România a acceptat
instalarea pe teritoriul său a unei baze militare, în cadrul scutului american
antirachetă în Europa, în septembrie 2011. Baza ocupa un teren de
aproximativ 175 de hectare şi în ea vor fi staţionaţi aproximativ 200 de
militari şi tehnicieni americani.
"Kellogg Brown & Root Services Inc., cu sediul în Arlington
(Virginia, est), a obţinut un contract ferm cu preţ fix (...) în valoare maximă
de 134.151.953 dolari (peste 102,8 milioane euro) pentru dezvoltarea şi
construirea unui sistem de apărare antirachetă la Deveselu, în România",
anunţă Pentagonul pe situl sau. "Lucrările vor fi efectuate în România şi
la Morrestown, în New Jersey (nord-est)", continuă Pentagonul în acest
anunţ, precizând că "o combinaţie de fonduri pentru construcţii militare
din exerciţiul financiar pe 2013 şi fonduri din exerciţiul pe 2013 pentru
cercetare, dezvoltare, testare şi inginerie în valoare de 77.815.692 dolari
(peste 59,6 milioane de euro) sunt alocate" în acest sens. "Licitaţia a fost anunţată pe Internet
şi s-au primit opt oferte", precizează Pentagonul în finalul anunţului,
adăugând că activitatea de contractare a fost realizată de către Corpul de
Ingineri al Armatei din Wiesbaden, în Germania.
Lucrările includ construirea instalaţiei de lansarea rachetelor,
clădirea pentru radarul Aegis, rezerve de carburant pentru generatoare, clădiri
de comandament, stocare şi transmisiuni; construirea zonei de locuit şi crearea
de sisteme de securitate fizică (intrări, perimetre). Statele Unite sunt pe deplin angajate pentru
ca proiectul privind baza de la Deveselu să se încheie la timp, a declarat, în
aprilie, pentru MEDIAFAX, subsecretarul de Stat american pentru Controlul
Armamentului şi Securitate Internaţională Rose Gottemoeller. "Apreciem faptul că România a
acceptat să găzduiască faza a doua (din cadrul Abordării Adaptive în Etape
privind Apărarea Antirachetă din Europa - EPAA) la Baza Deveselu şi vrem să
colaborăm îndeaproape pentru a încheia construcţia acesteia la timp", a
declarat Gottemoeller, într-o vizită la Bucureşti. Utilizarea interceptorilor la Baza Deveselu
pentru faza a II-a a scutului antirachetă al Statelor Unite din Europa ar urma
să devină operaţională în 2015. Unele îngrijorări cu privire la Baza Deveselu
au apărut după ce administraţia americană a decis să ajusteze sistemul de
apărare antirachetă din Europa, renunţând la faza a IV-a din cadrul
proiectului. Această ajustare are în vedere renunţarea la introducerea unor
rachete interceptoare, urmând în schimb să dezvolte măsuri de protecţie
antirachetă pe teritoriul SUA ca urmare a ameninţărilor din partea Coreei de
Nord. "Banii pentru bază sunt deja prevăzuţi în buget şi vrem ca proiectul
de construcţie să meargă mai departe. Vom colabora, cred, foarte strâns în
următorii ani pentru ca această bază să devină operaţională", a subliniat
Rose Gottemoeller. Ea a afirmat, de
asemenea, că, în opinia sa, "nu există nicio imprevizibilitate privind
România", care a fost un "partener foarte important" pentru
Statele Unite. Preşedintele Traian
Băsescu afirma, în februarie, că "există un singur risc legat de Deveselu,
dacă se va constata că România este un stat imprevizibil". Întrebată dacă
"imprevizibilitatea" de orice fel ar putea influenţa planurile referitoare
la Deveselu, Gottemoeller a răspuns: "Nu văd ca acest lucru să se
întâmple. Am prevăzut resurse financiare în bugetul naţional şi bugetul
apărării în sprijinul proiectului".
