Overall eurozone unemployment rose to 12.2% in April, with young jobless rate up slightly at 24.4% from 24.3% in March  Eurozone unemployment has hit a fresh high with young people the hardest hit as now almost one in four under-25s are out of work in the crisis-stricken currency bloc.  Eurozone unemployment rose to 12.2% for April, an all-time high, according to Eurostat, the statistics office of the EU.   At 24.4%, youth unemployment was double the wider jobless rate and up from 24.3% in March. The problem was most extreme in Greece where almost two out of every three under-25s are unemployed. The rate was 62.5% in February, the most recently available data.  The numbers come just days after eurozone leaders announced plans to get more young people into work as they face warnings about the risks of civil unrest and long-term costs to their economies.  Economists forecast that joblessness will get worse before it gets better in the eurozone.   "An end to the eurozone labour market downturn is not yet in sight. Even if the eurozone economy exits from recession later this year, the labour market is likely to remain in recession until next year," said Martin van Vliet, at ING Financial Markets.  In the wider EU area of 27 countries, unemployment stood at 11%, as the rate increased in all but nine countries compared with a year earlier.   The biggest rises in joblessness on a year ago were in Greece, Cyprus, Spain and Portugal.   But economists noted that the increase in unemployment was fairly broad-based with rises in so-called core countries as well, including Belgium and the Netherlands, while French unemployment held at 11%.   "Eurozone unemployment has now risen for 24 successive months and by a total of 3.853 million since starting to trend up in May 2011," said Howard Archer at IHS Global Insight.  He added: "About the only positive spin that could be put on the eurozone unemployment data is that the rise has shown some signs of slowing overall in recent months. The increase has averaged 82,000 a month over the past three months compared to an overall average monthly increase of 158,000 in 2012."  Ireland recorded one of the biggest drops in unemployment, down to 13.5% from 14.9% a year ago. That compares with a rate of 7.7% for the UK, where youth unemployment is 20.2%. The lowest rates for youth unemployment were in Germany at 7.5% and Austria at 8%.

"Parcurile de afaceri de la marginea oraşelor nu mai sens. Tânăra generaţie nu vrea doar muncă. S-ar putea evita astfel perioadele de trafic aglomerat de la finalul zilei de lucru dacă în zonele acestea ar apărea proiecte mixte, cu cinema, cu zonă de retail. Aşadar, autorităţile trebuie să ţină cont de aceste tendinţe când fac PUZ-urile", a spus Păun la conferinţa "Cities of Tomorrow": dezvoltarea urbană, încotro? organizată marţi de Camera de Comerţ Româno-Germană şi MEDIAFAX. Ea a adăugat că dezvoltatorii imobiliari trebuie să lucreze cu autorităţile, cu consultanţii şi cu cererea potenţială pentru a găsi soluţii care să fie valabile nu doar în prezent, ci şi peste 20 de ani. Păun a remarcat preocuparea dezvoltatorilor imobiliari de a construi proiecte sustenabile, care vor avea valoare şi pe termen lung. Falimentele firmelor ii sperie pe bancheri. Una din sase companii este in insolventa. Proportia pe care au luat-o cazurile de insolventa in ultimii cinci ani este ingrijoratoare, iar majoritatea firmelor care nu au ajuns in aceasta situatie au nevoie de restructurare, a declarat Gianina Lazanu, director in BRD, la o conferinta privind restructurarea companiilor organizata de "Ziarul Financiar". "Un numar de 100.000 de firme in insolventa din 600.000 de companii active este o cifra ingrijoratoare, avand in vedere ca ritmul de regenerare este extrem de redus. Din cele ramase pe piata, marea majoritate are nevoie de restructurare serioasa, cu sau fara insolventa", a declarat Lazanu, mentionand ca "uneori, pentru ca tin prea mult la imaginea lor, unii patroni amana intrarea in insolventa".

Raportare falsa a deficitului bugetar al Romaniei - impact de 3 Miliarde in deficitul bugetar European 2014-2020

Un document oficial ajuns pe masa de lucru a Ministerului Finantelor semnaleaza ca in Legea bugetului de stat s-a strecurat o eroare care ar putea face Romania sa rateze tinta de deficit bugetar cu cel putin 800 de mlioane de euro.

Problema semnalata Ministerului Finantelor este includerea eronata in lege a Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM) si a Fondului de Contragarantare. Din cauza includerii Fondului de Garantare in Legea Bugetului, cele peste 770 milioane de euro acordate de Fond ca garantie pentru creditele IMM-urilor vor fi considerate ca fiind ajutor de stat. Documentul, semnat de oficialii Fondului de Garantare, mai mentioneaza ca portofoliul de garantii este in crestere. Teoretic, acesta se poate masura chiar in miliarde de euro, deoarece Fondul poate acorda garantii pana la o valoare de 15 ori mai mare decat capitalul fondului, care este de 200 de milioane de euro.

Deficitul bugetar estimat pentru 2013 este de circa 3 miliarde de euro in conditiile unui Produs Intern Brut (PIB) estimat la circa 140 de miliarde de euro. O crestere a deficitului cu un miliard de euro ar face imposibila, practic, atingerea tintei de deficit bugetar, de 2,15% din PIB, asumata de Guvernul Ponta. Fapt de neiertat, mai ales atunci cand se produce ca urmare a unei gafe sau a incompetentei.

Presedintele Fondului de Garantare, Aurel Saramet, confirmat existenta documentului si riscul ca garantiile sa fie considerate ajutor de stat. „In masura in care se creaza o confuzie intre noi, institutie financiara, cu capital de risc, care se gestioneaza pe principii private si suntem tratati in lege, ca institutie publica, orice garantie devine ajutor de stat”, ne-a spus Saramet. El ne-a confirmat ca documentul a fost trimis la mai multe institutii ale statului. Reporterul „Nasul TV” a aflat ca acesta ar fi fost trimis la cel putin trei institutii ale statului, precum Consiliului Concurentei, Ministerul Finantelor si Agentia Nationala de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice (ANRMAP). Aceasta deoarece prin includerea Fondului de Garantare in Legea Bugetului de Stat se risca declansarea procedurii de infringement pentru distorsionarea pietii financiar – bancare, iar Fondul de Garantare ar putea deveni singura institutie de acest fel din Europa nevoita sa organizeze licitatii internationale chiar si pentru constituirea de depozite bancare.

