În România, 15% dintre tineri sunt 'prea' educaţi comparativ cu cererea pieţei, iar această rată este mai mare decât în Marea Britanie şi Germania, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Muncii (OMM), citate într-un comunicat EY.
Pe de altă parte, discrepanţa între abilităţile celor care îşi caută un loc de muncă şi exigenţele angajatorilor români s-a redus. Astfel, într-un studiu din 2013 al OMM, se precizează că această discrepanţă a scăzut cu 3,5 puncte procentuale între 2010-2011, de la 12%, la 8,5%, în România fiind cea mai mare scădere după Estonia şi Grecia dintre ţările analizate.
Totodată, rata şomajului în rândul tinerilor cu educaţie terţiară (şcoli tehnice şi facultăţi) este foarte mare în România, ajungând la 29,3% în 2011, în creştere faţă de 2010 şi mai mult decât triplă faţă de nivelul anului 2000.
'Toate aceste dificultăţi persistente, ca şi încetinirea revenirii economice la nivel global în 2012 şi 2013, au condus la blazare şi pesimism. Din ce în ce mai mulţi tineri renunţă să mai caute un loc de muncă, iar mulţi se mulţumesc cu un job sub nivelul lor de calificare', afirmă Mihaela Matei, Marketing Supervising Associate EY România, coordonator al studiului EY 'Antreprenorii Vorbesc'.
Aceasta adaugă că, după generaţia de sacrificiu, a celor care a trebuit să traverseze cum s-au priceput tranziţia de la valorile comuniste la cele ale economiei de piaţă, în prezent există 'o generaţia pierdută', cea a tinerilor care nu-şi găsesc loc de muncă din cauza crizei şi a incertitudinilor economice din ultimii cinci ani. Sintagma 'generaţie pierdută' este asociată tinerilor români în rapoarte ale OMM şi în alte studii care tratează subiectul şomajului şi forţei de muncă la nivel global.
Un comentariu:
Pentru a mări salariile e nevoie de un pas viguros al creşterii economice, care depinde de banii investiţi în scopul ăsta.
Da, economia dă semne de înviorare, iată, avem un an agricol bun, exporturile sunt peste aşteptări, industria auto rulează lin, însă nu ne permitem vreo euforie a cheltuielilor bugetare, a avertizat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Avertismentul sever, aşa, ca un duş rece peste fierbinţeala indusă de creşterea peste aşteptări a economiei, are rădăcini solide, în realitatea terenului. Cealaltă faţă a monedei arată că populaţia şi firmele nu consumă, construcţiile au îngheţat, seviciile lâncezesc, problemele băncilor jupoaie bugetul de cele mai consistente venituri la capitolul impozit pe profit, iar economia subterană duduie. Avântul economiei este steril din perspectiva bugetului, deci a capacităţii statului de a cheltui, deoarece se bizuie pe agricultură, o zonă ceţoasă din punct de vedere fiscal.
Comentariile Consiliului Fiscal trag semnale de alarmă privind viitorul apropiat, cel măsurat în nevoile unui an electoral, care ar putea fi acoperite printr-o euforie a cheltuielilor. Comisia Europeană a apreciat comentariile Consiliului Fiscal, căruia îi doreşte să joace un rol mai important, pentru a susţine politicile fiscale sănătoase, spune Simon O’Connor, purtător de cuvânt al vicepreşedintelui Comisiei Europene Olli Rehn. „Riscurile menţionate în opinia membrilor Consiliului Fiscal sunt reflectate în cifrele bugetului, în mod special în acele «amortizoare» consistente care sunt construite în buget“, mai spune O’Connor, referindu-se, probabil, la banii pe care Finanţele i-au pus de-o parte în vistieria băncii centrale, sume care acoperă nevoile statului timp de câteva luni.
Trimiteți un comentariu