"Parcurile de afaceri de la marginea oraşelor nu mai sens. Tânăra generaţie nu vrea doar muncă. S-ar putea evita astfel perioadele de trafic aglomerat de la finalul zilei de lucru dacă în zonele acestea ar apărea proiecte mixte, cu cinema, cu zonă de retail. Aşadar, autorităţile trebuie să ţină cont de aceste tendinţe când fac PUZ-urile", a spus Păun la conferinţa "Cities of Tomorrow": dezvoltarea urbană, încotro? organizată marţi de Camera de Comerţ Româno-Germană şi MEDIAFAX. Ea a adăugat că dezvoltatorii imobiliari trebuie să lucreze cu autorităţile, cu consultanţii şi cu cererea potenţială pentru a găsi soluţii care să fie valabile nu doar în prezent, ci şi peste 20 de ani. Păun a remarcat preocuparea dezvoltatorilor imobiliari de a construi proiecte sustenabile, care vor avea valoare şi pe termen lung. Falimentele firmelor ii sperie pe bancheri. Una din sase companii este in insolventa. Proportia pe care au luat-o cazurile de insolventa in ultimii cinci ani este ingrijoratoare, iar majoritatea firmelor care nu au ajuns in aceasta situatie au nevoie de restructurare, a declarat Gianina Lazanu, director in BRD, la o conferinta privind restructurarea companiilor organizata de "Ziarul Financiar". "Un numar de 100.000 de firme in insolventa din 600.000 de companii active este o cifra ingrijoratoare, avand in vedere ca ritmul de regenerare este extrem de redus. Din cele ramase pe piata, marea majoritate are nevoie de restructurare serioasa, cu sau fara insolventa", a declarat Lazanu, mentionand ca "uneori, pentru ca tin prea mult la imaginea lor, unii patroni amana intrarea in insolventa". vineri, 31 mai 2013
"Parcurile de afaceri de la marginea oraşelor nu mai sens. Tânăra generaţie nu vrea doar muncă. S-ar putea evita astfel perioadele de trafic aglomerat de la finalul zilei de lucru dacă în zonele acestea ar apărea proiecte mixte, cu cinema, cu zonă de retail. Aşadar, autorităţile trebuie să ţină cont de aceste tendinţe când fac PUZ-urile", a spus Păun la conferinţa "Cities of Tomorrow": dezvoltarea urbană, încotro? organizată marţi de Camera de Comerţ Româno-Germană şi MEDIAFAX. Ea a adăugat că dezvoltatorii imobiliari trebuie să lucreze cu autorităţile, cu consultanţii şi cu cererea potenţială pentru a găsi soluţii care să fie valabile nu doar în prezent, ci şi peste 20 de ani. Păun a remarcat preocuparea dezvoltatorilor imobiliari de a construi proiecte sustenabile, care vor avea valoare şi pe termen lung. Falimentele firmelor ii sperie pe bancheri. Una din sase companii este in insolventa. Proportia pe care au luat-o cazurile de insolventa in ultimii cinci ani este ingrijoratoare, iar majoritatea firmelor care nu au ajuns in aceasta situatie au nevoie de restructurare, a declarat Gianina Lazanu, director in BRD, la o conferinta privind restructurarea companiilor organizata de "Ziarul Financiar". "Un numar de 100.000 de firme in insolventa din 600.000 de companii active este o cifra ingrijoratoare, avand in vedere ca ritmul de regenerare este extrem de redus. Din cele ramase pe piata, marea majoritate are nevoie de restructurare serioasa, cu sau fara insolventa", a declarat Lazanu, mentionand ca "uneori, pentru ca tin prea mult la imaginea lor, unii patroni amana intrarea in insolventa". 
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
6 comentarii:
Avem printre cele mai mari comisioane la plata cu cardul: 1-1,2%, faţă de sub 1% media din UE
Consiliul Concurenţei (CC) inves-tighează piaţa bancară, pe sectorul operaţiunilor cu cardul, după cum a anunţat, ieri, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele CC. Domnia sa a declarat: "Timp de doi ani de zile am colectat date de la 28 de bănci, ne-am uitat la nivelurile de tranzacţie şi la rentabilitatea operaţiunilor în România, precum şi la modul în care au loc tranzacţii similare în UE. Sunt tarife la Visa şi MasterCard peste medie, undeva la 1-1,2% din valoarea tranzacţiei, faţă de sub 1% în UE şi faţă de angajamentele pe care şi le-a luat Visa în UE acum două săptămâni, de a coborî nivelul acestor comisioane undeva la 0,4% pentru tranzacţiile trans-frontaliere".