Update

Urmare dezvaluirilor facute de mass media, Ministerul Finantelor a emis un punct de vedere care dovedeste doar neprofesionalismul acestora si faptul ca presa i-a prins, de fapt „cu pantalonii in vine”. Responsabilii Ministerului se pregatesc, dealtfel, sa indrepte eroarea pe sest, fara ca presa sa prinda de veste. (sursa, nasul.ro)

Un asteroid de mărimea unei stânci uriaşe, denumit 1998 QE2, va trece în noaptea de 31 mai spre 1 iunie pe lângă Pământ. Asteroidul, conform estimărilor făcute de experţi ai Agenţiei spaţiale americane NASA, este de 9 ori mai mare decât dimensiunea navei de croazieră Queen Elizabeth 2 - unul din cele mai mari pacheboturi din lume, relatează portalul Newsme preluat de Agerpres.
El a fost descoperit în 1998 de către Centrul pentru planete Cambridge, din statul Massachusetts.
Apropierea asteroidului a fost detectată de către experţii NASA, care au calculat distanţa la care acesta va trece pe lângă Pământ. În concluzie, 1998 QE2 nu este periculos pentru pământeni. Traiectoria acestuia se va afla la o distanţă de aproximativ şase milioane de kilometri de planeta noastră, de 15 ori mai mult decât distanţa dintre Pământ şi Lună.
„Suntem încrezători că totul se va termina cu bine, dar pentru orice caz am decis să ne pregătim în perspectiva apropierii asteroidului', a declarat Lance Benner, astronom în cadrul NASA.
Oamenii de ştiinţă se pregătesc să sondeze asteroidul cu un telescop imens, situat la Observatorul Goldstone din deşertul Mojave (California).
Scopul este de a obţine informaţii cu privire la forma, compoziţia chimică şi mai ales orbita. Aceste date ar putea ajuta la stabilirea originii vizitatorului din spaţiu şi de a anticipa deplasarea sa posibilă în viitor, peste 200 de ani, când se estimează că 1998 QE2 va trece din nou prin apropierea Pământului.

Comitetul Executiv al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a emis, astăzi, o declaraţie privind audierea directorului Christine Lagarde, conform unui comunicat de presa. "Aşa cum am spus înainte, nu ar fi oportun să comentăm asupra unui caz care a fost şi este, în prezent, analizat de justiţia franceză. Cu toate acestea, Comitetul Executiv a fost informat, în special despre rezultatul audierilor Curţii de Justiţie a Republicii în Paris şi şi-a reafirmat încrederea în capacitatea Directorului General de a îndeplini eficient sarcinile", declară Comitetul Executiv al FMI.

 

Ministrii europeni ai Afacerilor Externe au decis luni seara, la Bruxelles, sa ridice embargoul asupra armelor pentru rebelii sirieni, dar nicio tara nu are intentia sa faca astfel de exporturi in urmatoarele doua luni, pentru a nu pune in pericol initiativa de pace ruso-americana, in conditiile in care conflictul face ravagii pe teren, scrie AFP.
"UE a decis sa puna capat embargoului asupra armelor pentru opozitia siriana si sa mentina celelalte sanctiuni impotriva regimului sirian", a anuntat ministrul britanic William Hague, la capatul unei reuniuni maraton.  Aceasta decizie nu va schimba in realitate nimic pentru rebeli, care se confrunta cu ofensiva armatei siriene, in special in jurul orasului strategic Qousseir (centrul tarii).
Cele 27 de tari membre "s-au angajat sa se abtina de la exporturi de arme la acest stadiu si, in functie de cauza, sa aplice un anumit numar de criterii stricte pentru eventuale furnizari de arme", a explicat ministrul luxemburghez Jean Asselborn.
"Este o ridicare teoretica a embargoului. Concret, nu vor exista decizii de livrari de arme inainte de minim 1 august", a precizat un inalt oficial francez, care a preferat sa-si pastreze anonimatul.

In data de 7 octombrie 2011 a avut loc, la Centrul InfoEuropa, o dezbatere intitulată „Reforma sistemului de brevetare în Uniunea Europeană - cheia deblocării potenţialului inovativ al economiei europene". Scopul întâlnirii a fost de a reuni factorii interesati in această tematică importantă şi de actualitate, ce vizează crearea la nivelul Uniunii Europene a unui nou sistem de brevetare. Un astfel de sistem ar fi mai accesibil din punctul de vedere al costurilor şi ar proteja într-un mod eficient dreptul de proprietate intelectuala. In prezent, sistemul de brevetare european este unul fragmentat şi costisitor. Aceasta se întâmplă, în principal, din cauza faptului că brevetele naţionale şi cele europene asigură doar o protecţie teritorială, fără a acoperi întregul ansamblu al Pieţei Interne, în mod unitar. Fragmentarea pieţei unice pentru brevete are consecinţe majore în materie de competitivitate a Europei faţă de ceilalţi actori economici majori de pe scena internaţională (SUA, Japonia sau China). Prezent la dezbateri, subsecretarul de stat Răzvan Horaţiu Radu a arătat că, la nivel UE, nu există o jurisdicţie unică pentru soluţionarea disputelor privind brevetele europene.

„Orice acţiune în instanţă poate intra sub incidenţa diferitelor dispoziţii şi proceduri naţionale. În consecinţă, reclamanţii şi pârâţii îşi asumă riscul unor litigii multiple referitoare la acelaşi brevet în mai multe state membre ce implică costuri substanţiale" a adăugat subsecretarul de stat din Ministerul Afacerilor Europene. Acesta a subliniat şi avantajele pe care România le-ar avea ca urmare a unei astfel de reforme legislative. „Companiile româneşti vor putea obţine brevete de invenţie cu costuri substanţial reduse faţă de actualul brevet european. Traducerea automată în limba română şi fără costuri a tuturor documentelor de brevet (descriere, revendicări şi desene) va contribui la o mai largă diseminare a informaţiei tehnologice", a declarat Răzvan Horaţiu Radu. Accesul mai uşor şi mai ieftin la brevete este de natură să conducă la o creştere a numărului de IMM-uri inovatoare. Prin urmare creşterea numărului de afaceri noi este de aşteptat să aibă un impact pozitiv asupra creării de locuri de muncă, fapt care să ducă, astfel, la creştere economică.

La dezbateri au fost prezenţi reprezentanţi ai principalelor instituţii de profil, companii care activează în domeniul proprietăţii intelectuale, jurişti specializaţi în această problematică. Sursa : Ministerul Afacerilor Europene

Domnului Victor-Viorel Ponta – Primul Ministru al României

Domnului Victor-Viorel Ponta – Primul Ministru al României

  

Stimate Domnule Prim-Ministru,

 Prin prezenta, dorim să vă aducem la cunostinta unele aspecte ce vor influența activitatea desfășurată de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, institutie financiara nebancara, cu capital de risc, persoana juridica de drept privat, organizata ca societate comerciala pe actiuni, cu acționar unic statul român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice.

În anul 2012, a avut loc un Control al Curții de Conturi a României, departamentul IV, care s-a incheiat cu Decizia nr. 1/14.01.2013, decizie ce cuprinde 13 masuri ce au termen de aplicare 31 mai 2013 si, respectiv 30 august 2013.

Menționăm faptul că FNGCIMM a parcurs toate formele legale de atacare a acesteia, în prezent aflandu-se pe rolul Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si fiscal, Dosarul nr. 2894/2/2013, prin care FNGCIMM in calitate de reclamant a solicitat:

–       Anularea Deciziei nr. 1/14.01.2013 emisă de Curtea de Conturi, respectiv a Încheierii nr. 34/28.03.2013 emisă de Curtea de Conturi în soluționarea Contestației nr. 2827/05.02.2013;

–       Suspendarea efectelor Deciziei nr. 1/14.01.2013 și a Încheierii nr. 34/28.03.2013 până la soluționarea irevocabilă a prezentului dosar.

