Managementul riscurilor globale - Asociatia PROXEMIS

Cea mai spectaculoasã scurgere de date bancare secrete din ultimii

ani: "SUA m-au avertizat cã ar fi uºor ca cineva sã plãteascã sã fiu

ucis" A fost cea mai spectaculoasã scurgere de date bancare secrete din ultimii ani: în 2008, Hervé Falciani, un angajat al grupuluifinanciar britanic HSBC, a dispãrut cu informaþii despre circa 130.000 de clienþi ai bãncii.

DATELE SUSTRASE DE FOSTUL INGINER DE SISTEM DE LA DIVIZIA DIN

ELVEÞIA A HSBC AU AJUNS ÎN POSESIA MAI MULTOR ÞARI, inclusiv Marea

Britanie, Franþa, Italia, Spania ºi SUA, ajutând la descoperirea de

cazuri de evaziune fiscalã învaloare de 200 de miliarde de euro,

potrivit revistei germane Der Spiegel.

Falciani a plecat din Elveþia în Franþa, unde a colaborat cu ministrul de Finanþe de la acel moment, actualul ºef al Fondului Monetar Internaþional, Christine Lagarde.Printre numele "grele" gãsite în aceste date se aflã ºi Emilio Botin, preºedinte al grupului bancar spaniol Santander. Botin a acceptat sã plãteascã statului taxe din urmã de 200 de milioane de euro, dar a continuat sã susþinã cã nu avea cunostinþã despre contul din Elveþia prin care s-a produs evaziunea. Michael Shanly, un dezvoltator imobiliar din Marea Britanie,  a plãtit, de asemenea, taxe restante ºi penalitãþi în valoare de 555 de milioane de euro, înþelegerea cu Fiscul britanic fiind bazatã pe informaþii obþinute de la fostul angajat HSBC. Lagarde a transmis din datele lui Falciani ºi altor þãri, inclusive Greciei. În Grecia, informaþiile primite, numite deseori "Lista lui Lagarde", au fost date uitãrii pânã la intrarea þãrii în criza datoriilor. S-a aflat ulterior cã în rândul evazioniºtilor apar rude de politicieni, dar ºi cã s-a încercat chiar scoaterea unor astfel de persoane de pe listã. Falciani a colaborat ºi cu autoritãþile americane. Înarmaþi cu datele sustrase  de fostul inginer IT, SUA au obligat HSBC sã plãteascã 1,9 miliarde de dolari pentru a încheia prin înþelegere amiabilã o investigaþie, dupã ce o comisie a Senatului a ajuns la concluzia cã mecanismele de control ale HSBC împotriva spãlãrii banilor au permis unor grupãri teroriste ºi unor carteluri de drogur acces la sistemul financiar american.

VIAÞA PE FUGA. Falciani, 41 de ani, are dublã cetãþenie, francezã ºi

italianã. Mulþi ar considera cã ceea ce a fãcut este corect. Mai puþin Elveþia, care îl socoteºte infractor ºi îl urmãreºte cu un mandat de extrãdare. În ultimii ani, Falciani a trecut prin mai multe þãri europene, întotdeauna cu un pas înaintea mandatelor de extrãdare trimise de Elveþia.

Într-un interviu acordat cotidianului El Pais în aprilie, fostul

angajat HSBC a afirmat cã a fost încurajat de oficiali americani sã se refugieze din Franþa, unde locuia ºi avea chiar o slujbã de

cercetãtor, în Spania, pentru cã viaþa sa ar fi fost în pericol.

"Statele Unite m-au avertizat cã ar fi uºor ca cineva sã plãteascã sã fiu ucis", a spus el. A fugit din Franþa în Spania în vara anului trecut, însã la graniþã a fost arestat în baza mandatului emis de Elveþia. Justiþia din Spania a refuzat, în mai, sã-l extrãdeze, afirmând cã ceea ce a fãcut "nu este consideratã o încãlcare a legii în Spania". Spania este una dintre þãrile care au folosit agresiv informaþiile fostului angajat HSBC pentru a descoperi evazioniºti.Procurorii spanioli s-au opus extrãdãrii lui Falciani, afirmând cã datele obþinute de la acesta au ajutat sã fie scoase la luminã acte de evaziune fiscalã totalizând 200 de miliarde de euro în Europa. "Nu putem pedepsi pe cineva care, atunci când observã un act de încãlcare a legii acolo unde lucreazã, îl aduce la cunoºtinþa

autoritãþilor", au afirmat procurorii spanioli.La câteva sãptãmâni

dupã ce Spania a respins cererea Elveþiei, Falciani s-a întors în

Franþa, unde magistraþii au deschis o nouã investigaþie împotriva

HSBC. CU GARZI DE CORP ASIGURATE DE STATUL FRANCEZ.

Falciani a acordat dupã revenirea în Franþa mai multe interviuri

presei, inclusiv pentru Bloomberg ºi Der Spiegel. La ambele întâlniri, a venit însoþit de mai multe gãrzi de corp despre care a afirmat cã sunt asigurate de statul francez.