UDMR va înainta în Parlament un proiect de lege care să reglementeze respectarea proporţiei etnice în instituţiile publice, a declarat, joi, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad.
Intenţia a fost anunţată într-o conferinţă de presă în care primarul s-a referit, printre altele, la sentinţa dată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) la reclamaţia formulată de senatorul PC Dan Voiculescu cu privire la discriminarea românilor din Sfântu Gheorghe.
"CNCD a stabilit că reclamaţia a fost nefondată. În ce priveşte angajaţii de la Primărie nu s-a găsit niciun element care să arate că există o discriminare legată de etnie sau altceva", a declarat Antal Arpad.  Acesta a mai spus că în decizia CNCD este menţionat, însă, un lucru care i se pare deosebit de important, anume respectarea proporţionalităţii etnice în instituţiile bugetare.  "Important e că în această decizie a CNCD se vorbeşte despre ce am mai spus şi eu - că ar trebui ca autorităţile statului să fie atente la proporţionalitatea etnică în instituţiile bugetare (...) Drept urmare, prin intermediul parlamentarilor UDMR, vom propune o lege în acest sens care să acţioneze, bineînţeles, la nivel naţional în toate instituţiile publice de stat, nu doar în cele locale", a mai spus Antal Arpad.  La începutul acestui an, s-a depus o sesizare la CNCD privind o potenţială discriminare a cetăţenilor de naţionalitate română din municipiul Sfântu Gheorghe, arătând că printre cei 119 angajaţi ai Primăriei nu există nici un român, deşi în acest oraş trăiesc peste 14.000 de cetăţeni de această naţionalitate. AGERPRES

Presa rusă: Mechel vinde combinatele din România

Grupul metalurgic Rus "Mechel" a scos la vânzare numeroase active, inclusiv uzinele deţinute în România, şi doreşte să obţină 150 milioane de dolari pentru combinatele Mechel Târgovişte, Mechel Câmpia Turzii, Laminorul Brăila şi Ductil Steel Buzău, potrivit kommersant.ru.  Sursa citată afirmă că Mechel vrea să vândă patru combinate din România pentru suma totală de 150 milioane de dolari. Grupul vrea 46 milioane dolari pentru Mechel Târgovişte, 33 milioane de dolari pentru Mechel Câmpia Turzii, 32 milioane dolari pentru Laminorul Brăila, respectiv 39 milioane dolari pentru Ductil Steel Buzău.  Ca să îşi reducă datoriile şi ca să finanţeze un proiect minier, grupul rus a scos la vânzare numeroase active, printre acestea numărându-se companiile controlate prin firma Eastern European Steel Division SRL, care coordonează activităţile grupului în România.  Consiliul Director al Mechel a aprobat, vineri, vânzarea parţială sau totală a mai multor active din Rusia, România, Ucraina, Lituania, Bulgaria, Kazahstan şi Marea Britanie, care nu se mai încadrează în strategia companiei, se arată într-un comunicat al grupului. De asemenea, Mechel are nevoie de bani pentru a-şi reduce datoriile, care se cifrează la 9,4 miliarde dolari, şi pentru a finanţa exploatării miniere Elga. Printre activele considerate incompatibile cu strategia grupului se numără şi companiile controlate prin Eastern European Steel Division SRL, se spune în comunicat. Firma a fost înfiinţată în 2008 pentru coordonarea activităţilor din România.   Premierul Victor Ponta i-a cerut, săptămâna trecută, ministrului Economiei să verifice rapid dacă Mechel şi-a respectat angajamentele la combinatul de la Câmpia Turzii, ministrul delegat Liviu Pop anunţând însă deja, la jumătatea lunii septembrie, că a fost verificat contractul de privatizare, iar concluzia este că acesta a fost respectat.  Grupul este prezent în România din 2002 şi deţine Mechel Târgovişte, Mechel Câmpia Turzii, Ductil Steel Oţelu Roşu şi Ductil Steel Buzău, Laminorul Brăila şi Mechel Reparaţii Târgovişte. (sursa hotnews)

 ROMANIA - BUCURESTI - Un raport realizat de mediaTRUST România arată că privatizarea Oltchimului a fost subiectul principal al publicaţiilor centrale şi locale în perioada 1 august - 24 septembrie, informează un comunicat de presă trimis redacţiei.   Analiza a luat în considerare peste 400 de publicaţii tipărite care au apărut între 1 august şi 24 septembrie, monitorizate de media trust...