Până la data prezentei, nu s-a comunicat de către instanță termenul de judecare a cererii de suspendare a deciziei atacate.

In data de 22.05.2013, Adunarea Generală a Acționarilor a hotărât, prin mandatarii numiți de Ministrul Delegat pentru Buget, reprezentantul statului român – Ministerul Finanțelor Publice, la pct. 1 din Nota Mandat nr. 81.682/21.05.2013, “sa solicite și să dispună FNGCIMM punerea in integralitate, cu celeritate și la termenele prevăzute, Decizia Curții de Conturi a României nr. 1/14.01.2013 .....”

Menționăm că FNGCIMM a avut în vedere estimarea impactului aplicării măsurilor dispuse, în termenele precizate, solicitând Curții de Conturi a Romaniei prelungirea termenului de aplicare a acestora până la data de 31.12.2013, având în vedere elementele complexe de natură legală, economică și operațională presupuse de aplicarea acestora.

Până la data prezentei nu s-a primit nici un răspuns în acest sens.

Surse din piaţă ........

Eşecul Fondului Proprietatea (FP) să vândă integral pachetul de 1,77% din acţiunile "OMV Petrom" (SNP) ridică mai multe semne de întrebare cu privire la cauzele pentru care investitorii au fost interesaţi doar de 1,11% din titluri.  Brokerii au enumerat, printre cauze, dimensiunea redusă a pachetului, gradul redus de dezvoltare a bursei noastre, interesul în scădere pentru sectorul de petrol şi gaze, precum şi implicarea insuficientă din partea J.P. Morgan, coordonatorul global unic.  Surse din piaţă au lansat ipoteza potrivit căreia Franklin Templeton ar fi dorit să coboare preţul acţiunilor SNP, pentru ca, apoi, să cumpere titluri la compania petrolieră.
Începând din aprilie 2011, mai multe fonduri administrate de Franklin Templeton au cumpărat cumulat acţiuni reprezentând 0,783% din capitalul social al OMV Petrom, pentru care au plătit aproape 180 milioane lei (aproximativ 41 milioane euro).  Plasamentul de săptămâna trecută s-a realizat la preţul de 0,39 lei/titlu, cu 12,2% sub preţul dinainte ca FP să-şi anunţe, pe 15 mai, intenţia de transfer.  Brokerii nu se aşteaptă ca preţul acţiunilor "Petrom" să rămână în jurul nivelului de 0,4 lei/titlu pentru mult timp, având în vedere că titlurile acţionarului său majoritar "OMV" se tranzacţionează, la Bursa de la Viena, aproape de maximele istorice. Ieri, acţiunile SNP se tranzacţionau la un preţ de 0,4229 lei/titlu.  Dacă Franklin Templeton ar fi recurs la strategia sugerată de rumori, acest lucru s-ar fi realizat în dauna acţionarilor Fondului Proprietatea, explică gurile rele, iar noi trebuie să precizăm, în acest punct, că cel mai mare acţionar al FP este fondul american de hedging "Elliott Associates", care deţine, prin Manchester Securities, aproape 17,5% din titluri. "Elliot" a obţinut, în aprilie, modificarea actului constitutiv al Fondului Proprietatea, astfel încât Franklin Templeton să poată fi înlocuit mai uşor din poziţia de manager al activelor în septembrie 2014, când acestuia îi va expira mandatul.  City of London Investment Group, al doilea acţionar ca mărime al FP, vede plasamentul de titluri SNP în termeni pozitivi. Mark Dwyer, responsabil pentru investiţia City of London la Fondul Proprietatea, ne-a declarat: "Consider că plasamentul a avut un rezultat pozitiv, deoarece contribuie la atragerea de investitori în România şi la adâncirea pieţei de capital locale. Alte plasamente, oferte publice iniţiale sau secundare ale unor companii lis-tate sau nelistate, private sau de stat, ar fi benefice pentru succesul pieţei de capital româneşti şi economiei ţării". Menţionăm că întrebarea noastră a fost dacă plasamentul a 1,11% din acţiunile SNP, de către Fondul Proprietatea, reprezintă un succes sau dacă ar fi putut să fie realizat mai mult, în opinia City of London. (BURSA)

Autoritatile romane, Parlament si Guvern, au avut nevoie de trei ani ca sa puna in aplicare cea mai generoasa schema de sprijin din UE pentru producatorii de energie regenerabila. Cele mai intense lupte s-au dus cu reprezentantii Comisiei Europene care trebuiau convinsi ca este absolut necesara o astfel de schema pentru ca Romania sa-si poata atinge obiectivul national privind o pondere de 24% a energiei regenerabile in consumul final brut de energie la nivelul anului 2020. In urma insistentelor si argumentelor venite din partea Romaniei, Comisia a acceptat. Dupa un an si jumatate de la intrarea in vigoare, autoritatile romane se sucesc si constata ca sprijinul este mult prea generos si incarca prea mult factura la electricitate. Guvernul va aproba saptamana viitoare proiectul de OUG privind amanarea pana in 2017, incepand cu 1 iulie 2013, a acordarii unui numar de certificate verzi.

 

Ce tara urmeza sa mai fie delapidata : Presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a vorbit joi, cu ocazia primei sale vizite la Ankara, despre "revigorarea" procesului de aderare a Turciei la Uniunea Europeana, anunta AFP. "Scopul nostru comun este de a da un nou impuls procesului de aderare a Turciei. Vrem sa revigoram relatiile noastre in toate domeniile si subiectele legate de procesul de aderare a Turciei la Uniunea Europeana", a declarat Van Rompuy, la o conferinta de presa impreuna cu premierul Recep Erdogan. Liderul european a apreciat, de asemenea, reformele intreprinse de guvernul islamic-conservator turc, in special in domeniul drepturilor omului.  "Noi nu numai ca vrem sa aderam la UE pentru propriile noastre interese, dar dorim sa aducem si o contributie. Nu vom fi o povara", a completat premierul Turciei.

