Criza bancară europeană devine tot mai interesantă. Două bănci din Aus-tria au început să apară frecvent în ştirile agenţiilor de presă, însoţite de pierderile de miliarde de euro pe care le pot "genera" pentru bugetul statului. Cele două bănci sunt Hypo Alpe-Adria-Bank şi Kommunalkredit, ambele naţionalizate în 2009, res-pectiv 2008, pe fondul unei crize majore de lichiditate. Fondurile injectate direct pentru recapitalizare, precum şi garanţiile guvernamentale acordate obligaţiunilor emise de cele două instituţii financiare, au fost acceptate, condiţionat, de Comisia Europeană. La un cincinal distanţă, adevărul despre situaţia celor două bănci este tot mai greu de ascuns. S-a dovedit că problema era, de fapt, de solvabilitate, iar programele de restructurare au întârziat să producă fondurile aşteptate din vânzarea activelor. Acum "nimeni nu vrea să ajute Hypo Alpe-Adria", după cum scrie cotidianul financiar german Handelsblatt.Dar cine este Hypo Alpe-Adria? Banca a fost înfiinţată în 1896 şi a rămas o instituţie financiară regională până la sfârşitul anilor "80, conform prezentării din raportul anual pentru 2012. Apoi au venit ambiţiile regionale şi cele internaţionale, care au determinat "o perioadă de creştere agresivă, fără limite de risc şi evaluări prea optimiste ale potenţialului, în condiţiile unor serioase deficienţe operaţionale la nivelul tuturor segmentelor băncii", după cum se mai precizează în raportul anual. La sfârşitul anului 2012, Hypo Alpe-Adria avea active totale de 33,8 miliarde de euro, din care 24,4 miliarde erau creditele acordate clienţilor. Principalele surse de finanţare erau obligaţiunile emise (14,8 miliarde de euro), depozitele clienţilor (8,4 miliarde) şi credite obţinute de la alte instituţii financiare (5,25 miliarde de euro). Dar de ce trebuie ajutată Hypo Alpe-Adria? Deoarece Comisia Europeană presează guvernul de la Viena să ceară rambursarea imediată a ajutorului oferit băncii în urmă cu patru ani, iar aceasta ar determina falimentul instituţiei financiare, cu pierderi aferente de circa 16 miliarde de euro, conform estimărilor Băncii Austriei preluate de Bloomberg.
3 comentarii:
"Europa realizeaza in sfarsit ca are nevoie sa vorbeasca pe o singura voce si sa-si uneasca fortele", a afirmat, la sosirea le Bruxelles, presedintele lituanian, Dalia Grybauskaite.
Dar nicio decizie nu este asteptata la finalul acestui summit. Concluziile asupra energiei sunt "orientari oferite de sefii de stat", dupa cum a subliniat un purtator de cuvant al unei delegatii.
UE vizeaza un triplu obiectiv: garantarea unor preturi abordabile pentru clienti, reducerea facturii importurilor si asigurarea unei productii interne continue.
Pentru aceasta, UE trebuie sa depaseasca interese nationale, adeseori contradictorii, pentru a putea mobiliza investitiile considerabile necesare surselor de energie curata, contruirea unor noi capacitati de productie, in special centrale pe gaz, si dezvoltarea interconexiunilor pentru a asigura circulatia gazului si a electricitatii.
"Vom avea nevoie de 1.000 de miliarde de euro in investitii pana in 2020", a spus presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.
Inca o data, Uniunea se vede confruntata cu contradictiile din sanul sau. "Liderii UE vor mai multa Europa cu mai putini bani. Trebuie sa explice cum intentioneaza sa faca asta", a spus un oficial european, sub acoperirea anonimatului.
Ţintă UE: adoptarea normelor de eliminare a secretului bancar până la finele lui 2013
Eliminarea paradisurilor fiscale la nivel mondial va fi o sarcină herculeană, dar una care va aduce câştiguri enorme, spune preşedintele Parlamentului European (PE), Martin Schulz, adăugând că, din acest motiv, UE trebuie să promită că va lua măsuri în acest sens.
Liderii europeni urmăreau ieri, în cadrul summitului UE desfăşurat la Bruxelles, stabilirea unui termen limită până la sfârşitul anului pentru eliminarea secretului bancar, în speranţa recuperării impozitelor "pierdute" de mii de miliarde de euro în fiecare an, într-o perioadă în care zona euro este în recesiune.
Conform unui document obţinut de AFP, liderii regiunii urmau să cea-ră adoptarea normelor privind schimbul automat de informaţii privind conturile bancare "înainte de finele lui 2013".
Adrian Vasilescu: Atacul asupra leului din 2008 şi judecata de pe bloguri din 2013
de M.T. HotNews.ro
9:11 Economie | Finanţe & Bănci
Eram la Atena, in vara lui 1984, cand tocmai se incheiase un mare proces in care, intre cei implicati, se afla un nepot al academicianului Constantin Tsatsos, fost presedinte al Greciei pana in 1980, scrie Adrian Vasilescu pe blogurile Adevarul. Si cum sentinta ii fusese favorabila, presa elena consemna in titluri acide ca dupa judecata din tribunal va urma judecata din cafenele. Se intampla in 1984. De atunci au trecut aproape trei decenii. Multe s-au schimbat, dar mai cu seama s-au schimbat spatiile in care se aprind spiritele. Astazi, se mai dezbat idei, se mai fac schimburi de informatii si prin cafenele, dar opinia publica isi varsa focul pe bloguri. Si judecatile publice tot pe bloguri se fac.
Trimiteți un comentariu