Bancile din Uniunea Europeana si-au inchis in total 5.500 de sucursale anul trecut, adica 2,5% din intreaga lor retea lor, numarul de agentii desfiintate ajungand la 20.000 din 2008 de la inceputul crizei. Cifrele din 2012 arata o scadere a numarului sucursalelor inchise fata de 7200 din anul precedent, potrivit statisticilor Bancii Centrale Europene (BCE), analizate de Reuters. Intre sfarsitul anului 2008 si sfarsitul anului 2012, bancile din UE au inchis un total de 8% din agentii lor, acestea ajungand la 218,687, adica una pentru 2.300 de persoane.
Anul trecut, tarile cele mai afectate au fost cele aflate in cea mai mare dificultate economica. Grecia a inchis 219 de sucursale, reprezentand 5,7% din reteaua sa, in special din cauza unor fuziuni intre banci locale. Aceasta tendinta ar trebui sa continue in 2013, Grupul Piraeus planuind sa renunte la 312 sucursale. In Spania, 1.963 de agentiile au pus lacat in 2012, 4,9% din total.
Reteaua de agentii bancare irlandeze s-a redus cu aproximativ 3,3% in 2012, cea italiana cu 3,1%. In Franta, bancile au inchis un total de doar 79 sucursale anul trecut si in jos peste patru ani s-au ridicat la mai putin de 3%, in timp ce acesta a ajuns la 5% in Marea Britanie si mai mult de 8% in Germania.
Unele banci recunosc ca nu au inchis atat de multe agentii cat ar fi vrut de teama ca-si vor speria unii clienti pe de o parte si ca isi vor pierde increderea oamenilor, pe de alta parte.
In Danemarca, numarul de sucursale bancare a scazut cu o treime in primii patru ani de la inceputul crizei. Singurele tari in care retelele de agentii nu au fost desfiintate, ci s-au deschis mai multe au fost Polonia (4%), Republica Ceha (2,3%) si Lituania (1,8%).
4 comentarii:
Statele Unite ale Americii şi-au adăugat miliarde de dolari la economie numai prin schimbarea modului de calcul a Produsului Intern Brut (PIB) al ţării.
În iulie 2013, americanii au dat publicităţii noi date economice care încorporează schimbările de calculare a PIB-ului.
În 1947, un standard al Organizaţiei Naţiunilor Unite, denumit Sistemul Conturilor Naţionale, definea modul de calculare a PIB-ului. O variantă actualizată a acestuia, asupra căreia s-a convenit în 2008, începe să fie implementată de tot mai multe ţări. Cea a Americii a fost publicată în iulie 2013.
Noile cifre schimbă modul în care se calculează veniturile pentru pensie şi investiţiile în scop locativ, care adaugă miliarde de dolari economiei, dar adevăratul element care contribuie la diferenţierea faţă de vechiul sistem de calcul este măsurarea inovaţiei într-un mod diferit. PIB-ul cuprinde acum şi cheltuielile cu brevetele tehnologice şi cu drepturile de autor din filme, cărţi şi muzică.
Noul mod de calcul creşte dimensiunea economiei americane cu 3,6%, adică 560 mld. dolari. Practic, o ţară de mărimea Suediei a fost adăugată economiei americane printr-o simplă mişcare de pix. Acest surplus s-a acumulat prin refacerea cifrelor de PIB anual din 2001 până în 2012.
In Germania, cresterea s-a accelerat la 0,7% in primavara. Consumul si in special investitiile au contribuit la aceasta relansare a activitatii care confirma rolul primei economii europene de locomotiva a zonei euro.
Cea mai mare surpriza a fost insa oferita de Franta: nu doar ca tara a iesit din recesiune, dar activitatea sa a fost mai viguroasa decat se estima, cu un PIB in crestere cu 0,5% fata de 0,2% estimat initial. Este cel mai important avans al economiei franceze dupa primul trimestru din 2011.
Si inca o veste buna: Portugalia a iesit din recesiune in trimestrul II, cu un spor de 1,1% al PIB-ului, pentru prima oara in peste doi ani.
In ciuda acestor semne incurajatoare, oficialii europeni isi mentin prudentia.
"Sper ca nu vor exista declaratii entuziaste premature, care sa afirma ca s-a sfarsit criza, deoarece stim cu totii ca exista inca obstacole importante de depasit", a afirmat comisarul european pentru Afaceri economice, Olli Rehn, pe blogul sau.