Romania : Ministrul Mediului, Rovana Plumb, citata de Agerpres."Este adevarat ca orice investitie trece prin furcile caudine ale standardelor de mediu. Nicio investitie nu se poate derula sau dezvolta in Romania fara sa fie autorizata din punct de vedere al standardelor de mediu privind protejarea lui si a cetatenilor. Daca nu se respecta standardele de mediu, nu se dau niciun fel de avize sau acorduri de mediu. Noi monitorizam toate aceasta problematica a exploatarii gazelor de sist, iar controlul se va face in mod profesionist pentru ca vorbim de un subiect sensibil", a spus Rovana Plumb. Aceasta a precizat ca nu poate vorbi de exploatarea gazelor de sist in Romania pana cand nu vor fi finalizate cercetarile si prospectiunile, precum si explorarea care se poate intinde pe o perioada de 5 ani.  "In primii doi ani sunt doar cercetari si prospectii prin care trebuie sa vedem daca exista potential din punct de vedere al existentei gazelor de sist. Partea de prospectiuni va dura pana in 2014. Din 2015 va urma o perioada de 5 ani in care incepe explorarea, insa partea de prospectiuni este decisiva. Numai dupa aceasta perioada de explorare discutam de exploatare. Vreau sa va asigur ca, daca nu se vor asigura standardele de mediu - care se vor regasi in baza unei proceduri ce va fi finalizata in decursul a cativa ani de zile de UE -, nu avem cum sa discutam in Romania despre exploatarea gazelor de sist", a subliniat ministrul Mediului.  Rovana Plumb considera ca este foarte importanta dezbaterea publica despre explorare, dar si informarea la nivel national pentru ca "in momentul de fata nu avem de ce sa vorbim de exploatare".  "Eu am propus ca legislatia in domeniul petrolului sa fie modificata la nivel national, dar si european, pentru ca Uniunea Europeana doreste sa-si asigure independenta energetica, iar Romania ca stat membru are o sansa unica de a-si asigura resursele naturale, dar nu cu orice risc. Valorificarea resurselor naturale trebuie sa se faca tinand cont de standardele inalte de mediu, indiferent de ce resursa naturala vorbim. Vom organiza dezbateri publice, la nivel national, in ceea ce priveste informarea privind explorarea pentru a nu exista niciun fel de teama in privinta tehnologiei utilizate, dar si la nivelul comunitatilor care au perimetre de explorare. (...) Nu se va face explorare pe zona de arie protejata", a mai mentionat oficialul MMSC.

Potrivit sursei citate, pe explorarea gazelor de sist nu exista la ora actuala niciun risc din punct de vedere al protectiei mediului pentru ca tehnologiile existente sunt prietenoase cu mediul, insa din punct de vedere al exploatarii va trebui modificata legislatia de mediu a UE.

Portughezii nu sunt fericiţi cu intervenţia troicii în Portugalia, potrivit unui sondaj realizat de Eurosondagem pentru Facultatea de Drept la Institutul European din Lisabona, care va fi făcut public pe 20 mai, scrie presseurop.eu. Aproape jumătate din portughezi cred că înţelegerea între guvern şi troică nu ar fi trebuit să fie semnată, faţă de doar 12 procente care sprijină acordul. 82,5% vor să renegocieze sau să pună capăt înţelegerii cu troica.

Preşedintel Aníbal Cavaco Silva îi va primi pe membrii Consiliului de Stat – corpul politic care sfătuieşte preşedinţia – pe 20 mai pentru a vorbi despre perioada “post-troică” şi despre reuniunea Consiliului European ce va avea loc în iunie.

Mişcarea “Que se lixe a troika” (“La dracu' cu troica”) a demarat un protest în faţa Palatului prezidenţial, pentru a-i cere lui Cavaco Silva “să-şi asume în sfârşit poziţia, să respecte constituţia şi să demită guvernul, care distruge viaţa portughezilor”. BERD a estimat în ianuarie că economia Europei de Est va înregistra o creştere de 3% în acest an, faţă de 2,6% anul trecut.

"Ultimele noastre prognoze luau în calcul o revenire a PIB în primul trimestru. Este extrem de dificil de spus dacă această presupunere a fost invalidată de episodul din Cipru sau nu", a afirmat Zettelmeyer. UE nu făcut suficient pentru a oferi asigurări că formula folosită în Cipru a fost o soluţie doar pentru acest caz, a spus economistul BERD. Chiar dacă salvarea Ciprului a cauzat îngrijorare pe pieţele financiare că Slovenia ar putea fi următorul stat din zona euro care să aibă nevoie de ajutor, fosta ţară iugoslavă ar putea evita un pachet financiar extern, "dacă guvernul face ce trebuie", a declarat Zettelmeyer. Băncile din Europa de Est, spre deosebire de Cipru, nu au o dependenţă majoră de depozitele mari.

Criza bancară europeană devine tot mai interesantă. Două bănci din Aus-tria au început să apară frecvent în ştirile agenţiilor de presă, însoţite de pierderile de miliarde de euro pe care le pot "genera" pentru bugetul statului.  Cele două bănci sunt Hypo Alpe-Adria-Bank şi Kommunalkredit, ambele naţionalizate în 2009, res-pectiv 2008, pe fondul unei crize majore de lichiditate. Fondurile injectate direct pentru recapitalizare, precum şi garanţiile guvernamentale acordate obligaţiunilor emise de cele două instituţii financiare, au fost acceptate, condiţionat, de Comisia Europeană. La un cincinal distanţă, adevărul despre situaţia celor două bănci este tot mai greu de ascuns. S-a dovedit că problema era, de fapt, de solvabilitate, iar programele de restructurare au întârziat să producă fondurile aşteptate din vânzarea activelor.   Acum "nimeni nu vrea să ajute Hypo Alpe-Adria", după cum scrie cotidianul financiar german Handelsblatt.
Dar cine este Hypo Alpe-Adria? Banca a fost înfiinţată în 1896 şi a rămas o instituţie financiară regională până la sfârşitul anilor "80, conform prezentării din raportul anual pentru 2012. Apoi au venit ambiţiile regionale şi cele internaţionale, care au determinat "o perioadă de creştere agresivă, fără limite de risc şi evaluări prea optimiste ale potenţialului, în condiţiile unor serioase deficienţe operaţionale la nivelul tuturor segmentelor băncii", după cum se mai precizează în raportul anual. La sfârşitul anului 2012, Hypo Alpe-Adria avea active totale de 33,8 miliarde de euro, din care 24,4 miliarde erau creditele acordate clienţilor. Principalele surse de finanţare erau obligaţiunile emise (14,8 miliarde de euro), depozitele clienţilor (8,4 miliarde) şi credite obţinute de la alte instituţii financiare (5,25 miliarde de euro).  Dar de ce trebuie ajutată Hypo Alpe-Adria? Deoarece Comisia Europeană presează guvernul de la Viena să ceară rambursarea imediată a ajutorului oferit băncii în urmă cu patru ani, iar aceasta ar determina falimentul instituţiei financiare, cu pierderi aferente de circa 16 miliarde de euro, conform estimărilor Băncii Austriei preluate de Bloomberg.

