Relansarea în afaceri după un faliment - Având în vedere că doar un procent redus al întreprinderilor falimentare (4-6%) se fac vinovate de fraudă, este foarte important ca antreprenorii oneşti care au înregistrat un eşec să beneficieze de o a doua şansă.
Studiile arată că încercările ulterioare ale acestor antreprenori sunt mai profitabile şi creează mai multe locuri de muncă. Antreprenorii învaţă din propriile greşeli şi îşi dezvoltă capacitatea de evaluare a riscurilor şi oportunităţilor.
UE oferă soluţii menite să-i sprijine pe antreprenori să depăşească dificultăţile de natură practică sau psihologică pe care le întâmpină când se relansează în afaceri:
- noul demers ar trebui să beneficieze de fonduri suficiente
- băncile şi instituţiile financiare ar trebui să-şi reconsidere atitudinea precaută faţă de antreprenorii care o iau de la început
- numele antreprenorilor implicaţi în falimente nefrauduloase nu ar trebui să apară pe lista persoanelor cu acces limitat la împrumuturi bancare
- antreprenorii care s-au confruntat cu un faliment nefraudulos nu ar trebui să fie dezavantajaţi când participă la o procedură de atribuire a contractelor de achiziţii publice
- antreprenorii care o iau de la început ar trebui să beneficieze de sprijin psihologic şi tehnic adecvat
- sprijinul din partea clienţilor, a partenerilor de afaceri şi a investitorilor ar trebui să fie stimulat prin menţinerea legăturilor dintre aceştia şi antreprenorii care au capacitatea de a se relansa.
Comunicarea privind revizuirea Small Business Act invită ţările UE să „promoveze, până în 2013, acordarea unei a doua şanse întreprinzătorilor prin limitarea la maximum trei ania timpului necesar pentru ca, în urma unui faliment, un întreprinzător cinstit să efectueze descărcarea de gestiune şi să-şi achite datoriile ”.
- Raport privind prevenirea falimentului, simplificarea procedurilor de declarare a falimentului şi sprijinul pentru relansarea în afaceri
[1 MB] 
Unul din cele 10 principii prevăzute în cadrul Small Business Act se referă la faliment şi la acordarea unei a doua şanse antreprenorilor care au dat greş. Ţările din UE sunt încurajate:
- să continue promovarea unei atitudini pozitive a societăţii faţă de cei care se relansează în afaceri
- să reducă la un an perioada necesară procedurii de lichidare
- să le garanteze antreprenorilor care o iau de la capăt aplicarea aceluiaşi tratament ca şi celor care înfiinţează o afacere (de exemplu, încadrarea în schemele de sprijin financiar)
- Small Business Act
Antreprenorii care au dat faliment nu ar trebui să-şi piardă încrederea în capacitatea lor de a se relansa într-o nouă afacere.
2 comentarii:
Cum se fură milioane de dolari de la bancomat, în câteva ore
Performanţa reţelei, de neegalat până acum, a fost timpul foarte scurt în care a reuşit să retragă banii şi anvergura internaţională a jafului.
Totul a început cu spargerea, prin hacking, a unor computere care aparţineau unor companii de procesare de carduri de credit – una în India, în decembrie 2012, şi una în SUA, în februarie 2013.
Apoi, tot prin hacking, reţeaua a mărit limitele de credit şi limitele de retragere de la bancomat pentru o serie de carduri preplătite Mastercard, emise de două bănci arabe: Bank of Muscat, din Oman, şi RAKBANK (National Bank of Ras Al Khaimah PSC), din Emiratele Arabe Unite. Practic, hackerii au transformat cardurile în carduri "cu operaţiuni nelimitate", eliminând orice limită impusă de bancă.
Ulterior, reţeaua a distribuit carduri bancare contrafăcute către parteneri din întreaga lume. Aceştia au retras în câteva ore milioane de dolari de la bancomate din 27 de ţări, inclusiv din România.
În Bucureşti şi în alte câteva oraşe din România, au avut loc retrageri de bani de la bancomate, fiind folosite carduri bancare trimise de reţeaua respectivă, însă sumele nu au fost foarte mari, de ordinul zecilor de mii de euro. Poliţia Română colaborează cu autorităţile americane de la începutul anului în acest caz, conform TVR.
Alte ţări unde au avut loc retragerile sunt Japonia, Canada, Germania, Emiratele Arabe Unite, Republica Dominicană, Mexic, Italia, Spania, Belgia, Franţa, Marea Britanie, Letonia, Estonia, Thailanda sau Malaezia
Experţi: băncile arabe au securitate slabă
Operaţiunea ar fi implicat câteva sute de persoane, printre care şi câţiva hackeri foarte capabili, specializaţi în penetrarea sistemelor de securitate financiare, consideră experţii citaţi de Reuters.
Organizaţia ar fi vizat bănci din Orientul Mijlociu pentru că acestea au tendinţa de a permite clienţilor să deţină sume foarte mari pe carduri şi nu îi monitorizează atât de strict precum băncile din alte zone. Totodată, securitatea cibernetică a băncilor din zonă nu este la fel de sofisticată.
Un caz similar cu acesta a avut loc în 2009, când Royal Bank of Scotland a pierdut peste 9 milioane de dolari în mai puţin de 12 ore, tot de pe carduri de debit preplătite. Acesta a fost primul caz de acest gen, însă nu se compară ca anvergură cu cel descoperit în aceste zile.
Nu este clar dacă băncile îşi vor putea recupera prejudiciul de la procesatorii de carduri care au fost atacaţi de hackeri. Conform experţilor, dacă regulile de securitate cibernetică au fost respectate de către procesatori, atunci băncile nu îi pot da în judecată. Totuşi, băncile pot încerca să se folosească de poliţele de asigurare, care acoperă în prezent şi fraudele cibernetice.
Andrei Luca Popescu este reporter special al ziarului Gândul
Trimiteți un comentariu