lei (14,756 miliarde euro), faţă de 70,583 miliarde lei (15,971 miliarde euro) la 31 martie 2013.AGERPRES

Eurobondurile din România şi Ungaria au adus câştiguri de 5% şi, respectiv, 4,7%, din martie, după ce Parlamentul rus a autorizat o intervenţie militară în Crimeea, în urma unei cereri în acest sens a preşedintelui Vladimir Putin. Redresarea economiei europene a ajutat fostele state comuniste să-şi reducă deficitele, să atragă investitori care să achiziţioneze obligaţiuni, Rusia fiind afectată de cele mai semnificative ieşiri de capital din 2008, în urma conflictului cu Ucraina. România şi Ungaria au raportat anul trecut cele mai bune balanţe de cont curent, fiind mult mai rezistente la turbulenţele de pe pieţele financiare globale. Datorită îmbunătăţirii fundamentelor în România şi Ungaria, investitorii sunt atraşi de obligaţiuni, care sunt alternative mai sigure faţă de Rusia. Ei vor fi afectaţi semnificativ în cazul escaladării crizei în Ucraina, dar acesta nu este scenariul nostru de bază, susţine analistul Roxana Hulea, de la Societe Generale, Londra. Randamentul obligaţiunilor României cu scadenţa în august 2023 a scăzut, miercuri la prânz, cu trei puncte de bază, la 4%. Anul acesta, randamentele au scăzut cu 83 de puncte de bază, faţă de randamente de 4,61% la obligaţiunile Ungariei cu scadenţa în februarie 2023, conform datelor Bloomberg. În timp ce câştigurile aduse de bondurile din România şi Ungaria au depăşit media de 4,3%, înregistrată pe pieţele emergente de la sfârşitul lunii februarie, Europa de Est, ca întreg, a rămas în urmă, la 3,2%, din cauza temerilor privind posibilitatea escaladării conflictului dintre Rusia şi Ucraina şi a perspectivelor mai slabe de creştere a regiunii. Bondurile poloneze în dolari au adus câştiguri de 1,5%, cele din Africa de Sud de 4,6%, iar cele din Turcia de până la 7,9%. Tendinţa de retragere a capitalului din Rusia s-ar putea schimba acum, deoarece investitorii nu mai sunt atât de îngrijoraţi de riscurile legate de acţiunile preşedintelui Putin, susţine analistul Jack Arnoff, de la compania Elbrus Capital Partners, Londra. PIB-ul României a crescut probabil cu 3,9% în primul trimestru din 2014 comparativ cu perioada similară din 2013, în timp ce economia Ungariei a înregistrat un avans de 2,7%, conform estimărilor Bloomberg. Pentru zona euro, prognozele indică un avans de 1,1%, iar pentru Rusia de 0,7%. Îmbunătăţirea ritmului de creştere şi investiţiile străine au ajutat România să-şi reducă deficitul de cont curent la 1,1% din PIB anul trecut, cel mai redus nivel din 2004. Ungaria a înregistrat excedent de cont curent de 3% din PIB în trimestrul patru din 2013, faţă de un deficit de 7,4%, în urmă cu cinci ani. Există o sporire a tendinţei de achiziţionare a obligaţiunilor României, ca urmare a crizei din Ucraina. Investitorii analizează acum acele ţări care au stabilitate macroeconomică şi România arată mult mai bine ca altele, a declarat directorul adjunct al Trezoreriei, Diana Popescu. Dacă ar fi să aleg o alternativă la Rusia, aceasta ar fi România, a afirmat analistul Stanislava Pravdova, de la Danske Bank, Copenhaga.  De la începutul crizei ucrainene, circa 160 de miliarde de euro au fost scoase din Rusia, a estimat, luni, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi. În plus, Draghi susţine că nu se ştie unde s-au dus aceşti bani. Este cea mai mare sumă evocată până în prezent, depăşind estimările celorlalţi oficiali europeni sau ruşi.

Banca Centrală a Rusiei a evaluat la 51 de miliarde de dolari ieşirile nete de capital în primul trimestru al anului în curs. La rândul său, ministrul rus al Dezvoltării Economice, Alexei Uliukaev, a declarat că aceste ieşiri ar putea ajunge la circa 70 de miliarde de euro pentru întregul an 2014. În opinia fostului ministru de finanţe Alexei Kudrin, suma s-ar cifra la aproximativ 110 miliarde de euro tot până la sfârşitul acestui an. AGERPRES

Christine Lagarde, directoarea generală a Fondului Monetar Internațional (FMI), și-a exprimat, vineri, speranța că guvernul ucrainean își va respecta angajamentele din cadrul planului de susținere financiară în valoare de 17,1 miliarde de dolari încheiat cu Kievul, transmite AFP, potrivit B1Tv.