Constituirea unui depozit la Bank of Cyprus Româ­nia este posibilă, în continuare, deşi, de curând, clienţii băncii au fost în pericol să îşi piardă din bani, pe fondul crizei din Cipru.
Situaţia a fost salvată prin intervenţia Băncii Naţionale a României, care s-a implicat în negocieri pentru transferul către Marfin Bank al majorităţii depozitelor clienţilor, al unei părţi din portofoliul de credite şi garanţiile asociate, precum şi al altor lichidităţi, adică sub supraveghere autohtonă.
După tot scandalul, după toate explicaţiile şi tot efortul, nimeni nu avertizează posibilii clienţi noi ai sucursalei cipriote cu privire la riscurile la care se expun.
Este adevărat că şansele ca cineva să meargă să-şi pună bani la BoC sunt mici, mai ales că la nivelul publicului larg s-a înţeles că banca a fost preluată cu totul de Marfin.
Cu alte cuvinte, clienţii sunt tot pe cont propriu şi trebuie să fie vigilenţi la prevederile din contractele de depozit, la notele de subsol, la ştiri şi la avertismentele BNR.
Nu contează că nici măcar statul nu a fost în stare să facă asta, având în vedere că Fondul de Garantare al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a avut un depozit de 100 de milioane de lei (circa 24 de milioane euro), la Bank of Cyprus (care a fost transferat în urmă cu trei săptămâni la Marfin Bank România).
De fapt, poate că acesta a fost norocul deponenţilor la BoC, salvaţi prin intervenţia BNR, de la taxarea depozitelor cu până la 60%.
La agenţia Dorobanţi din Capitală a instituţiei nu există la vedere niciun afiş care să informeze cu privire la faptul că depozitele sunt garantate în Cipru.
Funcţionarul din bancă ne-a oferit, fără informaţii suplimentare, lista cu depozitele pe care banca le oferă la momentul actual.
De pe site-ul BoC România, la categoria produselor de economisire, aflăm că orice potenţial client, care doreşte să îşi constituie un depozit la termen sau să deschidă un cont de economii, se poate încrede în instituţie, întrucât "produsele de economisire pentru persoane fizice de la Bank of Cyprus Sucursala România sunt alegerea potrivită. Conturile de economii şi depozitele la termen sunt garantate în conformitate cu Schema de Protecţie a Depozitelor elaborată de Central Bank of Cyprus, al cărei participant este şi Bank of Cyprus Public Co. Ltd".
Funcţionarul de la sucursala Dorobanţi nu ne-a informat cu privire la transferul BoC către Marfin Bank, oficializat pe 25 aprilie.
Totuşi, sunând la call center-ul sucursalei băncii cipriote aflăm: "Din data de 25 aprilie, o parte din activele şi pasivele Bank of Cyprus Sucursala România au fost transferate către Marfin Bank".
Agenţiile din ţară ale sucursalei autohtone a BoC au fost închise, singura deschisă rămânând cea din Bucureşti, de pe Calea Dorobanţilor. Cu toate acestea, contactele acestora au rămas prezente pe pliantele băncii, singura diferenţă constatată fiind numerele de telefon, toate având prefix de Bucureşti.(sursa : bursa.ro)

Germania: Coalitia condusa de Angela Merkel nu ar mai obtine majoritatea la viitoarele alegeri

Nici actuala coalitie guvernamentala de la Berlin, condusa de cancelarul Angela Merkel, si nici o posibila alianta intre Partidul Social-Democrat (SPD) si Verzi nu ar obtine majoritatea la alegerile parlamentare din luna septembrie, releva datele unui sondaj publicat vineri si preluat de agentia EFE, citata de Agerpres.
Astfel, Uniunea Crestin-Democrata (CDU) impreuna cu Uniunea Crestin-Sociala (CSU) bavareza ar obtine, potrivit acestui sondaj, 41% din voturi. Un asemenea rezultat ar permite CDU/CSU sa formeze cel mai mare grup parlamentar, insa numarul de locuri din parlament ar fi insuficient pentru formarea unei coalitii guvernamentale, intrucat Partidul Liberal, celalalt partener al actualei coalitii, ar ramane in afara forului legislativ, fiind este cotat cu numai 4% din intentiile de vot, sub pragul electoral.
In acelasi sondaj, SPD a obtinut 29% din intentiile de vot, iar Verzii, potentialul aliat al acestei formatiuni, 13%.
Pentru Partidul de Stanga si-au manifestat optiunea 6% din cei intervievati, astfel ca acesta formatiune ar putea depasi pragul electoral si forma o viitoare coalitie cu SPD si Verzii. Totusi, o alianta cu Partidul de Stanga a fost pana in prezent respinsa de social-democrati si de ecologisti.

O TARA EUROPEANA CA SI ROMANIA:12 membri ai Parlamentul din Bulgaria au fost agenţi ai securităţii bulgare, informează Novonite.com.
Dezvăluirea este făcută de site-ul Desebg.com, dedicat dosarelor secrete ale fostei securităţi din Bulgaria, arătând că cele patru partide politice care au depăşit pragul de 4% din voturi, şi au obţinut locuri în proaspătul Parlament, au fost spioni cumunişti.
Conform Desebg.com, Partidul Social Bulgar şi Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi a etnicilor vor avea fiecare câte patru parlamentari ce au avut legături directe cu serviciile secrete comuniste, iar GERB, partidul de dreapta care a câştigat alegerile electorale de săptămâna trecută, va avea trei parlamentari.
Parlamentul bulgar este unicameral şi are un total de 240 de locuri.

O ALTFEL DE TARA EUROPEANA : Miniştrii guvernului britanic nu au reuşit să prezinte măsuri privind scăderea cheltuielilor publice cu 11,5 miliarde lire sterline, solicitate de ministrul finanţelor George Osborne, opţiunile prezentate de ministere totalizând reduceri de numai 2,5 miliarde de lire, potrivit Financial Times, citat de Mediafax. Unii miniştri nu au prezentat nicio măsură de reducere a cheltuielilor pe "lista de minus 10%" cerută de Osborne, care ar fi trebuit prezentată în luna aprilie.
Printre miniştrii consideraţi reticenţi se numără doi conservatori, Philip Hammond de la Apărare şi Owen Paterson, la Mediu, precum şi liberal-democratul Vince Cable, ministrul pentru mediul de afaceri. Osborne se pregăteşte pentru două săptămâni de negocieri dure, însă speră să-şi atingă obiectivul de reducere a cheltuielilor administraţiei cu 11,5 miliarde lire sterline într-un an electoral.  Surse din Trezorerie declară că procesul va fi dur, însă insistă că progresele reuşite până acum de ministere demonstrează că Executivul este pe drumul cel bun.Mai multe surse afirmă că efectul net al măsurilor propuse până în prezent de miniştri ar fi reducerea cu 2,5 miliarde lire a cheltuielilor publice, cu 9 miliarde de lire mai puţin faţă de economiile solicitate de la Finanţe.  Reprezentanţii Trezoreriei au refuzat să confirme cifrele. Surse ministeriale notează că Trezoreria poate refuza cu uşurinţă alocările pentru proiecte de investiţii publice, astfel că deficitul este cu mult mai restrâns decât sugerează estimarea netă.
În spatele uşilor închise se duce, însă, o luptă politică.
Hammond, unul dintre liderii conservatorilor, se afişează drept un promotor neclintit al cheltuielilor pentru apărare. Asemenea lui Paterson, Hammond consideră că Osborne ar trebui să caute reduceri în alte domenii, precum sănătatea sau transferurile sociale.
El consideră că "tăierile" ar afecta "capabilitatea" forţelor armate, deşi ministerul Apărării trebuie să scadă cheltuielile cu numai 5%, iar bugetul destinat echipamentului este protejat.
Aripa democrat-liberală din coaliţia de guvernare afirmă că bugetul transferurilor sociale este de neatins atât timp cât conservatorii nu sunt de acord cu reducerea bonificaţiilor şi subvenţiilor plătite pensionarilor cu o situaţie financiară solidă, inclusiv subvenţii pentru încălzire pe timp de iarnă. Bugetul pentru anul fiscal 2015-2016 reprezintă cel mai dur test de coeziune pentru coaliţia de guvernare din Marea Britanie, în contextul alegerilor generale din mai 2015.