 

 

EUROPA "UNITA" - SPANIA - Un protest amplu a avut loc in aceste zile încă de la primele ore ale după amiezilor  pe străzile din jurul clădirii legislativului spaniol, înconjurat practic, dincolo de extinsul cordon de securitate, de mii de manifestanţi care cer demisia actualului guvern conservator de la Madrid, precum şi începutul unui nou proces de formare a legislativului, transmite postul de ştiri Canal 24Horas, citat de Agerpres.  De la primele ore ale dimineţii, sute de agenţi ai forţelor de ordine au blocat accesul către Congresul Deputaţilor şi au efectuat identificări ale persoanelor care doreau să treacă prin zonă. Plaza Neptuno, în imediata apropiere a legislativului, s-a umplut apoi de manifestanţi în orele după-amiezii, convocaţi pentru a protesta împotriva actualei guvernări pe durata şedinţei de plen a parlamentului. Parlamentarii au intrat fără probleme în clădirea legislativului, iar şedinţa plenului se desfăşoară normal.  Cel puţin trei marşuri de protest faţă de măsurile de austeritate au avut loc simultan în după-amiaza zilei de marţi în capitala spaniolă, convocate fiind sub sloganul "Încercuieşte Congresul". Protestatarii au pornit din trei locuri centrale ale Madridului şi doreau să se apropie de clădirea legislativului spaniol pentru a o încercui pe durata şedinţei în plen. Poliţia a înconjurat însă clădirea legislativului spaniol cu garduri de metal şi sute de agenţi ai forţelor de ordine, care au organizat filtre de securitate desfăşurate pe un perimetru de 500 de metri în jurul Congresului Deputaţilor.

BUCURESTI - Contractele colective de muncă vor fi negociate obligatoriu în fiecare an în ceea ce priveşte salariile, timpul şi programul de lucru, în caz contrar urmând să fie declanşat conflictul de muncă, iar contractele vor include clauze de protecţie a conducerii organizaţiilor sindicatelor şi patronatelor.  Propunerile modifică forma actuală a Codului de Dialog Social şi au fost primite din partea mai multor organizaţii sindicale şi patronale de către Guvern, care le-a transmis spre aprobare Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale. Agenţia MEDIAFAX a anunţat anterior că Guvernul a propus FMI dublarea limitei maxime de valabilitate a unui contract colectiv de muncă, posibilitatea prelungirii acestui contract de mai multe ori decât o singură dată şi eliminarea interdicţiei ca în contracte să fie incluse alte drepturi în bani şi natură decât cele din legea în vigoare. Astfel, contractul colectiv de muncă va fi încheiat pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni şi mai mare de 48 luni, iar părţile pot hotărî prelungirea aplicării contractului pe o durată cel mult egală cu durata iniţială. Pe lista propunerilor transmisă către FMI şi obţinută de MEDIAFAX se regăseşte şi un articol care stabileşte că annual, în mod obligatoriu, vor fi iniţiate negocieri colective având ca obiect cel puţin salariile, timpul şi programul de lucru, condiţiile de muncă şi formarea profesională. Negocierea colectivă va avea loc cu cel puţin 60 de zile înaintea expirării contractelor colective de muncă încheiate pe minimum un an sau cu cel puţin 60 de zile înaintea expirării perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate în actele adiţionale la contractele colective de muncă, în cazul în care acestea sunt încheiate pe mai mult de un an. Pentru funcţionarii publici, funcţionarii publici cu statut special şi ceilalţi angajaţi din sectorul bugetar, negocierile purtate în vederea încheierii acordurilor colective de muncă sau contractelor colective de muncă vor începe cu cel puţin 60 de zile înainte de fundamentarea proiectelor de buget pentru anul următor, la nivelul fiecărui ordonator de credite, şi vor fi finalizate în cel mult 30 de zile după aprobarea bugetului. Contractele colective de muncă/ acordurile colective vor cuprinde şi clauze referitoare la protecţia celor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale şi patronale, respectiv a reprezentanţilor angajaţilor, care pot fi negociate la un nivel superior faţă de prevederile legale care privesc această protecţie.

fonduri UE - justificari mincinoase...

Mulţi bani la statul Roman  - Unul din motivele pentru care absorbţia fondurilor decurge greu este că banii sunt direcţionaţi cu predilecţie către sectorul public. Potrivit Ancăi Bălaşu, directorul direcţiei de produse corporate din cadrul Volksbank, peste 85% din finanţări sunt pentru programe care au ca destinatari administraţia locală şi centrală şi companiile de stat, unde gestionarea este mult mai ineficientă decât la privat. Pe total, doar 29% din fondurile alocate pe cele cinci programe operaţionale şi pentru programul pentru agricultură sunt dedicate IMM-urilor, în perioada 2007 – 2013. Concret, este vorba de o sumă de 8,76 miliarde de euro, din aproape 40 de miliarde, în total.  Absorbţia fondurilor poate fi însă îmbunătăţită. În primul rând, dosarele de finanţare trebuie întocmite cu atenţie şi nu trebuie să includă targeturi nerealiste. Apoi, beneficiarul ar trebui să îşi asigure necesarul de finanţare pe următoarele şase luni sau chiar un an, ţinând cont de întârzierile care sunt la semnarea contractelor.  Totodată, solicitantul trebuie să întocmească un proiect bancabil şi să se asigure că dispune de fondurile pentru cofinanţare, de maxim 40% din sumă. Fondurile UE pentru Romania sunt numai pe hirtie , virtuale. Ele in fapt nu exista !!!!!

Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană

Grecia poate primi următoarea tranşă a ajutorului extern de la creditorii internaţionali doar după acoperirea deficitului din buget, notează revista germană Der Spiegel, citată de MarketWatch. Oficialii zonei euro admit deja că cel de-al doilea program de ajutor extern convenit cu Grecia la începutul anului s-a îndepărtat puternic de obiective. Guvernul elen aşteaptă încă din iunie o tranşă de 31 miliarde de euro de la fondul de urgenţă al zonei euro şi de la FMI, în timp ce recesiunea economică a devenit mai puternică decât se anticipa. Premierul elen, Antonis Samaras, a întrebat de mai multe ori dacă Troica creditorilor externi - Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană - ar accepta ştergerea unei noi părţi a datoriei ţării, potrivit Der Spiegel. Între timp, un nou conflict a izbucnit între guvernul german şi Comisia Europeană, referitor la momentul în care se poate vota asupra unui nou ajutor financiar pentru Grecia. În timp ce Comisia vrea ca problema să fie decisă la Consiliul European de la mijlocul lunii octombrie, Berlinul consideră că date sigure vor fi disponibile cel mai devreme în noiembrie, scrie revista. Un purtător de cuvânt al executivului comunitar a declarat, vineri, că delegaţia reprezentanţilor creditorilor internaţionali ai Greciei, care supraveghează programul de ajutor financiar al ţării, va lua "o pauză" în negocierile cu guvernul de la Atena, urmând să revină într-o săptămână. Cotidianul elen Kathimerini a scris vineri, citând oficiali şi diplomaţi din UE, că raportul Troicii ar putea fi amânat până după 6 noiembrie, pentru că se doreşte evitarea oricărui şoc în economia mondială înainte de alegerile din Statele Unite. Raportul era aşteptat în cursul lunii următoare, posibil înaintea unei reuniuni a miniştrilor de Finanţe din zona euro de pe 8 octombrie. Analiza va reprezenta o bază pentru decizia de a furniza o nouă tranşă de ajutor Greciei, în lipsa căreia statul elen ar putea rămâne fără bani pentru salarii şi pensii, să intre în incapacitate de plată şi să fie nevoit să părăsească zona euro.

RAPORT BANCA NATIONALA - highlights

• Creditul in lei s-a majorat cu 0,4 la suta mai arta datele BNR, in timp ce creditul in valuta exprimat in lei s-a redus cu 2,7 la suta (exprimat in euro, creditul in valuta s-a diminuat cu 0,3 la suta).

• La 31 august 2012, creditul neguvernamental a inregistrat o crestere de 5,7 la suta (1,7 la suta in termeni reali) fata de 31 august 2011, pe seama majorarii cu 4,3 la suta a componentei in lei (0,4 la suta in termeni reali) si cu 6,5 la suta a componentei in valuta exprimata in lei (exprimat in euro, creditul in valuta s-a majorat cu 0,8 la suta).

• Creditul guvernamental s-a diminuat in luna august 2012 cu 2,9 la suta, pana la 76590,0 milioane lei. La 31 august 2012, creditul guvernamental a inregistrat o crestere de 18,6 la suta (14,2 la suta in termeni reali) fata de 31 august 2011.

• Depozitele rezidentilor clienti neguvernamentali au scazut in luna august 2012 cu 0,5 la suta fata de luna iulie 2012, pana la nivelul de 193722,7 milioane lei.

• Depozitele in lei ale gospodariilor populatiei s-au redus cu 0,8 la suta, pana la 74,99 miliarde lei. La 31 august 2012, depozitele in lei ale gospodariilor populatiei au inregistrat o crestere de 10,6 la suta (6,4 la suta in termeni reali) fata de 31 august 2011.
• Depozitele in lei ale persoanelor juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare) s-au diminuat cu 0,3 la suta, pana la 50,96 miliarde lei. La 31 august 2012,d epozitele in lei ale persoanelor juridice erau mai mari cu 2,8 la suta (-1,1 la suta in termeni reali) fata de 31 august 2011.

• Depozitele in valuta ale rezidentilor gospodarii ale populatiei si persoane juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare), exprimate in lei, au scazut cu 0,4 la suta, pana la nivelul de 67,76 miliarde lei (exprimate in euro, depozitele in valuta s-au majorat cu 2,1 la suta, pana la 15,19 miliarde euro).
• Comparativ cu aceeasi luna a anului precedent, depozitele in valuta ale rezidentilor exprimate in lei au crescut cu 11,7 la suta (exprimate in euro, depozitele in valuta ale rezidentilor s-au majorat cu 5,8 la suta); depozitele in valuta ale gospodariilor populatiei exprimate in lei au crescut cu 11,8 la suta (exprimate in euro, depozitele in valuta ale gospodariilor populatiei au crescut cu 5,9 la suta)
• depozitele in valuta ale persoanelor juridice exprimate in lei s-au majorat cu 11,5 la suta (exprimate in euro, depozitele in valuta ale rezidentilor persoane juridice au crescut cu 5,6 la suta).

 Preşedintele Parlamentului grec a luat decizia de a se suspenda temporar din funcţie, până la finalizarea unei anchete demarate împotriva sa şi a mai multor politicieni, în legătură cu acuzaţii de spălare de bani, se arată într-un comunicat al biroului său, potrivit AFP, conform surselor de presă.
Evangelos Meimarakis, fost ministru al Apărării şi fost secretar al partidului conservator Noua Democraţie, a fost citat într-un raport publicat de un cotidian, care îl acuză pe el şi pe alţi oameni politici că au făcut achiziţii imobiliare, cu scopul de a spăla mai multe miliarde de euro, în perioada 2005-2008.
Preşedintele Parlamentului şi alţi doi foşti miniştri ai partidului conservator menţionaţi în raport au negat orice implicare.

