La acea vreme, românii din Transilvania imperială aveau statut de toleraţi. Cei mai mulţi erau iobagi, aveau de plătit biruri greu de suportat. Toată munca lor era pentru grofi. Mai aveau dreptul să respire. Românii şi-au trimis capii să-i spună împăratului, Josef al II-lea, că aşa nu se mai poate.
"Pentru un iobag ardelean al secolului al XVIII-lea, un drum până la Viena se făcea pe jos şi dura cam patru săptămâni. Vasile Nicula Ursu, zis Horea, a fost la Beciu (Viena) de patru ori, ca trimis al iobagilor din Apuseni la curtea imperială, pentru a-i aduce «craiului» la cunoştinţă situaţia dificilă în care se găsea această categorie socială. De trei ori, Horea a fost însoţit de Cloşca, dar a patra oară a fost fără acest tovarăş de încredere al său. Această ultimă şedere a fost şi cea mai lungă, din postul Crăciunului anului 1783 şi până după Paştele din 1784. Se pare că această ultimă vizită a pecetluit, într-un fel sau altul, direcţia în care aveau să evolueze lucrurile în toamna anului 1784", ne spune domnul Tudor Roşu, de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.
Astfel, la 28 octombrie 1784, în zi de târg la Brad, s-a stabilit întâlnirea de la Mesteacăn din 31 octombrie, ceea ce avea să marcheze începutul evenimentelor. "600 de oameni s-au adunat la biserica din Mesteacăn, mânaţi de dorinţa de a auzi «poruncile aduse de Horea» de la împărat. Horea nu a fost prezent la această întrunire, în schimb Cloşca şi Crişan au fost prezenţi. Crişan le-a arătat iobagilor crucea de aur primită de Horea de la împărat şi o scrisoare prin care îi îndemna pe români să meargă să se înroleze în regimentele de grăniceri, pentru a scăpa de iobăgie. Existenţa acestor lucruri aveau să certifice în ochii iobagilor că Horea este omul împăratului."
Dornici să scape de iobăgie, "ţăranii prezenţi la adunare au pornit spre Alba Iulia pentru a se înrola şi a primi arme. În drumul spre «cetatea Bălgradului», la 1 noiembrie, câţiva slujbaşi au încercat să îi oprească la Curechiu, însă au fost omorâţi de mulţime. În ziua de 2 noiembrie, iobagii conduşi de Crişan, ce vor constitui de altfel aripa cea mai violentă a răscoalei, au atacat curtea nobilului din Crişcior, moment decisiv în evoluţia situaţiei. Începea astfel una dintre cele mai ample şi mai radicale răscoale ale epocii."
În zilele următoare răscoala se va întinde în regiunile Zarand, Alba, Hunedoara, Cluj, Mureş, Sălaj etc."Cererile iobagilor au reieşit cel mai lămurit din ultimatumul lansat la asediul cetăţii Deva: «nemeşi», adică nobilime să nu mai fie, nobilii să părăsească pentru totdeauna moşiile nobiliare şi să plătească dările întocmai ca norodul, iar posesiunile nobiliare să se împartă în popor. Pe de altă parte, iobagii răsculaţi nu s-au atins de proprietăţile statului austriac şi nici de «cătanele imperiale», întrucât au văzut în împărat un aliat împotriva «grofilor»", mai arată istoricul.
Răscoala, la care au participat şi iobagi maghiari şi saşi, a fost înăbuşită în decembrie 1784.
O recompensă generoasă a fost pusă pe capul fiecărui conducător al răscoalei. Din cauza banilor sau din cauza promisiunilor că vor scăpa de iobăgie, au existat şi trădători. La 27 decembrie, Horea şi Cloşca au fost prinşi în pădurea Scorucet. Crişan avea să fie prins la sfârşitul lunii ianuarie 1785.
Crişan se va spânzura în închisoare. Horea şi Cloşca au fost condamnaţi la cea mai grea pedeapsă din Codex Theresianum frângerea cu roata. În ziua execuţiei, 28 februarie 1785, moţii din satele care au luptat au fost obligaţi să vadă cu ochii lor uciderea lui Horea şi a tovarăşului său.
După această ridicare împotriva nedreptăţilor, moţii au primit mai multe drepturi, printre cele mai importante dezlegarea de glie şi dreptul la învăţătură.
Articol realizat cu sprijinul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.(articol scris de marius tuca - jurnalul.ro)
6 comentarii:
Berlusconi, scende in campo Napolitano
“Prendere atto della sentenza definitiva”
La Stampa Tv - Resta il nodo della grazia
Marina: “Non scenderò in politica” / Instant poll: e ora?
