Inregistrările serviciilor secrete britanice spulberă astfel mitul că numai ofiţerii SS şi colaboratorii apropiaţi ai lui Hitler poartă responsabilitatea pentru crimele de război, violurile şi pentru alte fapte reprobabile comise în al doilea Război Mondial, informează dailymail.co.uk.
Între 1940 şi 1945, britanicii şi americanii au ascultat aproximativ 13.000 de germani şi mai multe sute de soldaţi italieni de toate rangurile şi din toate serviciile - mulţi dintre ei în centrul de detenţie pentru prizonieri de război din Parcul Trent, în nordul Londrei.
Transcrierile înregistrărilor luate cu microfoane ascunse la prizonierii de război au fost adunate într-o carte: "Înregistrările secrete ale prozonierilor germani de război din al doilea Război Mondial" (On Fighting, Killing and Dying: The Secret Second World War Tapes of German POWs)
S-a sperat ca aceste înregistrări să dezvăluie secrete militare de importanţă strategică, în schimb, acestea conţineau conversaţii deschise şi necenzurate între soldaţi despre experienţe de război - de multe ori ca să se laude.
Prizonierii de război nu numai că vorbeau în detaliu despre violenţe extreme, ci şi arătau un fel de bucurie tulburătoare. "Îmi plăcea să împuşc orice - femei, copii. Era un fel de sport", mărturisea un soldat, în timp ce altul îşi recunoştea pasiunea pentru "a arunca bombe": "Adoram să arunc bombe. Te face să simţi furnicături, e un sentiment extraordinar. E la fel de plăcut ca atunci când împuşti pe cineva".
Un comentariu:
Reuniţi ieri în Consiliul Afacerilor Generale, reprezentanţii celor 27 au aprobat ieri concluziile Consiliului Uniunii Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România şi Bulgaria. Consiliul Uniunii Europene reprezintă reuniunea (cu configuraţie variabilă, în funcţie de agendă) a reprezentanţilor guvernelor şi, potrivit Tratatului de la Lisabona, are prerogative legislative, bugetare şi în domeniul politicii externe.
Concluziile date publicităţii ieri conţin o diferenţă calitativă semnificativă în evaluarea stadiului îndeplinirii angajamentelor asumate sub MCV de România şi Bulgaria în favoarea ultimeia precum şi un avertisment direct adresat guvernului Ponta privind necesitatea continuităţii la nivelul activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) sub viitoarea conducere. Astfel, în vreme ce în document se apreciază că „Bulgaria este pe cale să atingă obiectivele MCV dacă va intensifica procesul de reformă", evaluarea României este mai puţin binevoitoare şi mai fermă. Implementarea reformelor trebuie să fie „concretă" şi „hotărâtă" şi „trebuie realizată fără întârziere" iar „angajamentul politic susţinut faţă de reforme al tuturor actorilor politici rămâne esenţial". Totodată „România ar putea atinge obiectivele MCV dacă va acţiona rapid pentru a garanta domnia legii, va menţine direcţia şi va intensifica implementarea reformelor. Este deosebit de important ca România să se asigure că progresele realizate de către procurori şi de către DNA vor fi continuate şi consolidate sub conducerea viitoare".
Trimiteți un comentariu