În conformitate cu regulile Visa şi MasterCard, până în 2011, comisioanele interbancare erau stabilite de băncile membre ale celor două organizaţii şi ajungeau la 1%.
Începând cu 2012, nivelul comisionului interbancar aplicabil tranzacţiilor efectuate în România cu carduri emise sub sigla MasterCard este stabilit de MasterCard şi aplicat de băncile membre, acesta crescând la 1,2%, nivel similar cu cel aplicabil în Grecia, în timp ce în ţări ca Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia, Marea Britanie nivelul comisionului este între 0,5% şi 1%. În Polonia, comisionul interbancar aplicabil de Mas-terCard este de 1,4%.
În ceea ce priveşte sistemul VISA, comisionul interbancar aplicabil în România se stabileşte în continuare de băncile membre din România şi a rămas la acelaşi nivel de 1%.
Analiza profitabilităţii efectuată de Consiliul Concurenţei arată că rata medie a profitului înregistrată în activitatea de emitere de carduri, în perioada 2009-2011, a fost între 62,1% şi 101,1%, pentru jumătate din băncile intervievate.
Totodată, studiul relevă că veniturile încasate de băncile emitente din comisioanele interbancare reprezintă între 8,1% şi 11,2% din totalul veniturilor din activitatea de emitere carduri.
Un document trimis comisieie de buget - finante a PE - Documentul detaliaza si argumenteaza faptul ca, datorita erorilor si scaparilor care s-au strecurat in legea bugetului de stat, deficitul bugetar al Romaniei si implicit al Uniunii Europene este afectat cu suma de 1(unu) Miliard de Euro in decursul acestui an (2013) si cu suma de 3(trei) Miliarde de Euro pina in 2020, in sensul ca, sumele mentionate trebuie inscrise la capitolul "deficit" si raportate ca atare in conformitate cu Tratatul Fiscal European, la care Romania este cosemnatara.
Cancelarul german Angela Merkel a comis joi o gafa, in cadrul unei conferinte de presa comune cu presedintele francez Francois Hollande, pe care l-a confundat cu unul dintre predecesorii sai ilustri, Francois Mitterand, spre amuzamentul presedintelui francez.
"Temele pe care ne desfasuram activitatea au fost evocate de catre Francois Mitterrand: stimularea competitivitatii, ocuparea fortei de munca, cresterea economica. Somajul in randul tinerilor are o importanta capitala in proiectul nostru", a spus Merkel citata de AFP.
"Francois Hollande, nu Francois Mitterrand! Francois Hollande", a spus apoi si un zambet larg s-a vazut pe fata presedintelui francez.
Cancelarul german si presedintele francez au vorbit dupa ce au adoptat un proiect franco-germana asupra cresterii economice si ocuparii fortei de munca inaintea summitului european de la sfarsitul lunii iunie, pe fondul unei rate record a somajului in Franta.
Aceasta înseamnă că 730.000 de români nu au în acest moment loc de muncă. Potrivit datelor ANOFM, rata şomajului este de 5,3% raportată la aceeaşi perioadă. Menţionăm că statisticile ANOFM iau în calcul doar şomerii înregistraţi.
Rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost estimată la 7,3% în luna aprilie 2013, aflându-se în creştere cu 0,1 puncte procentuale atât faţă de luna anterioară cât şi faţă de nivelul înregistrat în luna aprilie 2012, potrivit datelor publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică.
Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna aprilie din anul curent este de 712.000 persoane, în creştere atât faţă de luna precedentă (705.000) cât şi faţă de aceeaşi lună din anul precedent (711.000).
Citiţi mai mult: INS: Rata şomajului a ajuns la 7,3% în luna aprilie 2013 - Social > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/ins-rata-somajului-a-ajuns-la-73-in-luna-aprilie-2013-1040164.html#ixzz2UrHcwvL4
EVZ.ro
Uniunea Europeana a decis sa reformeze Acordul Schengen. Din 2014, statele membre vor putea sa reinstaureze controale la frontierele nationale pentru o perioada maxima de doi ani, relateaza Spiegel. E vorba despre un mecanism de urgenta ce poate fi activat daca tarile Schengen se tem de un val masiv de imigratie. Reforma Schengen vine in contextul in care restrictiile de pe piata muncii vor fi ridicate in statele occidentale pentru romani si bulgari de la 1 ianuarie 2014. Marea Britanie se teme cel mai mult de o imigratie masiva din Romania si Bulgaria. Si orasele germane se plang de costurile generate de imigratia din cele doua tari.
Trimiteți un comentariu