Franţa a obţinut vineri acordul Comisiei Europene pentru prelungirea cu doi ani a termenului de reducere a deficitului bugetar, până în 2015, în condiţiile în care CE anticipează că economia franceză va fi în recesiune în acest an, iar şomajul va creşte îngrijorător, relatează AFP, potrivit Mediafax. Executivul UE estimează că deficitul bugetar al Franţei va atinge 3,9% din PIB în acest an şi 4,2% anul viitor.
Guvernul de la Paris se aşteaptă la un deficit bugetar de 3,7% în 2013 şi de 2,9% în 2014. Comisia prognozează că Franţa va fi în recesiune în acest an, cu o contracţie economică de 0,1%, în timp ce guvernul anticipează un avans de 0,1%. Comisarul pentru Afaceri Economice Olli Rehn a insistat că flexibilitatea manifestată de Comisia Europeană în privinţa Franţei, în privinţa gestionării deficitului bugetar, nu înseamnă că autorităţile nu trebuie să facă eforturi suplimentare. CE pune recesiunea uşoară anticipată în Franţa pe seama consumului intern redus, din cauza şomajului mare şi a majorării impozitelor. Un alt factor negativ care afectează creşterea economică este neîncrederea antreprenorilor, care riscă să se manifeste în reticenţa faţă de investiţii. Rehn a menţionat totodată înrăutăţirea persistentă a competitivităţii exporturilor franceze. Comisia anticipează că rata şomajului va începe să scadă în acest an în majoritatea ţărilor zonei euro, dar nu şi în Franţa, unde se va stabiliza la 10,6%, urmând să urce la 10,9% în 2014. Datele publicate vineri de Comisia Europeană în prognoza economică de primăvară scot în evidenţă decuplarea tot mai mare a economiei franceze de cea germană. Economia germană va înregistra anul viitor o creştere de 1,8%, faţă de numai 1,1% în cazul celei franceze. În plus, şomajul din Germania va scădea anul viitor la 5,3%, potrivit Comisiei Europene.(hotnews)
Guvernul de la Paris se aşteaptă la un deficit bugetar de 3,7% în 2013 şi de 2,9% în 2014. Comisia prognozează că Franţa va fi în recesiune în acest an, cu o contracţie economică de 0,1%, în timp ce guvernul anticipează un avans de 0,1%. Comisarul pentru Afaceri Economice Olli Rehn a insistat că flexibilitatea manifestată de Comisia Europeană în privinţa Franţei, în privinţa gestionării deficitului bugetar, nu înseamnă că autorităţile nu trebuie să facă eforturi suplimentare. CE pune recesiunea uşoară anticipată în Franţa pe seama consumului intern redus, din cauza şomajului mare şi a majorării impozitelor. Un alt factor negativ care afectează creşterea economică este neîncrederea antreprenorilor, care riscă să se manifeste în reticenţa faţă de investiţii. Rehn a menţionat totodată înrăutăţirea persistentă a competitivităţii exporturilor franceze. Comisia anticipează că rata şomajului va începe să scadă în acest an în majoritatea ţărilor zonei euro, dar nu şi în Franţa, unde se va stabiliza la 10,6%, urmând să urce la 10,9% în 2014. Datele publicate vineri de Comisia Europeană în prognoza economică de primăvară scot în evidenţă decuplarea tot mai mare a economiei franceze de cea germană. Economia germană va înregistra anul viitor o creştere de 1,8%, faţă de numai 1,1% în cazul celei franceze. În plus, şomajul din Germania va scădea anul viitor la 5,3%, potrivit Comisiei Europene.(hotnews)
5 comentarii:
Economia UE da semne timide de stabilizare, însă președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, susține că ’’între timp, este esențial ca guvernele să intensifice implementarea reformelor structurale la nivel național, pornind de la consolidarea fiscală si recapitalizarea băncilor, acolo unde este necesar’’.
Președintele băncii de la Frankfurt a lansat și o săgeată împotriva guvernelor de stânga, în special cel al Franței, declarându-se împotriva creșterii impozitelor ca măsură de consolidare fiscală. ’’Vorbim despre creșterea taxelor într-o zonă a lumii în care taxele sunt deja foarte mari și nu este nicio îndoială că aici avem de-a face cu un efect contrar celui scontat. Oricum, acum avem mai mult timp și se poate schimba politica către reducerea cheltuielilor, fără a mai apela la creșterea taxelor.’’