Inregistrările serviciilor secrete britanice spulberă astfel mitul că numai ofiţerii SS şi colaboratorii apropiaţi ai lui Hitler poartă responsabilitatea pentru crimele de război, violurile şi pentru alte fapte reprobabile comise în al doilea Război Mondial, informează dailymail.co.uk.

Între 1940 şi 1945, britanicii şi americanii au ascultat aproximativ 13.000 de germani şi mai multe sute de soldaţi italieni de toate rangurile şi din toate serviciile - mulţi dintre ei în centrul de detenţie pentru prizonieri de război din Parcul Trent, în nordul Londrei.

Transcrierile înregistrărilor luate cu microfoane ascunse la prizonierii de război au fost adunate într-o carte: "Înregistrările secrete ale prozonierilor germani de război din al doilea Război Mondial" (On Fighting, Killing and Dying: The Secret Second World War Tapes of German POWs)

S-a sperat ca aceste înregistrări să dezvăluie secrete militare de importanţă strategică, în schimb, acestea conţineau conversaţii deschise şi necenzurate între soldaţi despre experienţe de război - de multe ori ca să se laude.

Prizonierii de război nu numai că vorbeau în detaliu despre violenţe extreme, ci şi arătau un fel de bucurie tulburătoare. "Îmi plăcea să împuşc orice - femei, copii. Era un fel de sport", mărturisea un soldat, în timp ce altul îşi recunoştea pasiunea pentru "a arunca bombe": "Adoram să arunc bombe. Te face să simţi furnicături, e un sentiment extraordinar. E la fel de plăcut ca atunci când împuşti pe cineva".

Angela Merkel si Francois Hollande si-au reafirmat sambata diferentele in materie de supervizare bancara in Uniunea Europeana, pe fondul frumoaselor declaratii legate de indestructibila prietenie franco-germana, scrie AFP.  "Cu cat mai repede, cu atat mai bine", a spus presedintele francez, intr-o conferinta comuna alaturi de cancelarul german, la Asberg (sud-vestul Germaniei). Va dura "cat va trebui", a replicat Angela Merkel.  Parisul doreste ca tarile europene sa se doteze cu un astfel de mecanism din ianuarie 2013, in timp ce Germania pare mai putin presata.  Chestiunea este de a sti "cum sa facem pentru a tine cont de toate institutiile posibile", a adaugat Hollande, dupa un dejun de lucru cu Merkel la Ludwigsburg, nu departe de Asberg, unde aniversau al 50-lea discurs istoric al generalului de Gaulle adresat tineretului german.  Ca si Comisia Europeana, Parisul doreste sa incredinteze Bancii Centrale Europene (BCE) supervizarea celor circa 6.000 de banci ale zonei euro, in timp ce Berlinul prefera sa limiteze aceasta sarcina doar pentru marile institutii financiare.  "Pentru mine, importanta este calitatea. Nu serveste la nimic sa faci lucrurile foarte repede pentru ca apoi sa nu functioneze", a explicat Angela Merkel.  "Trebuie sa fii serios, trebuie calitate si vom vedea in timp cat va dura (...) Vom cere ministrilor nostri de finante sa lucreze atat de repede cat este posibil", a precizat ea.- sursa hotnews

Euforia generată de QE3, după cum este alintată noua iteraţie a programului de stimulare monetară a economiei Statelor Unite, a fost moderată (n.a. oare a pierit încrederea în Federal Reserve?), dar laudele au fost aproape unanime, cel puţin după cum relatează mass-media.  Investitorul elveţian Marc Faber a fost una dintre vocile extrem de critice. Într-o emisiune recentă a televiziunii Bloomberg, el a declarat că "Fed-ul va distruge lumea".   Dar de ce ar vrea Federal Reserve să distrugă lumea? L-au mituit ecologiştii habotnici pentru a elimina ameninţarea pe care o reprezintă umanitatea pentru maica Gaia? Acestea sunt întrebări la care vor răspunde istoricii viitorului.   Marc Faber a mai declarat în interviul acordat Bloomberg că este "fericit deoarece preţurile activelor din portofoliul său cresc", dar, în calitate de cetăţean responsabil, este deosebit de îngrijorat deoarece "politicile monetare ale Statelor Unite vor distruge lumea". Investitorul elveţian arată că "sub acoperirea bunelor intenţii", ultima decizie a Federal Reserve va conduce la o criză sistemică, urmată de un colaps economic.  Majoritatea analiştilor de peste Ocean au fost prinşi pe picior greşit de către Ben Bernanke, aceştia fiind convinşi că o nouă relaxare cantitativă nu va fi anunţată atât de aproape de alegerile prezindenţiale.  Deşi Fed-ul a precizat că decizia nu are niciun caracter politic, este greu de crezut acest lucru. Nu trebuie să uităm că Partidul Republican a anunţat că nu îi va prelugi mandatul lui Bernanke, în condiţiile în care va câştiga alegerile.  Comitetul de Politică Monetară al Federal Reserve a decis, cu 11 voturi pentru şi unul împotrivă, să renunţe la orice urmă de prudenţă şi să treacă la expansiunea monetară nelimitată.