Sursa : Ziarul Bursa - Miniştrii de finanţe din ţările membre ale Uniunii Europene (UE) ar putea conveni cu privire la negocierea acordurilor fiscale privind secretul bancar cu Elveţia şi Liech­tenstein fără să fie nevoie să termine actualizarea acordului privind impozitarea economiilor la nivelul blocului european, a declarat Luc Frieden, ministrul de finanţe din Luxemburg. "Mult întârziatul pact cu privire la impozitare are încă nevoie de multă muncă", a precizat domnia sa. Oficialul adaugă faptul că este posibil ca negocierea să continue, având în vedere că se poartă discuţii cu Andorra, San Marino şi Monaco. "În ceea ce priveşte acordul prezent, preconizez că şi Luxemburg şi Austria vor accepta", afirmă Luc Frieden.  Austria şi Luxemburg au blocat cele două acorduri fiscale, din cauza reticenţei de a pierde teren în problema schimbului automat de informaţii fiscale sau alte probleme privind secretele bancare. Ambele state au fost de acord să accepte schimbul de informaţii, impulsionând negocierile fiscale ale UE. Pentru Luxemburg, această decizie ar reprezenta un prim pas de îndepărtare de tradiţia secretului bancar, care l-a ajutat să se impună ca unul dintre principalele centre financiare mondiale. Dacă Luxemburg ar implementa aceste măsuri, va deveni posibilă realizarea schimbului automat de informaţii despre cetăţenii UE care deţin conturi în această ţară, în vederea combaterii evaziunii fiscale.  Frieden a spus că ţara sa ar putea susţine unele progrese cu privire la acordul privind impozitarea economiilor, chiar dacă nu îl poate finaliza. În schimb, ministrul de finanţe aus­triac, Maria Fekter, nu a făcut nicio declaraţie pe acest subiect, în cadrul vizitei sale la Bruxelles cu ocazia unei reuniuni a miniştrilor de finanţe din zona euro.  Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Emer Traynor, a declarat că problemele fiscale par a fi aproape de soluţionare. "Am văzut că, în ultimele săptămâni, Austria a trecut de la o poziţie intransigentă destul de puternică, la o poziţie de deschidere şi angajamente constructive", a spus Traynor. Ministrul de finanţe francez, Pierre Moscovici, se aşteaptă, de asemenea, la ajungerea la un acord: "Ceea ce am aştepta este ca toată lumea să fie de acord cu faptul că putem adopta principiul cuprins în directiva privind economiile. Totul se mişcă."  Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Spania au convenit să dezvolte un sistem de schimb de informaţii prin care să identifice mai uşor persoanele sau companiile care evită plata taxelor prin mutarea banilor în străinătate. Cele cinci guverne au transmis Comisiei Europene că speră ca sistemul să devină un şablon pentru o iniţiativă similară la nivelul UE, apoi la nivel global.  Franţa a condus solicitarea Europei de a adopta un cadru anti-evaziune fiscală similară FATCA (Foreign Account Tax Compliance Act US). Grupul care cuprinde şapte naţiuni, inclusiv Statele Unite, a promis, de asemenea, că va continua eforturile de combatere a fraudei fis­cale în timpul discuţiilor de săptămâ­na trecută. 

Uniunea Europeană este departe de a asigura o omogenitate economică şi socială în acest moment şi este posibil să apară ameninţarea unor plecări „în masă“ ale specialiştilor din ţările unde câştigurile sunt mai mici, fenomen care se conturează în cazul României în domeniul medical, potrivit lui Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR.   „Când ai o Uniune care presupune şi libertatea de mişcare şi libertatea de căutare a locurilor de muncă, ea presupune, de obicei, o anumită omogenitate socială şi economică. Uniunea Europeană este în acest moment departe de a asigura o omogenitate socială şi economică. Reprezintă un deziderat şi nu o stare de fapt. Dacă nu ne apropiem rapid de omogenitate, având această libertate a forţei de muncă, pentru ţările unde se plăteşte mult mai puţin va apărea o ameninţare. A şi apărut în domeniul medicilor, este posibil să apară şi în alte domenii, ameninţarea unei plecări în masă“, a declarat Olteanu la conferinţa „România în tabloul de bord al UE“. Este pentru prima dată când un oficial din BNR critică proiectul Uniunii Europene, prin prisma gradului de omogenitate economică şi a riscului plecării în masă a specialiştilor din anumite domenii.  În România aproximativ 40.000 de medici au drept de liberă practică, numărul acestora scăzând an de an. Datele Colegiului Medicilor citate de Consiliul Investitorilor Români arată că peste 14.000 de medici au plecat din ţară din 2007 până în prezent, iar anul trecut numărul acestora s-a ridicat la peste 2.400. Studii derulate de FIC şi CMR realizate în 2011 şi 2012 arată că 64% din studenţii uneia dintre cele mai mari universităţi de medicină din România, respectiv 60% din medici intenţio­nează să plece în străinătate.

George Soros consideră că Italia nu mai este 'stăpână pe propriul ei destin', apreciind că viitorul economic al acestei ţări depinde de deciziile administraţiei Uniunii Europene, după cum citează publicaţia La Stampa dupa o declaraţie făcută de el cu prilejul primirii premiului internaţional Tiziano Terzani la Udine.

În acest context, ziarul aminteşte că Soros pledează de mai mult timp pentru introducerea unor eurobligaţiuni universale şi pentru o integrare fiscală mai profundă a zonei euro. El continuă să facă lobby acestor deziderate în ciuda scepticismului afişate de autorităţile germane în această privinţă. Reducerea ratelor dobânzilor la obligaţiunile de stat în Italia va fi un fenomen temporar, consideră George Soros, apreciind că pe viitor preţul de finanţare pe pieţele de credit pentru Italia va începe să crească din nou. 'În opinia mea, calmul care s-a instalat /pe piaţa obligaţiunilor din Italia/ în ultimele luni nu va dura mult timp. Europa este încă într-o situaţie foarte periculoasă, departe de un echilibru', a afirmat el, estimând că 'viitorul economic al Italiei nu mai depinde numai de acţiunile guvernului său'.

Comisia Europeană a aprobat luni noile norme ce reglementează activitatea agenţiilor de rating, prin care se încearcă creşterea transparenţei şi reducerea riscului apariţiei unor conflicte de interese, relatează agenţia de presă EFE, citată de AGERPRES.

