Ca in "orice tara saraca", depozitele persoanelor fizice se cifreaza la 127,3 miliarde lei...

La jumătatea celui de-al doilea trimestru din acest an, valoarea totală a depozitelor constituite la băncile active în România era de 304,9 miliarde lei, din care 279,2 miliarde lei aparţineau băncilor participante la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), iar restul băncilor cu statut de sucursală. Din depozitele de la băncile participante la FGDB, doar 55% erau efectiv garantate. Acum, din cele 279,2 miliarde lei, doar 153,3 miliarde lei era valoarea depozitelor garantate de FGDB, restul reprezentând depozite ale corporaţiilor şi depozite de peste 100.000 euro care nu intră în schema de garantare. Restul de depozite, de 25,7 miliarde lei, erau constituite la sucursalele din România ale băncilor străine, acestea fiind garantate în ţările de origine ale băncilor-mamă. Comparativ cu finele lunii iunie 2012, valoarea depozitelor din băncile active în România a scăzut cu 3,7%, de la 316,6 miliarde lei.  Dintre cele 304,9 miliarde lei aflate în depozite la băncile din România, depozitele persoanelor fizice se cifrau la 127,3 miliarde lei, în creştere cu 5,4% faţă de nivelul din urmă cu un an – 120,8 miliarde lei. În acelaşi timp, depozitele firmelor au scăzut consistent în ultimul an, de la 195,8 miliarde lei în iunie 2012, până la 177,6 miliarde lei la finele lui iunie 2013.
Corectiile financiare aplicate procentual (intre 5% si 25%) pe programele cu fonduri europene, propuse de Bruxelles dupa controalele efectuate in 2012, vor fi suportate partial din bugetul de stat, partial de catre beneficiarii care au fost reverificati si la care au fost descoperite nereguli.Din declaratiile premierului de joi, 11 iulie, se deduce ca numai aproximativ 166 de milioane de euro vor fi suportati de la bugetul de stat, restul de 530-580 milioane euro fiind suportate de catre beneficiarii "cu probleme". Aceasta presupune ca proiectele sa fie reverificate individual si sa la fie aplicate corectii proportional cu neregulile constatate.
"O prima precizare necesara este aceea ca sumele nu se pierd, ci pot fi realocate pe proiecte viitoare, dezavantajul fiind ca banii vor veni mai tarziu, ceea ce este o problema dat fiind ca trebuie cheltuite ca si toate celelalte fonduri UE pana cel tarziu in anul 2015. O a doua precizare: corectiile nu se aplica dintr-o data, ci sumele se retin din declaratiile de cheltuieli remise Comisiei Europene, esalonat, pana la finalul contractului sau proiectului respectiv", a explicat pentru EurActiv.ro Leonard Orban, partener la Orban Biris European Consultants, fost Ministru al Afacerilor Europene. Faptul ca Guvernul aloca numai 175 milioane lei (circa 166 milioane euro) din bugetul de stat pentru aceste corectii inseamna ca diferenta, pana la valoarea estimata de circa 700 milioane euro este suportata de catre beneficiarii "cu probleme", adica beneficiari reverificati individual, carora li se aplica corectii proportional cu neregulile constatate.