”Ne exprimăm speranța că autoritățile ucrainene își vor respecta angajamentele din program”, a declarat Christine Lagarde, aflată în Maroc, în timp ce FMI a menționat recent într-un raport că asistența financiară va fi ”revizuită” în cazul secesiunii estului Ucrainei.

Banca centrală de la Kiev a anunțat miercuri că Ucraina a primit prima tranșă de 3,19 miliarde de dolari, în cadrul planului de ajutorare în valoare de 17 miliarde de dolari aprobat recent de către Fondul Monetar Internațional.

Haosul, mai mult sau mai puţin aparent, creat de criza din Ucraina poate fi fondul ideal pe care Washingtonul Bruxelles-ul să negocieze în spatele uşilor închise o nouă ordine a relaţiilor lor, a cărei naştere ar fi fost altfel zădărnicita tocmai de necesitatea de a respecta principiile democratice. Este vorba de încheierea unui Acord de Parteneriat Transatlantic pentru Comert si Investitii (acord de liber schimb care ar crea cea mai mare piata mondială) care va impune principiile economiei americane in Europa. Este vorba de comercializarea în Europa a gazelor de şist lichefiate produse în SUA, de exploatarea de către marile companii americane a gazelor de şist din Europa şi de suplimentarea viguroasă a bugetelor militare ale statelor NATO, în ciuda austerităţii la care este supusă populaţia.

Dacă este să ne concentrăm doar asupra aspectului energetic, se poate observa cât de mult criza din Ucraina foloseşte marilor companii energetice occidentale.

Spre exemplu, premierul polonez Donald Tusk, lansa în paginile Financial Times, în urma cu doar câteva săptămâni, dezbaterea asupra creării unei Uniuni Energetice Europene. Principiile acestei noi uniuni enunţate de Tusk sunt: 1. negocierea contractelor energetice de CE, nu de fiecare stat în parte; 2. mecanismul de negociere ar trebui să devină şi mai dur în cazul în care Rusia decide să oprească furnizarea gazelor; 3.construirea unei infrastructuri care să nu mai permită existenţa unui singur furnizor – Gazprom; 4. exploatarea la maximum a gazelor de şist şi cărbunelui în Europa; 5. importuri de gaze lichefiate din SUA şi Australia.

Autorităţile separatiste de la Tiraspol au iniţiat o campanie de strânegere de semnături, pe 22 aprilie, pentru a cere preşedintelui Vladimir Putin să iniţieze o procedură de recunoaştere a independenţei Transnistriei faţă de Republica Moldova şi pentru a valida încă o dată referendumul din 2006, când locuitorii au cerut în proporţie de 97% alipirea la Rusia. Procedura s-a încheiat pe 9 mai, când listele cu semnături i-au fost înmânate lui Rogozin, cu ocazia Zilei Victoriei sovietice asupra fascismului. Rogozin ar fi urmat să îi ducă semnăturile lui Putin.

"Stimabile Vladimir Vladimirovici (Putin), sunteţi garantul principal al respectării drepturilor cetăţenilor ruşi şi ale compatrioţilor lor din Transnistria (...). Dorinţa Republicii Moldova de a se integra în Uniunea Europeană şi faptul că ea ignoră voinţa poporului transnistrean demonstrează că nu putem coexista în cadrul unor frontiere comune (...). Vă rugăm să iniţiaţi o procedură privind recunoaşterea Transnistriei. Vrem să ne decidem singuri soarta. Vrem să fim auziţi", se arată în petiţie

Locuitorii din regiune au putut semna doar în baza paşaportului rus sau transnistrean.

Miza acestei proceduri este că dacp Transnistria este recunoscută ca stat independent, ea poate să organizeze un referendum oficial, independent de autorităţile de la Chişinău, prin care să ceară alipirea la Rusia, aşa cum s-a întâmplat şi în Crimeea. În urmă cu aproximativ o lună, preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol a trimis o scrisoare la Kremlin, prin care a cerut ca Moscova să găsească o soluţie legală pentru ca Transnistria să poată cere alipirea la Rusia.

Un proiect de lege aflat în dezbaterea Dumei de Stat, privind anexarea de teritorii la Federaţia Rusă, în urma unui referendum, dacă populaţia rusă se consideră nedreptăţită de autorităţile unui alt stat, a fost retras pentru a se mai lucra la forma sa. Transnistria nu se putea folosi de prevederile acelui proiect de lege, pentru că nu putea organiza referendum (neavând autorităţi recunoscute oficial de Chişinău sau de alte state).

Vladimir Putin a declarat că Transnistria trebuie să îşi decidă viitorul singură, dând de înţeles că o eventuală procedură de anexare la Rusia trebuie să fie iniţiată de la Tiraspol, nu de la Moscova. Rogozin a transmis vineri de la Tiraspol următorul mesaj cât se poate de clar: "Transnistria se află sub patronajul Rusiei şi nu vom permite nimănui să o supere".