Produsul Intern Brut al Germaniei a avansat cu 0,7% in trimestrul al doilea, potrivit cifrelor preliminare publicate miercuri, mai mult decat anticipasera analistii.
Cresterea vine dupa ce in primul trimestru din 2013, economia germana a stagnat, a precizat Biroul federal de statistica.
In perioada aprilie si iunie, "impulsurile pozitive au venit in mare parte din interior", scrie Destatis intr-un comunicat de presa, cu o cresterea consumului gospodariilor si, mai ales, a investitiilor, care stagnasera in primul trimestru din cauza iernii neobisnuit de reci si lungi.
Contrar asteptarilor, comertul exterior a contribuit de asemenea la cresterea economica, potrivit Destatis care spune ca exporturile au avansat ceva mai bine decat importurile.
Datele detaliate vor fi publicate pe 23 august
Economia Franţei a urcat cu 0,5% în perioada aprilie-iunie, după ce a consemnat contracţie în primele trei luni ale anului, a anunţat biroul francez de statistică, citat de Bloomberg.
Evoluţia din trimestrul al doilea este cea mai bună de la prelaurea postului de preşedinte de către Francois Hollande în mai anul trecut.
Economiştii consultaţi de Bloomberg anticipau o creştere de 0,2%.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) se aşteaptă la o contracţie de 0,1% pentru Franţa în acest an, urmată de o intensificare a activităţii economice cu 0,8% anul următor.
Miercuri, vremea se menţine caniculară în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei şi al Banatului, zone în care disconfortul termic va fi accentuat. În aceste regiuni se vor înregistra frecvent temperaturi maxime în jur de 35 de grade, iar în Lunca Dunării de 37 de grade.
Joi, disconfortul termic se va menţine ridicat în Dobrogea, sudul şi estul Munteniei, precum şi în sudul Olteniei, unde indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge şi va depăşi uşor pragul de 80 al disconfortului termic, iar maximele termice vor fi de 34...36 de grade.
Totodată, începând din după-amiaza zilei de miercuri şi până în dimineaţa zilei de vineri, vor fi intervale cu instabilitate atmosferică accentuată. Se vor semnala averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, pe arii extinse la munte, dar şi în centrul, nordul, nord-estul şi sud-vestul teritoriului şi pe spaţii mai restrânse în celelalte zone. Ploile vor avea şi caracter torenţial, izolat va cădea grindină, iar cantităţile de apă vor depăşi 30...35 l/mp.
Vicepreședintele Egiptului, Mohamed ElBaradei, a demisionat miercuri din funcția pe care o deținea ca urmare a violențelor de stradă înregistrate în ultimele zile în Cairo, soldate cu peste 100 de morți.
Potrivit presei internaționale, ElBaradei a declarat că nu își poate asuma responsabilitatea pentru deciziile care trebuie luate și prin urmare preferă să demisioneze din funcția de vicepreședinte al Egiptului. "A devenit dificil să continui asumarea responsabilităţii unor decizii cu care nu sunt de acord", i-a scris ElBaradei preşedintelui interimar egiptean Adly Mansour.
Criza prin care trece Egiptul în ultima perioadă a devenit una extrem de drastică, mai ales după ce forţele de ordine au intervenit, miercuri, pentru dispersarea susţinătorilor lui Morsi, act care a dus la decesul a peste 100 de persoane.
Investitiile straine directe atrase de Romania in primul semestru au totalizat 666 milioane de euro, in scadere cu 19% fata de perioada similara a anului anterior, cand fluxul de capital strain intrat pe piata locala a atins 826 milioane de euro.
Cuvinte cheie:
investitii straineromaniascadere
Creditele intragrup au insumat 570 milioane euro, iar participatiile la capital consolidate cu pierderea neta estimata au totalizat 96 milioane euro, potrivit datelor BNR. Guvernul isi propune sa atraga pana la sfarsitul anului investitii de "minimum 10 miliarde euro" in energie, resurse minerale, agricultura, industrie si infrastructura, care sa creeze cel putin 50.000 locuri de munca, conform planului national lansat in iulie.
Executivul mizeaza in acest sens si pe relansarea relatiilor politice si economice externe atat cu Europa, cat si cu Asia. Anul trecut investitiile straine directe atrase de Romania au scazut pentru al patrulea an consecutiv, la 1,6 miliarde de euro, reducerea fiind de 11% fata de nivelul de 1,8 miliarde de euro consemnat in 2011
Trimiteți un comentariu