Economiile periferice ale Zonei Euro, puternic afectate de criza datoriilor suverane, isi recapata treptat competitivitatea si profita de pe urma unui numar in crestere de turisti straini, arata o analiza recenta a PwC. Pentru prima data in ultimii trei ani, avem parte de o vara mai linistita, fara o criza iminenta in Zona Euro. Cativa factori au ajutat la reducerea riscurilor pe termen scurt cu care se confrunta economiile periferice ale Zonei Euro, incluzand "Relaxarea Cantitativa" si angajamentul Bancii Centrale Europene (BCE) de a face "orice este necesar" pentru salvarea Zonei Euro folosind programul de cumparare de titluri de stat.
Drept rezultat, dobanzile la imprumuturile publice ale economiilor periferice au scazut cu 2-3% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cu toate acestea, nu inseamna ca state precum Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia si Spania sunt acum in afara oricarui pericol. Un aspect cheie al redresarii il reprezinta recastigarea treptata a competitivitatii statelor periferice. Costurile salariale s-au redus cu 20-30% in ultimii 4 ani. Insa factori temporari precum reducerile salariale si cresterea somajului au contribuit cel mai mult la aceasta evolutie. Desi costurile au scazut, lipsesc inca reformele pietei muncii pentru a creste flexibilitatea salariala. Prin urmare, exista riscul ca pe viitor competitivitatea sa fie erodata atunci cand noul ciclu de crestere va duce pietele muncii in linie cu cresterea economica. Reducerea costurilor s-a dovedit de bun augur pentru turism, un sector cheie pentru aceste economiile periferice. Veniturile din turism contribuie cu pana la 5% la formarea PIB in aceste state, iar cresterea numarului de turisti (cu pana la 23% in Spania din 2009 si pana in prezent) a dat motive de optimism.
Drept rezultat, dobanzile la imprumuturile publice ale economiilor periferice au scazut cu 2-3% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cu toate acestea, nu inseamna ca state precum Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia si Spania sunt acum in afara oricarui pericol. Un aspect cheie al redresarii il reprezinta recastigarea treptata a competitivitatii statelor periferice. Costurile salariale s-au redus cu 20-30% in ultimii 4 ani. Insa factori temporari precum reducerile salariale si cresterea somajului au contribuit cel mai mult la aceasta evolutie. Desi costurile au scazut, lipsesc inca reformele pietei muncii pentru a creste flexibilitatea salariala. Prin urmare, exista riscul ca pe viitor competitivitatea sa fie erodata atunci cand noul ciclu de crestere va duce pietele muncii in linie cu cresterea economica. Reducerea costurilor s-a dovedit de bun augur pentru turism, un sector cheie pentru aceste economiile periferice. Veniturile din turism contribuie cu pana la 5% la formarea PIB in aceste state, iar cresterea numarului de turisti (cu pana la 23% in Spania din 2009 si pana in prezent) a dat motive de optimism.
Un comentariu:
Olli Rehn, comisarul european pentru probleme economice, nu exclude faptul că Grecia ar avea nevoie de un al treilea pachet de salvare, însă susţine că organismele internaţionale care creditează Atena au şi alte opţiuni pentru menţinerea programului de ajutor.
Declaraţia lui Rehn a fost făcută după ce, marţi, ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, a afirmat că Grecia va avea nevoie de al treilea program de ajutor.
Trimiteți un comentariu