Autoritatile romane, Parlament si Guvern, au avut nevoie de trei ani ca sa puna in aplicare cea mai generoasa schema de sprijin din UE pentru producatorii de energie regenerabila. Cele mai intense lupte s-au dus cu reprezentantii Comisiei Europene care trebuiau convinsi ca este absolut necesara o astfel de schema pentru ca Romania sa-si poata atinge obiectivul national privind o pondere de 24% a energiei regenerabile in consumul final brut de energie la nivelul anului 2020. In urma insistentelor si argumentelor venite din partea Romaniei, Comisia a acceptat. Dupa un an si jumatate de la intrarea in vigoare, autoritatile romane se sucesc si constata ca sprijinul este mult prea generos si incarca prea mult factura la electricitate. Guvernul va aproba saptamana viitoare proiectul de OUG privind amanarea pana in 2017, incepand cu 1 iulie 2013, a acordarii unui numar de certificate verzi.
Ce tara urmeza sa mai fie delapidata : Presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a vorbit joi, cu ocazia primei sale vizite la Ankara, despre "revigorarea" procesului de aderare a Turciei la Uniunea Europeana, anunta AFP. "Scopul nostru comun este de a da un nou impuls procesului de aderare a Turciei. Vrem sa revigoram relatiile noastre in toate domeniile si subiectele legate de procesul de aderare a Turciei la Uniunea Europeana", a declarat Van Rompuy, la o conferinta de presa impreuna cu premierul Recep Erdogan. Liderul european a apreciat, de asemenea, reformele intreprinse de guvernul islamic-conservator turc, in special in domeniul drepturilor omului. "Noi nu numai ca vrem sa aderam la UE pentru propriile noastre interese, dar dorim sa aducem si o contributie. Nu vom fi o povara", a completat premierul Turciei.
5 comentarii:
Aprobarea memorandumului incheiat intre Romania si Rompetrol, masuri privind incurajarea comasarii terenurilor agricole sau legea privind insolventa primariilor (care statea in dezbatere de trei ani) sunt numai cateva dintre evenimentele economice majore care s-au avut loc in saptamana 20-26 mai. HotNews a realizat un top al evenimentelor cu impact pozitiv si negativ, adaugand si evenimentele importante la care ne putem astepta saptamana care urmeaza. Topul nu este realizat in mod necesar in functie de criteriul impactului economic.
Dumneavoastra ce evenimente economice importante petrecute in 20-26 mai ati semnala?
Una dintre cauzele din care nu se face agricultura performanta in Romania este si faramitarea terenurilor agricole in parcele prea mici ca sa le faca rentabile. Pentru a incuraja comasarea acestora, Guvernul ar putea majora din 2014 suprafata agricola minima pentru care se acorda sprijin din fonduri europene si din partea statului, la 1,5 hectare, fata de un hectar in prezent. In urma acestei masuri, peste 200.000 de fermieri nu vor mai primi subventii.
"Este o decizie la care si noi ne-am gandit foarte mult, de a creste suprafata eligibila de la un hectar la 1,5 hectare, insa trebuie sa ne gandim si la componenta socio-economica din mediul rural, pentru ca odata ce crestem suprafata vor disparea probabil ca drepturi de plata peste 200.000 de fermieri", a declarat la un seminar, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. El a spus ca masura ar putea ajuta la comasarea terenurilor agricole.
Regulile de intrare in insolventa a unitatilor administrative vor fi introduse de Guvern prin ordonanta de urgenta pentru a prinde board-ul FMI. Ele au fost aprobate de fostul Executiv inca din 2010 ca o conditie asumata fata de FMI, dar nu s-au aplicat niciodata deoarece legea sta de trei ani in dezbaterea Parlamentului. Proiectul initial prevedea ca acele unitati administrativ-teritoriale care nu mai pot plati datorii de peste 90 zile si care depasesc 15% din bugetul local anual vor fi considerate ca aflandu-se in procedura de criza financiara, iar institutia va trebui sa prezinte un plan de redresare financiara, dar si de restructurare a conducerii.
Proiectul a fost aprobat de Guvern, dar nu a mai primit si aprobarea finala a Parlamentului pentru a putea fi aplicat, desi reprezenta o conditie asumata fata de Fondul Monetar International (FMI).
Firmele cu restante vor plati dobanzi si penalitati cu 50% mai mari daca achita obligatiile fiscale in 30 zile de la scadenta, dar penalitatile scad fata de sistemul actual daca amana pana la doi ani sa isi stinga datoriile bugetare, noul regim de sanctionare urmand sa fie aplicat din luna iulie.
In prezent, firmele care isi achita obligatiile in primele 30 de zile de la scadenta nu platesc penalitati de intarziere pentru obligatiile fiscale principale stinse, ci doar dobanda de 0,04% pe zi.
Daca datoriile sunt achitate in intervalul cuprins intre a 31-a zi si a 90-a zi de la scadenta este aplicata o penalitate de 5%, iar pentru obligatii platite dupa acest interval este calculata o penalitate de 15%. La acestea se adauga si dobanda zilnica de 0,04%.
Cu argumentul ca actualul sistem incurajeaza plata voluntara pana la implinirea termenului de 90 zile de la scadenta si ca, dupa acest termen, contribuabilii nu mai sunt incurajati sa achite impozitele si taxele deoarece penalitatea de intarziere este aceeasi, Guvernul va inlocui suma fixa de 5% sau 15% cu o penalitate de 0,02% pe zi de intarziere (7,3% pe an), aplicabila chiar din prima zi de la scadenta.
Sistemul bancar detinea dupa primul trimestru active bilantiere nete de 356,3 mld. lei (80,7 mld. euro), mai mici decat in urma cu un an. Dupa maximul istoric atins in septembrie 2012, cand insumau 373,5 mld. lei (82,4 mld. lei), activele bancilor au intrat pe o panta descendenta, o scadere abrupta de 3,8 mld. lei fiind inregistrata in decembrie 2012. In februarie-martie 2013 activele totale s-au mentinut la nivelul de 356 mld. lei. n acelasi timp, creditele si creantele aveau o pondere de 61%, fata de 62% la sfarsitul lui 2011. Stocul de credite si creante din bilantul agregat al sistemului a scazut cu 2,4% in ultimul an, pana la 217,7 mld. lei.
Trimiteți un comentariu