Vanzarile de active imobilizate si neperformante in contextul restructurarilor bilantiere, au fost principalele motive pentru care cota de piata a bancilor cu capital strain a scazut. Bancile cu capital majoritar austriac detin, similar anilor precedenti, cea mai mare cota de piata (38% la iunie 2012). Grupa bancilor cu capital majoritar grecesc si-a redus cota de piata de la 16,3% la 12,9%, fiind surclasata de cea a bancilor cu capital romanesc, a carei pondere in activul agregat a crescut pana la 18,3%. Institutiile de credit cu capital majoritar romanesc sunt CEC Bank, Banca Transilvania, Eximbank, Banca Comerciala Carpatica, Libra Internet Bank, Banca Comerciala Feroviara si Banca Centrala Cooperatista (CreditCoop). Potrivit BNR, majorarea capitalului social aferenta sectorului bancar, cu 42% in perioada iunie 2011 - iunie 2012 a fost asigurata exclusiv de catre sectorul privat, atat prin suplimentari de capital, cat si prin ajustarea nivelurilor de capital existente cu inflatia, ca urmare a aplicarii noilor standarde contabile de raportare IFRS. Capitalul grecesc a ramas majoritar (21,5%) la nivelul sistemului bancar romanesc, dar continua trendul descendent inceput in 2010. Ponderea capitalului austriac in capitalul agregat a consemnat o crestere semnificativa fata de anul 2010 (cu 4,3 puncte procentuale) pana la nivelul de 20,6% la finele lunii iunie 2012, in principal ca urmare a suplimentarilor de capital efectuate de bancile austriece. "Ponderea mare a creditelor in valuta acordate IMM (in mare parte neprotejate la riscul de curs de schimb) va conduce probabil la initierea de masuri pentru extinderea reglementarilor privind creditarea in valuta la toti debitorii neprotejati fata de acest risc, inclusiv IMM, in conformitate cu recomandarile CERS", se arata in Raportul asupra stabilitatii financiare, editia 2012, intocmit de BNR, scrie Mediafax. Intreprinderile mici si mijlocii au consemnat in prima parte a anului un risc de credit in crestere, cu o rata a imprumuturilor neperformante de 23,2% in iulie, fata de 15,1% in decembrie 2010, in timp ce in cazul corporatiilor rata creditelor neperformante a fost de 4,3% in iulie. Majorarea riscului in cazul IMM-urilor s-a produs pe fondul unei rate subunitare de acoperire a cheltuielilor cu dobanzile din profituri, fluxurilor de numerar generate din activitatea de baza in scadere cu 7,3% in decembrie 2011 fata de decembrie 2010 si diminuarii marjei profitului brut. "Cea mai mare dificultate in identificarea de resurse financiare pentru onorarea obligatiilor scadente a fost inregistrata de catre IMM. Durata medie de incasare a creantelor IMM s-a stabilizat in anul 2011, dar se mentine la un nivel ridicat (media este de 119 zile in anul 2011 fata de 117 zile in anul 2010", se mai spune in raportul bancii centrale. Reprezentantii BNR au explicat ca recomandarile Comitetului European de Risc Sistemic (CERS) privind masurile de protectie a debitorilor fata de riscul valutar trebuie fie adoptate in legislatia interna, fie respinse pe baza unei analize care sa evidentieze ca nu exista pericole pe diferitele segmente de clienti. BNR va trebui sa ia o decizie pana la finele acestui an, si, din analizele realizate pana in preznt, rezulta ca cel mai probabil se vor modifica regulamentele pentru a introduce criterii de creditare si de analiza a riscurilor la finantarile in valuta acordate IMM-urilor. In cazul populatiei, cele mai recente reglementari privind creditul in valuta au fost adoptate in octombrie 2011, si vizeaza limitari ale creditului de consum si modalitati de calcul al gradului maxim de indatorare.

