Cristiana Chiriac, şef serviciu Direcţia generală juridică din cadrul Ministerul Economiei şi membru în Consiliul de Administraţie (CA) al Conpet (simbol COTE), a fost numită vineri preşedinte provizoriu CA al companiei de stat, urmând să primească un mandat definitiv într-o AGA programată pentru 13 august. Funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie era vacantă din 17 iunie, când Georgel Călin a demisionat de la conducerea CA al operatorului sistemului naţional de transport al produselor petroliere. Chiriac, 60 de ani, lucrează din 1995 în Direcţia generală juridică din cadrul Ministerului Economiei, potrivit CV-ului publicat pe site-ul Conpet. În locul rămas vacant după demisia lui Georgel Călin, a fost numită membru în CA Georgeta Gealap, consilier în Departamentul Energie din Ministerul Economiei. Gealap urmează să fie validată ca membru CA în AGA programată pentru 13 august, potrivit unui convocator AGA transmis, vineri, de Conpet pieţei Rasdaq a Bursei de Valori Bucureşti.
Mandatele Cristianei Chiriac şi Georgetei Gealap se vor încheia la numirea unor administratori profesionişti, în baza unei ordonanţe de urgenţă din 2011 privind guvernanţa corporativă a companiilor publice. Statul controlează 58,72% din acţiunile Conpet, prin intermediul Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie. Fondul Proprietatea are 29,7% din titluri, iar restul acţiunilor sunt la alţi investitori. Acţiunile Conpet au încheiat şedinţa bursieră de vineri în stagnare, la preţul de 33,8 lei. La această cotaţie, compania are o capitalizare bursieră de 292,6 milioane lei (aproape 66 milioane euro).
Mandatele Cristianei Chiriac şi Georgetei Gealap se vor încheia la numirea unor administratori profesionişti, în baza unei ordonanţe de urgenţă din 2011 privind guvernanţa corporativă a companiilor publice. Statul controlează 58,72% din acţiunile Conpet, prin intermediul Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie. Fondul Proprietatea are 29,7% din titluri, iar restul acţiunilor sunt la alţi investitori. Acţiunile Conpet au încheiat şedinţa bursieră de vineri în stagnare, la preţul de 33,8 lei. La această cotaţie, compania are o capitalizare bursieră de 292,6 milioane lei (aproape 66 milioane euro).
2 comentarii:
Săptămâna trecută a adus o premieră la nivelul politicilor monetare promovate de principalele bănci centrale ale Europei, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei.
Financial Times scrie că Banca Angliei, sub conducerea noului guvernator Mark Carney, s-a lansat în "preanunţări" mai repede decât aşteptările pieţei. Noul termen, care va satura presa financiară internaţională în perioada următoare, este "forward guidance", adică o "călăuzire în avans" a următoarelor mişcări ale băncilor centrale pe tabla de şah a pieţelor financiare internaţionale.
După atâţia ani de criză este clar că principalele bănci centrale şi-au epuizat opţiunile. Reducerea dobânzilor nu a funcţionat, la fel cum ineficientă s-a dovedit şi trecerea la tipărirea directă.
Nu au mai rămas decât vorbele. Declaraţiile lui Ben Bernanke, încă preşedinte al Federal Reserve, privind posibila temperare a programului de relaxare cantitativă, au obligat băncile centrale europene să "jure" că nu vor renunţa la tipărire.
Când Federal Reserve a lansat conceptul de "călăuzire în avans", la începutul anului trecut, Benn Steil, director în cadrul Council on Foreign Relations, a explicat de ce îi lipseşte credibilitatea băncii centrale americane. Citând studii interne ale Federal Reserve, Steil arată că performanţa prognozelor sale este mult mai slabă comparativ cu a celor din sectorul privat, chiar Fed-ul recunoscând faptul că "erorile sunt mari în termeni economici".
"Pe scurt, premisa că Fed-ul poate vorbi cu autoritate despre viitor este eronată" arată concluzia lui Steil, iar "transparenţa de care vorbeşte Bernanke este, de fapt, un plan greşit conceput de a forţa dizidenţii din comitetul de politică monetară să adere la ideile sale."
Până în prezent, prognoza lui Benn Steil, din urmă cu un an şi jumătate, s-a dovedit corectă: "Cred că rezultatul efortului va fi foarte diferit: creşterea nivelului neîncrederii de pe pieţe privind ţintele şi aşteptările Fed-ului."
Acum s-au alăturat aşa-numitei transparenţe generate de "forward guidance" şi principalele bănci centrale europene. Scopul este unul singur: acoperirea craterelor tot mai adânci din economia reală sub un val monetar fără precedent, care va ascunde şi cel mai mare transfer de bogăţie din istorie, prin forţarea tranzacţionării activelor reale în schimbul banilor de hârtie "scurşi" către anumite sectoare privilegiate.
Când populaţia va realiza că scopul călăuzelor nu a fost ghidarea către luminiţa de la capătul tunelului, nu îi va mai rămâne decât să-şi facă torţe din banii de hârtie pentru a ieşi singură din întuneric.
Trimiteți un comentariu