Ea a subliniat că fondurile au fost deja alocate şi sunt disponibile,
prin urmare, "nu există nicio imprevizibilitate în ceea ce priveşte
România". "Aţi fost un partener foarte important şi considerăm
pozitiv să colaborăm cu voi", a adăugat Gottemoeller. (mediafax)miercuri, 17 iulie 2013
România a acceptat
instalarea pe teritoriul său a unei baze militare, în cadrul scutului american
antirachetă în Europa, în septembrie 2011. Baza ocupa un teren de
aproximativ 175 de hectare şi în ea vor fi staţionaţi aproximativ 200 de
militari şi tehnicieni americani.
"Kellogg Brown & Root Services Inc., cu sediul în Arlington
(Virginia, est), a obţinut un contract ferm cu preţ fix (...) în valoare maximă
de 134.151.953 dolari (peste 102,8 milioane euro) pentru dezvoltarea şi
construirea unui sistem de apărare antirachetă la Deveselu, în România",
anunţă Pentagonul pe situl sau. "Lucrările vor fi efectuate în România şi
la Morrestown, în New Jersey (nord-est)", continuă Pentagonul în acest
anunţ, precizând că "o combinaţie de fonduri pentru construcţii militare
din exerciţiul financiar pe 2013 şi fonduri din exerciţiul pe 2013 pentru
cercetare, dezvoltare, testare şi inginerie în valoare de 77.815.692 dolari
(peste 59,6 milioane de euro) sunt alocate" în acest sens. "Licitaţia a fost anunţată pe Internet
şi s-au primit opt oferte", precizează Pentagonul în finalul anunţului,
adăugând că activitatea de contractare a fost realizată de către Corpul de
Ingineri al Armatei din Wiesbaden, în Germania.
Lucrările includ construirea instalaţiei de lansarea rachetelor,
clădirea pentru radarul Aegis, rezerve de carburant pentru generatoare, clădiri
de comandament, stocare şi transmisiuni; construirea zonei de locuit şi crearea
de sisteme de securitate fizică (intrări, perimetre). Statele Unite sunt pe deplin angajate pentru
ca proiectul privind baza de la Deveselu să se încheie la timp, a declarat, în
aprilie, pentru MEDIAFAX, subsecretarul de Stat american pentru Controlul
Armamentului şi Securitate Internaţională Rose Gottemoeller. "Apreciem faptul că România a
acceptat să găzduiască faza a doua (din cadrul Abordării Adaptive în Etape
privind Apărarea Antirachetă din Europa - EPAA) la Baza Deveselu şi vrem să
colaborăm îndeaproape pentru a încheia construcţia acesteia la timp", a
declarat Gottemoeller, într-o vizită la Bucureşti. Utilizarea interceptorilor la Baza Deveselu
pentru faza a II-a a scutului antirachetă al Statelor Unite din Europa ar urma
să devină operaţională în 2015. Unele îngrijorări cu privire la Baza Deveselu
au apărut după ce administraţia americană a decis să ajusteze sistemul de
apărare antirachetă din Europa, renunţând la faza a IV-a din cadrul
proiectului. Această ajustare are în vedere renunţarea la introducerea unor
rachete interceptoare, urmând în schimb să dezvolte măsuri de protecţie
antirachetă pe teritoriul SUA ca urmare a ameninţărilor din partea Coreei de
Nord. "Banii pentru bază sunt deja prevăzuţi în buget şi vrem ca proiectul
de construcţie să meargă mai departe. Vom colabora, cred, foarte strâns în
următorii ani pentru ca această bază să devină operaţională", a subliniat
Rose Gottemoeller. Ea a afirmat, de
asemenea, că, în opinia sa, "nu există nicio imprevizibilitate privind
România", care a fost un "partener foarte important" pentru
Statele Unite. Preşedintele Traian
Băsescu afirma, în februarie, că "există un singur risc legat de Deveselu,
dacă se va constata că România este un stat imprevizibil". Întrebată dacă
"imprevizibilitatea" de orice fel ar putea influenţa planurile referitoare
la Deveselu, Gottemoeller a răspuns: "Nu văd ca acest lucru să se
întâmple. Am prevăzut resurse financiare în bugetul naţional şi bugetul
apărării în sprijinul proiectului".