Fondurile UE nu exista decit pe hirtie - virtual

“Statul român trebuie să ramburseze de urgenţă peste 200 milioane de euro pe proiectele POSDRU, pentru ca plăţile să poată ajunge la zi, iar organizaţiile implicate în acest program să-şi poată continua activitatea. Dacă acest program va fi sistat, peste 1.650.000 de persoane care au urmat cursuri de formare şi pregătire riscă să nu mai poată obţine calificările profesionale necesare pentru încadrarea imediată pe piaţa muncii. Ca urmare, nu vorbim doar de pierderea banilor de la Uniunea Europeană, ci şi de pierderea posibilităţii de a avea resurse umane instruite corespunzător”, a afirmat Dan Barna.  Pentru a atrage atenţia asupra dificultăţilor financiare înregistrate în implementarea proiectelor POSDRU, organizatorii conferinţei - respectiv www.fonduri-structurale.ro - Structural ConsultingTM Group, alături de Academia de Advocacy şi Coaliţia ONGuri pentru Fonduri Structurale au trimis, miercuri dimineaţă, o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului României, Victor Ponta, ministrului Finanţelor Publice, Florin Georgescu, şi ministrului Muncii, Familei şi Protecţiei Sociale, Mariana Câmpeanu. “Scrisoarea deschisă este semnată de 149 de ONG-uri, societăţi comerciale, autorităţi, instituţii publice şi universităţi, care le solicită autorităţilor ca până pe 30 septembrie a.c. să identifice şi să aloce resursele bugetare/extrabugetare necesare pentru a se ajunge la zi, până pe 30 octombrie a.c., cu restanţele către toate categoriile de beneficiari şi parteneri POSDRU. Dacă rambursările nu vor fi reluate în regim de urgenţă, se va ajunge la situaţii financiare extreme, de la intrarea în insolvenţă sau faliment, până la executare silită sau litigii cu angajaţii sau furnizorii”, a mai spus Dan Barna.  Potrivit acestuia, o eventuală acţionare în instanţă a autorităţilor publice nu reprezintă o soluţie de dorit, deoarece dispoziţiile tribunalului de achitare a sumelor restante către beneficiari vor trebui suportate de la bugetul de stat, adică tot din buzunarul contribuabililor.  “Amânarea luării unei decizii de deblocare a finanţării pentru proiectele contractate şi corect implementate înseamnă privarea bugetului public de resurse consistente provenite, pe termen scurt, din impozitele salariale şi din obligaţiile fiscale ale furnizorilor existenţi la fiecare proiect în parte. De asemenea, pe termen mediu sunt pierdute valoarea adăugată creată de iniţiativele antreprenoriale demarate de persoanele calificate/recalificate absorbite pe piaţa muncii, dar şi impozitele aferente”, a adăugat Dan Barna.   La rândul său, Flavia Preda, coordonatorul Coaliţiei ONG-uri pentru Fonduri Structurale, a acuzat lipsa de predictibilitate şi de transparenţă decizională din partea autorităţilor statului în ceea ce priveşte proiectele POSDRU, potrivit Agerpres.

Investitie sovietica ...aplaudata de altfel...

Compania Lukoil Overseas, subsidiară a grupului petrolier rus Lukoil, a anunţat luni că a început studiile seismice la două blocuri petrolifere din sectorul românesc al Mării Negre, Est Rapsodia şi Trident, informează Interfax. În iulie 2010, România a atribuit două concesiuni de exploatare petrolieră în platoul continental al Mării Negre recuperat în urma deciziei Curţii Internaţionale de Justiţie. Agenţia naţională a resurselor minerale (ANRM) a informat că firmele care au câştigat apelul de oferte lansat la sfârşitul lui 2009, Lukoil Overseas-Vanco International (ruso-american) şi Melrose Resources-Petromar Resources (britanico-român), vor avea dreptul de a explora, dezvolta şi exploata două perimetre. Lukoil Overseas a precizat că studiile seismice, care vor continua până în luna noiembrie, sunt efectuate de compania CGGVeritas şi acoperă o suprafaţă de aproximativ 2.000 de kilometri pătraţi. Blocurile Est Rapsodia şi Trident sunt localizate sub ape cu adâncimi între 90 şi 1.000 metri, la o distanţă de 60-100 kilometri de coastă. Lukoil Overseas a deschis un birou la Bucureşti pentru a administra aceste proiecte. Lukoil are de gând să investească aproximativ 1,5 miliarde de dolari pentru extracţia de petrol în România. Investiţiile în prospecţiuni geologice, căutare şi confirmarea de rezerve ar urma să se ridice la 400 milioane de dolari în următorii trei ani. Înfiinţată în anul 1998, compania Lukoil România este unul dintre liderii pieţei petroliere româneşti, având o cotă de aproximativ 20% din piaţa totală de produse petroliere din România. În prezent, compania Lukoil România deţine rafinăria Petrotel şi comercializează carburanţi printr-o reţea de 300 de staţii de distribuţie.

Toate cele 27 de state membre ale UE au drept de veto fata de planul uniunii bancare...

Liderii din zona euro s-au angajat in iulie sa adopte un sistem de supraveghere comuna a bancilor pana in ianuarei 2013, care va permite ca Mecanismul European de Stabilitate sa recapitalizeze bancile. Dezbaterile din Cipru au scos in evidenta si rezervele tarilor din afara zonei euro. Ministrul suedez de Finante, Anders Borg, a deschis discutiile cu o critica a mecanismelor de rezolvare a divergentelor intre membrii uniunii bancare si cei din afara ei. Tarile din afara zonei euro sunt nemultumite de termenii oferiti pentru cele care vor sa intre in sistemul de supraveghere al BCE, pentru ca ar trebui sa respecte deciziile institutiei fara sa poata sa ii influenteze oficial deciziile. "Nu putem accepta ca supravegherea sa fie facuta de BCE, in care nu putem deveni membri fara sa adoptam euro, iar bancile ar fi supravegheate de o institutie unde nu avem drept de vot. Evident este complet inacceptabil", a spus Borg. Vitor Constancio, vicepresedinte al BCE, a declarat ca banca poate decide sa dea unele drepturi de vot statelor care vor sa intre in uniunea bancara. Comisarul pentru domeniul financiar, Michel Barnier, responsabil cu planul pentru uniunea bancara, a insistat ca luna ianuarie este un termen "dificil dar realist si necesar". Cu toate acestea, doi diplomati implicati in discutii au spus ca se asteapta ca negocierile sa continue si anul viitor. Problema principala o reprezinta disputa franco-germana daca si cand fondurile europene de stabilitate ar trebui sa sustina direct bancile aflate in dificultate financiara, masura care ar reduce presiunile asupra guvernelor din Spania si Irlanda. Germania sustine ca BCE sa raspunda de monitorizarea bancilor mari, dar se opune gradului mare de centralizare propus de Comisia Europeana. Autoritatile de la Berlin resping si introducerea rapida a sistemului, prin care BCE ar trebui sa preia supravegherea tuturor bancilor pana in 2014.(sursa mediafax and WSJ.ro)