Cât privește reformele structurale, Mario Draghi și Olli Rehn au arătat că acestea vizează competitivitatea, piața muncii și taxele, sfere care nu pot fi reglate prin politica monetară. Cu alte cuvinte, austeritatea va fi în continuare metoda aplicată pentru ieșirea din criză, iar ultraliberalizarea pieței muncii va fi continuată cu sârg în întreaga UE. Mai mult, formulele de aplicare a măsurilor de austeritate se vor baza în continuare, potrivit lui Olli Rehn, pe studii academice și statistici istorice. Sunt acele metode cu care FMI, dar și Comisia Europeană, s-au înșelat grav în privința efectelor austerității.
O reuniune de criză este prevăzută pentru luni seară, la Bruxelles, cu participarea preşedinţilor Comisiei Europene (CE), Consiliului UE şi Parlamentului European (PE) în încercarea de deblocare a negocierilor asupra bugetului UE pentru perioada de programare financiară 2014-2020, fără a fi aşteptat însă un acord, potrivit realitatea.net cre citează France Presse.
La reuniune vor participa preşedintele CE Jose Manuel Barroso, preşedintele Consiliului UE, premierul irlandez Enda Kenny, şi preşedintele PE Martin Schulz.
Blocajul negocierilor se referă la 11,2 miliarde de euro, sumă solicitată statelor membre UE pentru acoperirea plăţilor aferente anului 2012. Cei mai reticenţi faţă de ideea suplimentării contribuţiei naţionale la bugetul UE se arată a fi olandezii şi britanicii, însă există rezerve serioase şi din partea Germaniei, Austriei, Finlandei, Danemarcei şi Suediei.
Dacă se va ajunge la un acord, Franţa îşi va suplimenta contribuţia naţională cu 1,8 miliarde euro, Germania cu 2 miliarde euro şi Marea Britanie cu 1,2 miliarde euro.
Nigel Farage, liderul Partidului Independenței Regatului Unit (UKIP), este la ora actuală cel mai curtat politician de către mass media britanică.
UKIP a obținut în alegerile locale din 2 mai rezultate excelente care au bulversat scena politică britanică.
În alegerile pentru 34 de consilii de comitat (echivalentul județului) din Anglia, UKIP s-a situat pe locul al treilea cu 22% din voturi, după Partidul Laburist (29%) și Partidul Conservator (26%) și înaintea Partidului Liberal Democrat (13%).
Partidul condus de Farage a obținut 147 de mandate de consilieri, față de doar opt la precedentele alegeri din 2009. Rezultatul este cu atât mai meritoriu cu cât acest scrutin s-a desfășurat potrivit sistemului majoritar uninominal, care până acum a dezavantajat UKIP.
Rezultatul de joi a provocat îngrijorare, poate chiar panică în rândul celor trei mari partide, dar în special în rândul Conservatorilor, ai căror foști suporteri s-au îndreptat de data aceasta masiv către UKIP.
Partidul condus de Farage este acum al doilea ca mărime în mai multe consilii județene, mai ales în estul Angliei, cum ar fi Lincolnshire (regiunea natală a baronesei Thatcher, fost lider al Partidului Conservator și prim ministru între 1979 și 1990) sau Norlfolk.
"We Germans should have learned from the catastrophes of the first half of the 20th century that it is in our national interest to avoid permanently the dilemma of a semi-hegemonic status that can hardly hold up without sliding into conflicts."
Habermas's wakeup call came at the end of a week of similar alarms being sounded on both sides of the country's borders. The Polish prime minister, Donald Tusk, in the presence of the German chancellor, Angela Merkel, in Berlin last week, said there were worries about German domination of the EU "everywhere, without exception".
A leaked draft policy paper from France's governing socialist party on Friday was redolent with fear of and hostility to Merkel and her policy prescriptions in the euro crisis.
Habermas demanded a sea change in German policy, away from insisting on "stabilising" the budgets of vulnerable eurozone countries by slashing social security systems and public services, to a policy of "solidarity" entailing common eurozone liability, mutualised debt, and euro bonds.
He located Germany's traditional EU enthusiasm in the post-Nazi quest for international rehabilitation through reconciliation with France and driving European unification processes, all occurring under the protection and promotion of the US in cold-war western Europe until the Soviet collapse in 1989.
the people of Europe do not want it.
It is good that an influential thinker recognises the authoritarian and undemocratic traits demonstrated by Germany in its attempts to dominate and dictate the course of events in Europe and the eurozone.
It is a shame he does not recognise that the entire enterprise is the antithesis of democracy, and so must be consigned to the dustbin of History, alongside all such previous.... efforts to "unite" Europe.
Trimiteți un comentariu