Evaluărilor celor mai influente agenţii de rating, Moody's, Standard & Poor's şi Fitch, toate americane, au pus numeroase probleme unor ţări din zona euro în timpul crizei, scăzând credibilitatea acestor state şi împiedicând astfel finanţarea lor cu dobânzi rezonabile pe pieţele financiare internaţionale. Noile norme nu prevăd crearea unei entităţi europene, dar instituie un regim de rotaţie între agenţii. Astfel, emitenţii produselor financiare structurate care plătesc agenţiile de rating pentru evaluarea acestor produse vor fi obligaţi să schimbe agenţia de rating la fiecare patru ani.  Având în vedere complexitatea instrumentelor financiare structurate şi rolul acestora în criza financiară, noua reglementare obligă emitenţii acestora să ceară evaluarea lor de cel puţin două agenţii de rating.  Pentru combaterea riscului conflictelor de interese, agenţiile de rating vor fi obligate să anunţe public dacă vreuna dintre entităţile pe care le evaluează deţine peste 5% din capitalul respectivei agenţii de rating sau din drepturile de vot în cadrul acesteia. De asemenea, societăţile emiţătoare de produse financiare nu vor avea dreptul să deţină peste 5% din capitalul sau din drepturile de vot în mai mult de o singură agenţie de rating.

În plus, investitorii vor putea să ceară agenţiilor de rating despăgubiri dacă suferă o pierdere ca urmare a acţiunii acesteia.

Cât priveşte calificativele asupra datoriilor suverane, agenţiile de evaluare financiară vor fi obligate să le revizuiască la fiecare 6 luni, în loc de 12 luni cum se procedează în present.

TARGET2-ECB (ECB/2007/7) - METODA CLICII DE LA BRUXELLES DE A "CUCERI EUROPA"

Sursa: RISCOGRAMA.ro - Când se discută “salvarea” câte unei ţări de la periferia zonei euro, unul dintre principiile directoare este că “germanii nu vor să plătească…”. Formularea maschează însă o tehnicalitate importantă. Corect este “germanii au plătit deja şi nu vor să rămână cu buza umflată”. Totul porneşte de la modul complicat în care a fost construit sistemul de plăţi din zona euro. Deşi s-a înfiinţat Banca Centrală Europeană, continuă să funcţioneze şi băncile centrale naţionale iar rolul lor este în continuare foarte important. Ele se ocupă de decontările către bănci, în interiorul unui sistem de clearing pe nume TARGET2 (Trans-European Automated Real-time Gross Settlement Express Transfer System).

Cum funcţionează: Să presupunem că Grecia cumpără trei submarine germane “tip 214″ la preţul total de 1,8 miliarde de euro (Grecia este cel mai important client de export al industriei de armament germane cu 15% din total). Guvernul elen virează banii printr-o bancă comercială locală, care trimite ordinul mai departe la banca centrală. Banca centrală introduce ordinul în sistemul TARGET2, de la BCE, care la rândul său permite băncii centrale din Germania respectiv băncii comerciale destinatare să facă plata mai departe. Deocamdată, banii nu s-au transferat efectiv. Banca Greciei are o datorie către TARGET2 în timp ce Bundesbank are o creanţă. Din când în când se reglează conturile, dar nu există un termen limită.

În cazul băncilor centrale cu monedă proprie, lucrurile sunt mult mai simple. Atunci când există excedent de cont curent, fie banca centrală acumulează rezerve de monede străine, fie moneda proprie se apreciază ajutând astfel la reglarea naturală a transferurilor. n interiorul zonei euro, acest mecanism a dispărut şi singurul canal de reglare erau dobânzile. Însă ele au fost micşorate politic aproape de zero, astfel încât statele periferice au putut cheltui peste posibilităţi, fără să se gândească la consecinţe. După ce a început criza şi s-au trezit că n-au de unde plăti, datoriile lor faţă de TARGET2 au tot crescut. La fel şi creanţele Germaniei, care are acum de încasat 700 de miliarde de euro, adică un sfert din PIB sau aproape 10.000 de euro pe cap de cetăţean.

Grecia, Spania, Portugalia, Italia, Irlanda, Cipru – toate au o problemă cu datoriile. Însă la capătul celălalt, Germania, Olanda şi Finlanda au o problemă (cel puţin) la fel de mare cu creanţele. Pentru că, dacă primele nu mai pot plăti, tot surplusul de eficienţă al celor din urmă va fi fost degeaba.

Totuşi, povestea asta nu-i o melodramă cu greieri şi furnici. Da, germanii au muncit mai mult, pe bani mai puţini decât li s-ar fi cuvenit iar acum când să culeagă beneficiile riscă să rămână se nu se aleagă cu nimic. Pe de altă parte, fără accesul la credite nejustificat de ieftine, grecii n-ar fi cumpărat niciodată cele trei submarine. Ar fi luat cel mult două şi ar fi negociat la jumătate din preţul total. Cu excedent de cont curent mai mic şi şomaj ceva mai mare în Germania. Aşa cum despre ciprioţi se spune că şi-au asumat riscuri creditând Grecia iar acum suportă consecinţele, exact la fel se poate spune şi despre germani.

Acum, creanţa începe să nu mai valoreze nimic, pentru că valoarea reală din spatele ei a dispărut. Dacă BCE va regla conturile, băncile centrale datornice vor da faliment iar banii emişi se vor transforma instantaneu în inflaţie germană. Aşa că acum germanii sunt obligaţi să înghită pierderea şi tentaţi să-i pedepsească pe datornici. Pentru o comparaţie uşor de vizualizat, Germania este cam ca un cârciumar care a vândut “pe caiet”. A tăiat din propriile cheltuieli ca să acopere problema de cashflow şi a admirat cu mândrie cum beţivii îi umplu caietul de bani. Numai că a venit vremea decontării, iar “beţivii” se caută prin buzunarele goale. Obidit, cârciumarul încearcă să recupereze ce nu se mai poate recupera, în stil mafiot: “Treceţi la spălat de vase!”

Neintelegeri la nivel inalt...Miniştrii de finanţe din G7 (Grupul celor Şapte ţări puternic industrializate) s-au contrazis ieri, în cadrul unei reuniuni desfăşurate în Marea Briatnie, în privinţa "vitezei corecte" de reducere a cheltuielilor bugetare, în condiţiile în care aceştia caută noi modalităţi de stimulare a economiei mondiale. Secretarul Trezoreriei americane, Jacob Lew J., a dat ca exemplu SUA, care mai întâi s-au concentrat pe expansiune, iar apoi pe consolidarea bugetară. În timp ce poziţia sa a câştigat susţinerea Franţei, preşedintele Bundesbank (banca centrală germană), Jens Weidmann, şi-a exprimat dezacordul, iar ministrul canadian de finanţe, Jim Flaherty, a calificat-o drept "ambiguă". "Americanii trebuie să fie mai clari în cele menţionate", a spus Flaherty, adăugând: "Pare că Statele Unite îşi doresc să încurajeze mai mult creşterea economică decât responsabilitatea fiscală", dar, Lew a declarat că va face presiuni asupra responsabililor europeni în vederea intensificării eforturilor de redresare a economiilor lor prin regândirea ritmului de tăiere a cheltuielilor publice şi prin găsirea de modalităţi de deblocare a pieţelor creditelor. "Trebuie să existe un echilibru între austeritate şi creştere economică", a subliniat Lew. În ceea ce-l priveşte, ministrul francez de finanţe, Pierre Moscovici, a afirmat: "Noi respingem calea austerităţii, această dogmă care încetineşte creşterea".  La rândul său, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, a afirmat că Europa îşi poate permite, în acest moment, "o cale mai lină de ajustare fiscală". Totodată, într-o schimbare majoră de retorică, guvernul german a indicat că acceptă faptul că austeritatea poate fi exagerată. "Există suficient spaţiu de manevră pentru ca statele să ia măsuri după ce şi-au redus deficitele bugetare, iar randamentele obligaţiunilor au scăzut", a spus ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble. 

