Nici actuala coalitie guvernamentala de la Berlin, condusa de cancelarul Angela Merkel, si nici o posibila alianta intre Partidul Social-Democrat (SPD) si Verzi nu ar obtine majoritatea la alegerile parlamentare din luna septembrie, releva datele unui sondaj publicat vineri si preluat de agentia EFE, citata de Agerpres.
Astfel, Uniunea Crestin-Democrata (CDU) impreuna cu Uniunea Crestin-Sociala (CSU) bavareza ar obtine, potrivit acestui sondaj, 41% din voturi. Un asemenea rezultat ar permite CDU/CSU sa formeze cel mai mare grup parlamentar, insa numarul de locuri din parlament ar fi insuficient pentru formarea unei coalitii guvernamentale, intrucat Partidul Liberal, celalalt partener al actualei coalitii, ar ramane in afara forului legislativ, fiind este cotat cu numai 4% din intentiile de vot, sub pragul electoral.
In acelasi sondaj, SPD a obtinut 29% din intentiile de vot, iar Verzii, potentialul aliat al acestei formatiuni, 13%.
Pentru Partidul de Stanga si-au manifestat optiunea 6% din cei intervievati, astfel ca acesta formatiune ar putea depasi pragul electoral si forma o viitoare coalitie cu SPD si Verzii. Totusi, o alianta cu Partidul de Stanga a fost pana in prezent respinsa de social-democrati si de ecologisti.
Astfel, Uniunea Crestin-Democrata (CDU) impreuna cu Uniunea Crestin-Sociala (CSU) bavareza ar obtine, potrivit acestui sondaj, 41% din voturi. Un asemenea rezultat ar permite CDU/CSU sa formeze cel mai mare grup parlamentar, insa numarul de locuri din parlament ar fi insuficient pentru formarea unei coalitii guvernamentale, intrucat Partidul Liberal, celalalt partener al actualei coalitii, ar ramane in afara forului legislativ, fiind este cotat cu numai 4% din intentiile de vot, sub pragul electoral.
In acelasi sondaj, SPD a obtinut 29% din intentiile de vot, iar Verzii, potentialul aliat al acestei formatiuni, 13%.
Pentru Partidul de Stanga si-au manifestat optiunea 6% din cei intervievati, astfel ca acesta formatiune ar putea depasi pragul electoral si forma o viitoare coalitie cu SPD si Verzii. Totusi, o alianta cu Partidul de Stanga a fost pana in prezent respinsa de social-democrati si de ecologisti.
2 comentarii:
preţurile la benzină au crescut în opt din cele 27 de state membre UE
Fondul Proprietatea nu a reuşit să vândă vineri decât 1,11% din acţiunile OMV Petrom, în ciuda discountului oferit celor interesaţi (12% înainte de anunţul de vânzare, 6% raportat la ultima cotaţie de joi). Cum întregul pachet oferit prin bursă era de 1,77% din compania petrolieră, cum se explică reţinerea investitorilor? Aparent, doar motive de suprasubscriere pentru pachetul oferit de FP. Bursa românească e puţin lichidă, e greu să aduni din piaţă un pachet de peste 1% din acţiuni (free – float – ul e minuscul, sunt doar 8,2% din acţiunile companiei „libere“ – OMV are 51%, FP – 20,1%, statul român – 20,6%) fără să urci senificativ preţul. Liberalizarea pieţei energiei, cu liberalizarea completă a preţului la gaze (2014 pentru consumatorii industriali, 2018 pentru cei casnici), era un argument pentru achiziţionarea acţiunilor Petrom. Se pare însă că ameninţarea redevenţelor mai mari din 2014, concurenţa gazelor de şist şi vârful (bula?) la care au ajuns bursele mulţumită banilor ieftini pompaţi de băncile centrale din lume au cântărit mai greu în calculele investitorilor. În definitiv, dacă acţiunile FP erau o atât de mare oportunitate, de ce vinde acum Fondul? Răscumpărarea acţiunilor proprii pentru susţinerea preţului din piaţă (e nevoie de lichidităţi pentru asta), oferirea de dividende propriilor acţionari (vânzarea e în profit, în contabilitatea FP acţiunile Petrom sunt prinse la valoare mai mică decât cei 0,39 lei la care s-a perfectat tranzacţia) se puteau face când acţiunile SNP îşi atingeau potenţialul maxim (după 2018, după ce începe exploatarea din Marea Neagră), nu când se află încă în stadiul de promisiune, nu? În consecinţă, FP a vândut doar 1,11% din acţiuni, încasând astfel 246,6 milioane lei. Fondul anunţase miercuri că vrea să vândă un pachet de 1,77% din acţiunile Petrom, estimat atunci la 445 milioane lei, în funcţie de ultima cotaţie bursieră. Fondul preciza că nu exclude să mărească volumul de titluri în funcţie de condiţiile pieţei. Nici marii investitori n-au dat buzna, din pachetul vândut în final de FP aproximativ 8% au fost achiziţionate de SIF Oltenia (care deţinea anterior 1,1% din SNP).
Mircea Halaciuga, Esq.
0040-724.58.1078
http://risc-management.webs.com/
Trimiteți un comentariu