Ea a subliniat că fondurile au fost deja alocate şi sunt disponibile,
prin urmare, "nu există nicio imprevizibilitate în ceea ce priveşte
România". "Aţi fost un partener foarte important şi considerăm
pozitiv să colaborăm cu voi", a adăugat Gottemoeller. (mediafax)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
Premierul moldovean Iurie Leancă spune că R. Moldova a ajuns la un nivel în care nu mai are nevoie de sprijinul financiar al Fondului Monetar Internațional. Totuși, șeful Executivului subliniază că Republica Moldova nu va renunța la conlucrarea cu această structură, conform Digi24.
Oficialul a făcut aceste declarații în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău, relatează UNIMEDIA.
„Republica Moldova este interesată să conlucreze și mai departe cu FMI, deși nu mai avem nevoie de sprijinul lor financiar. Avem nevoie de un program ceva mai flexibil și în linii mari acum am ajuns la o înțelegere bună despre modul în care vom proceda mai departe”, a spus el.
Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat într-un interviu pentru gândul că nu este în concediu, ci se află în Statele Unite ale Americii într-o vizită privată. El a precizat că va participa la o conferinţă transatlantică (TPN) în care se negociază viitorul acord SUA – UE. Antonescu a subliniat că va participa la această reuniune în calitate de preşedinte al Senatului, dar cheltuielile legate de această deplasare nu sunt suportate de instituţia pe care o conduce.
Antonescu a dezvăluit pentru gândul că va efectua o vizită oficială în SUA în această toamnă sau la începutul anului viitor.
În privinţa nominalizării lui Ovidiu Silaghi pentru ministerul Transporturilor, liderul PNL a precizat că nu există niciun motiv pentru ca acesta să fie respins de preşedintele Traian Băsescu
Aceasta este prima vizită a lui Antonescu pe tărâm american, el renunţând în ultima clipă în 2011 să participe alături de Victor Ponta la vizita pe care acesta a efectuat-o în SUA.
Primul mit: Salariile mici sunt bune pentru economie. Nu, nu sunt. Un salariat bine platit este mai productiv decat unul platit prost.Nu mai vorbesc de faptul ca un salariu minim peste un anumit nivel conduce la mentinerea pe termen lung a unui somaj ridicat. Cand ni se vorbeste despre vreo delocalizare a unei companii in tari in care costurile cu forta de munca este ieftina, investitorii se uita de fapt la puterea monedei din acel stat si la avantajele pe care le va avea atunci cand va exporta de acolo productia. Potrivit Bancii Asiatice de Dezvoltare, cele mai multe componente cu valoare adăugată ridicata care intra in componenta iPhone-urilor asamblate in China provin de fapt din tari unde salariile sunt considerate mari (Germania, Japonia, Coreea de Sud și SUA), scrie Dan Popa pe bogul Hymerion.ro
Agenţia de rating financiar Moody`s a retrogradat, astăzi, ratingul depozitelor pe termen lung de la BCR şi cele pe termen scurt şi lung ale BRD, potrivit unui comunicat remis redacţiei.
Moody`s a coborât ratingul depozitelor pe termen lung ale BCR, de la Ba1 la Ba3, precum şi cel al depozitelor pe termen lung şi pe termen scurt ale BRD, de la Baa3/Prime-3 la Ba2/Not-Prime, după ce, în prealabil, a diminuat ratingul creditului de bază (BCA) în cazul ambelor instituţii financiare, de la b1 la b3 şi, respectiv, de la ba3 la b2.
Trimiteți un comentariu