Propunerea Comisiei Europene privind supervizarea băncilor este "total inacceptabilă", (sursa hotnews)

Propunerea Comisiei Europene privind supervizarea băncilor este "total inacceptabilă", a declarat, sâmbătă, Anders Borg, ministrul suedez al finanţelor, la finalul celor trei ore de discuţii pe marginea acestui subiect avute în Cipru cu cei 27 de omologi ai săi europeni, informează AFP, potrivit Agerpres.   Propunerea prezentată, miercurea trecută, de Bruxelles plasează Banca Centrală Europeană (BCE) în centrul mecanismului de supervizare unic ce se va aplica la toate băncile din zona euro. Această propunere va provoca "discuţii lungi şi dificile", a atenţionat Anders Borg la ieşirea de la reuniune.   "Numeroase ţări care nu fac parte din zona euro găsesc această soluţie inacceptabilă", a avertizat ministrul suedez, exprimându-şi îngrijorarea că tratatul european garantează independenţa BCE.    Aceasta înseamnă că, în caz de litigiu, BCE nu va fi supusă deciziilor Autorităţii Bancare Europene (EBA), care se aplică celor 27 de ţări ale Uniunii Europene şi al căror rol este tocmai cel de a stabili regulile în sectorul bancar european.
"Orice idee, conform căreia noi vom fi supuşi supervizării din partea unei instituţii unde nu avem drept de vot şi unde utilizarea banilor contribuabililor noştri ar putea depinde de deciziile luate de o instituţie în care nu avem nicio influenţă, este total inacceptabilă", a insistat Andres Borg.
În opinia ministrului suedez propunerea în forma sa actuală este "o linie roşie", iar "calendarul prea scurt".   Ministrul german al finanţelor Wolfgang Schauble şi-a exprimat de asemenea dubiile în legătură cu posibilitatea ca supervizarea unică să funcţioneze începând din ianuarie.
Comisia Europeană cere ca supervizarea bancară unică să devină operaţională începând din ianuarie 2013. Această supervizare, decisă de liderii europeni în timpul unui summit de la sfârşitul lui iunie, este condiţia pentru ca fondul de salvare european, viitorul Mecanism European de Stabilitate (MES), să poată recapitaliza băncile fără a trece pe la autorităţile statelor membre.

Propunerea prezentată de către Comisia Europeană

Comisia Europeană cere ca supervizarea bancară unică să devină operaţională începând din ianuarie 2013. Această supervizare, decisă de liderii europeni în timpul unui summit de la sfârşitul lui iunie, este condiţia pentru ca fondul de salvare european, viitorul Mecanism European de Stabilitate (ESM), să poată recapitaliza băncile fără a trece pe la autorităţile statelor membre. Ministrul german al finanţelor, Wolfgang Schauble, şi-a exprimat de asemenea dubiile în legătură cu posibilitatea ca supervizarea unică să funcţioneze începând din ianuarie. „Este irealist”, a spus Schauble. Comisarul european pentru piaţă internă şi servicii, Michel Barnier, a recunoscut 'o „problemă juridică”. „Vom continua să muncim pentru a îmbunătăţi asocierea la vot în interiorul consiliului de supervizare pentru ţări din afara zonei euro care vor cere să fie acoperite de mecanism”, a spus Barnier, subliniind că reglementarea „este asigurată la nivelul celor 27 de ţări ale UE”. Propunerea prezentată de către Comisia Europeană plasează Banca Centrală Europeană în centrul mecanismului de supervizare unic, ce se va aplica la toate băncile din zona euro. Această propunere va provoca „discuţii lungi şi dificile”, a atenţionat Borg, la ieşirea de la reuniune, potrivit Agerpres.   Propunerea Comisiei Europene privind supervizarea băncilor este „total inacceptabilă”, a declarat, azi, ministrul suedez al Finanţelor, Anders Borg, la finalul unei reuniuni, în Cipru, cu omologi săi europeni.  Propunerea prezentată de către Comsiia Europeană plasează Banca Centrală Europeană în centrul mecanismului de supervizare unic, ce se va aplica la toate băncile din zona euro. Această propunere va provoca „discuţii lungi şi dificile”, a atenţionat Borg, la ieşirea de la reuniune, potrivit Agerpres.