Criza Slovenia-UE...Troica ultima solutie -  Guvernul  Sloven respinge aceasta optiune si se declara hotarat sa stopeze de unul singur caderea in gol a economiei. Totusi, timpul preseaza si cetatenii incep sa se apere. Munti inalti, o fasie de litoral, pesteri misterioase si o bucatarie delicioasa transforma Slovenia intr-un paradis pentru turisti. Sub aceasta idila se ascunde insa mania in clocot a cetatenilor. Ei cer guvernului sa actioneze, fiindca situatia economiei se aseamana cu o bomba cu ceas. Cresterea economica scade continuu de cativa ani iar somajul s-a dublat comparativ cu anul 2008. Principalele banci ale tarii se afla in pragul falimentului. Este o stare pe care Slovenia nu a mai cunoscut-o pana acum, fiindca tara era privita ca un elev-model intre noii membri ai UE, informeaza.

În data de 08 mai 2013 a avut loc semnarea Scrisorii de Angajament cu Sindicatul de intermediere constituit din BRD – Groupe Societe Generale (lider de sindicat) şi S.S.I.F. SWISS CAPITAL S.A., ofertant selectat pentru intermedierea Ofertei Publice Primare de Vânzare de Acţiuni nou emise ca urmare a unei majorări de capital social reprezentând 15,29% din capitalul social existent al Societăţii Comerciale Complexul Energetic Oltenia S.A. şi admiterea la tranzacţionare a acţiunilor acestei societăţi în sisteme de tranzacţionare administrate de S.C. Bursa de Valori Bucureşti S.A.

Prin semnarea acestei Scrisori de Angajament, Ministerul Economiei, Departamentul pentru Energie, prin Oficiul Participațiilor Statului si Privatizării în Industrie, a îndeplinit și cea de a doua acțiune prealabilă (prior action), asumată de Guvernul României în cadrul acordului cu Fondul Monetar Internațional.

Aceasta acțiune asigură, alături de îndeplinirea primei acțiuni prealabile privind derularea ofertei publice secundare Transgaz, realizarea de către partea română a cerințelor de raportare cu privire la acțiunile prealabile cuprinse în acest acord.

Procedura de selecție a intermediarului Ofertei Publice Primare de Vânzare de Acţiuni emise de Societatea Comercială Complexul Energetic Oltenia S.A. a fost derulată de către societate sub coordonarea Ministerului Economiei, Departamentul pentru Energie, prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie.

Privatizarea S.C. Complexul Energetic Oltenia S.A. prin ofertă publică de majorare a capitalului social, prin aport de capital, implică majorarea capitalului social al societății cu 15,29%, prin emisiune de acțiuni noi. Din acest pachet, un pachet de acţiuni reprezentând 3,29% din capitalul social existent va fi oferit spre subscriere în cadrul dreptului de preferinţă al Societăţii Comerciale Fondul Proprietatea S.A. pentru asigurarea cotei de participaţie deţinută anterior majorării capitalului social. Pachetul de acţiuni nou emise de 12%, împreună cu acţiunile rămase nesubscrise urmare a exercitării dreptului de preferinţă acordat Societăţii Comerciale Fondul Proprietatea S.A. vor fi oferite în cadrul Ofertei Publice Primare.

În perioada imediat următoare vor fi demarate Serviciile financiare şi de consultanţă necesare pregătirii, derulării şi lansării Ofertei Publice Primare de Vânzare de Acţiuni emise de Societatea Comercială Complexul Energetic Oltenia S.A., prevăzută pentru ultima parte a anului 2013.

Relansarea în afaceri după un faliment - Având în vedere că doar un procent redus al întreprinderilor falimentare (4-6%) se fac vinovate de fraudă, este foarte important ca antreprenorii oneşti care au înregistrat un eşec să beneficieze de o a doua şansă.

Studiile arată că încercările ulterioare ale acestor antreprenori sunt mai profitabile şi creează mai multe locuri de muncă. Antreprenorii învaţă din propriile greşeli şi îşi dezvoltă capacitatea de evaluare a riscurilor şi oportunităţilor.

UE oferă soluţii menite să-i sprijine pe antreprenori să depăşească dificultăţile de natură practică sau psihologică pe care le întâmpină când se relansează în afaceri:

• noul demers ar trebui să beneficieze de fonduri suficiente
• băncile şi instituţiile financiare ar trebui să-şi reconsidere atitudinea precaută faţă de antreprenorii care o iau de la început
• numele antreprenorilor implicaţi în falimente nefrauduloase nu ar trebui să apară pe lista persoanelor cu acces limitat la împrumuturi bancare
• antreprenorii care s-au confruntat cu un faliment nefraudulos nu ar trebui să fie dezavantajaţi când participă la o procedură de atribuire a contractelor de achiziţii publice
• antreprenorii care o iau de la început ar trebui să beneficieze de sprijin psihologic şi tehnic adecvat
• sprijinul din partea clienţilor, a partenerilor de afaceri şi a investitorilor ar trebui să fie stimulat prin menţinerea legăturilor dintre aceştia şi antreprenorii care au capacitatea de a se relansa.

Comunicarea privind revizuirea Small Business Act invită ţările UE să „promoveze, până în 2013, acordarea unei a doua şanse întreprinzătorilor prin limitarea la maximum trei ania timpului necesar pentru ca, în urma unui faliment, un întreprinzător cinstit să efectueze descărcarea de gestiune şi să-şi achite datoriile ”.

• Comunicare privind revizuirea Small Business Act pentru Europa [122 KB]
• Raport privind prevenirea falimentului, simplificarea procedurilor de declarare a falimentului şi sprijinul pentru relansarea în afaceri [1 MB]

Unul din cele 10 principii prevăzute în cadrul Small Business Act se referă la faliment şi la acordarea unei a doua şanse antreprenorilor care au dat greş. Ţările din UE sunt încurajate:

• să continue promovarea unei atitudini pozitive a societăţii faţă de cei care se relansează în afaceri
• să reducă la un an perioada necesară procedurii de lichidare
• să le garanteze antreprenorilor care o iau de la capăt aplicarea aceluiaşi tratament ca şi celor care înfiinţează o afacere (de exemplu, încadrarea în schemele de sprijin financiar)
• Small Business Act

Antreprenorii care au dat faliment nu ar trebui să-şi piardă încrederea în capacitatea lor de a se relansa într-o nouă afacere.