"Fara triumfalism", a intarit si colegul sau Michel Barnier (Servicii financiare), pe Twitter subliniind ca "milioane de cetateni europeni sufera in continuare din cauza acestei crize.
Chiar daca exista semne de imbunatatire in Italia (-0,2% PIB) si in Spania (-0,1% PIB), cele doua tari au ramas in recesiune in primavara, la fel ca si Ciprul, unde activitatea s-a contractat cu inca 1,4% in trimestrul II, dupa o scadere de 1,7% in primul.
Considerata drept una dintre tarile nucleului dur al zonei euro, Olanda a ramas in recesiune, cu un PIB in scadere cu 0,2%.
Indiferent de aceste date, zona euro va ramane in recesiune pe ansamblul anului 2013, cu un PIB care se va contracta cu circa 0,5%, potrivit analistilor. Mai optimista, Comisia Europeana miza in primavara pe o scadere a PIB-ului de 0,4% pe acest an, cu o relansare in 2014 (+1,2%). Somajul ar urma sa ramana in jurul nivelului record de 12%.
In Germania, cresterea s-a accelerat la 0,7% in primavara. Consumul si in special investitiile au contribuit la aceasta relansare a activitatii care confirma rolul primei economii europene de locomotiva a zonei euro.
Cea mai mare surpriza a fost insa oferita de Franta: nu doar ca tara a iesit din recesiune, dar activitatea sa a fost mai viguroasa decat se estima, cu un PIB in crestere cu 0,5% fata de 0,2% estimat initial. Este cel mai important avans al economiei franceze dupa primul trimestru din 2011.
Si inca o veste buna: Portugalia a iesit din recesiune in trimestrul II, cu un spor de 1,1% al PIB-ului, pentru prima oara in peste doi ani.
In ciuda acestor semne incurajatoare, oficialii europeni isi mentin prudentia.
"Sper ca nu vor exista declaratii entuziaste premature, care sa afirma ca s-a sfarsit criza, deoarece stim cu totii ca exista inca obstacole importante de depasit", a afirmat comisarul european pentru Afaceri economice, Olli Rehn, pe blogul sau.
"Fara triumfalism", a intarit si colegul sau Michel Barnier (Servicii financiare), pe Twitter subliniind ca "milioane de cetateni europeni sufera in continuare din cauza acestei crize.
Chiar daca exista semne de imbunatatire in Italia (-0,2% PIB) si in Spania (-0,1% PIB), cele doua tari au ramas in recesiune in primavara, la fel ca si Ciprul, unde activitatea s-a contractat cu inca 1,4% in trimestrul II, dupa o scadere de 1,7% in primul.
Considerata drept una dintre tarile nucleului dur al zonei euro, Olanda a ramas in recesiune, cu un PIB in scadere cu 0,2%.
Indiferent de aceste date, zona euro va ramane in recesiune pe ansamblul anului 2013, cu un PIB care se va contracta cu circa 0,5%, potrivit analistilor. Mai optimista, Comisia Europeana miza in primavara pe o scadere a PIB-ului de 0,4% pe acest an, cu o relansare in 2014 (+1,2%). Somajul ar urma sa ramana in jurul nivelului record de 12%.
Grupul de experti consultativ al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) au solicitat Guvernului Romaniei clarificari suplimentare pentru unul dintre candidatii aflati pe lista cu propunerile tarii noastre pentru functia de judecator CEDO, au declarat joi, pentru Agerpres, surse judiciare.
Aceleasi surse au explicat ca solicitarea vine in cadrul procedurii prealabile alegerii de catre APCE a judecatorului roman la CEDO.
Guvernul a aprobat, in 19 iunie, lista care cuprinde cei trei candidati pentru functia de judecator la CEDO.
"Guvernul a aprobat un memorandum care contine propunerile Romaniei pentru functia de judecator al CEDO. Aceste propuneri, in ordine alfabetica, sunt: Bianca Andrada Gutan, Iulia Antonella Motoc si Florin Streteanu. Propunerea de rezerva este Tudor Pantiru", informa atunci Executivul.
Ministerul Justitiei anunta pe 14 iunie ca Bianca Gutan, Iulia Motoc si Florin Streteanu se afla pe lista de propuneri pentru functia de judecator la CEDO, iar pe lista de rezerva a fost selectionat Tudor Pantiru.
Judecatorul roman la CEDO va fi ales de catre Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei dintre cei trei candidati propusi de Guvernul Romaniei.
Trimiteți un comentariu