Miniştrii de Finanţe din Zona Euro  urmează să inaugureze Mecanismul European de Stabilitate pe 8 octombrie şi să plătească două prime tranşe de 32 de miliarde de euro până la sfârşitul lunii respective, a declarat premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker la sfârşitul întâlnirii.
"Nu avem acum timp de automulţumire, cum nu aveam nici acum şase luni, dar cred că ne îndreptăm în direcţia bună", a afirmat comisarul pentru Afaceri Economice şi Monetare Olli Rehn.
Oficialii europeni au arătat că Spania va prezenta noi reforme până la sfârşitul acestei luni, pe baza recomandărilor primite în luna iulie, care includ o posibilă majorare a vârstei de pensionare, o posibilă trecere de la taxe pe forţa de muncă la taxe pe consum şi dereglementarea profesiilor închise.
Ministrul spaniol al Economiei Luis de Guindos a promis "un plan de reforme pentru îmbunătăţirea creşterii economice şi a competitivităţii".
Spania a obţinut din partea zonei euro un ajutor de 100 de miliarde de euro pentru stabilizarea sectorului bancar şi vrea condiţii cât mai uşoare în schimbul unei linii de credit sau a unui program de împrumut, în cadrul căruia BCE să poată cumpăra obligaţiuni suverane şi să reducă astfel costul împrumuturilor ţării.
Miniştrii de Finanţe sunt în aşteptare şi în cazul Greciei, unde premierul Antonis Samaras are probleme în coaliţia guvernamentală, privind reducerea salariilor şi pensiilor, astfel încât să respecte cererea creditorilor.
Maria Fekter, ministrul austriac de Finanţe, a exclus acordarea unor fonduri suplimentare Greciei, dar a spus că statul elen ar putea primi un timp suplimentar pentru respectarea ţintelor deficitului bugetar.
Yannis Stournaras, ministrul elen de Finanţe, a confirmat faptul că se discută cu UE şi FMI despre o extindere a termenului de reducere a deficitului bugetar.

Agenţia de evaluare financiară Egan-Jones a redus vineri rating-ul Statelor Unite la ”AA-” de la ”AA”, considerând că decizia Fed-ului de a începe o nouă rundă de cumpărare de obligaţiuni în valoare de 40 de miliarde de dolari pe lună va duce la deprecierea dolarului şi la creşterea inflaţiei, notează Bloomberg.

Raportul dintre datoria publică şi PIB-ul Statelor Unite a crescut de la 66% în urmă cu şase ani, la 104% în prezent. Agenţia Egan-Jones a mai redus rating-ul SUA în aprilie. De atunci, randamentul obligaţiunilor suverane pe termen lung, respectiv dobânzile împrumuturilor cu o maturitate de 10 ani ale statului, au scăzut cu patru puncte de bază, la 1,86%.

Programul anunţat de banca centrală americană ”va alimenta bursele şi preţurile mărfurilor, însă în opinia noastră va dăuna economiei şi, prin extensie, va avea efecte negative asupra calităţii creditelor”, se arată în raportul Egan-Jones. ”Majorarea preţurilor mărfurilor va pune sub presiune profitabilitatea afacerilor şi va majora costurile pentru consumatori, reducând astfel puterea de cumpărare”, argumentează agenţia de rating.

Fed a anunţat joi a treia cea mai mare rundă de cumpărare de obligaţiuni din 2008. Banca centrală americană intenţionează să cumpere obligaţiuni garantate prin ipoteci în valoare de 40 de miliarde de dolari pe lună. Mai mult, Fed nu a stabilit nicio limită privind suma totală pe care o va plăti pentru aceste achiziţii.

Totodată, Rezerva Federală a decis să menţină dobânda cheie de politică monetară aproape de nivelul zero ”pentru o perioadă considerabilă de timp”.

SUA are un rating de Aaa din partea Moody's, AAA de la Fitch şi AA-plus de la Standards&Poor's. Toate cele trei rating sunt cu perspectivă negativă.

Presedintele executivului european, Jose Manuel Barroso, a anuntat miercuri noul pachet de propuneri ale Uniunii Europene (UE) in ceea ce priveste supraveghere bancara la nivelul zonei euro. Conform propunerilor Comisiei Europene, Banca Centrala Europeana (BCE) isi va spori responsabilitatile, ajungand treptat sa aiba rolul de supraveghetor al tuturor bancilor din zona euro. In prima faza, incepand cu iulie 2013, BCE va monitoriza doar bancile cele mai importante din zona euro, asa-numitele banci sistemice, urmand ca dupa ianuarie 2014 aceasta sa supravegheze toate bancile uniunea economica si monetara europeana. Le Figaro vorbeste despre o miscare federalista de mare amploare, explicand ca cele 17 tari din Zona Euro vor ceda catre BCE suveranitatea in ceea ce priveste controlul asupra bancilor private si publice.
In acelasi timp, printre propunerile Comisiei este prezent si un mecanism la care tarile din afara zonei euro pot sa adere in mod voluntar.
Presa internationala despre propunerile lui Barroso:EUObserver: BCE va deveni liderul suprem al uniunii bancare din 2013

Wall Street Journal: BCE va deveni politistul pietei bancareLe Figaro: Barroso impinge UE spre un sistem federal

Jose Manuel Barroso a subliniat totodată faptul că ţările din Uniunea Europeană trebuie să realizeze faptul că se află împreună în această criză şi trebuie să depună eforturi împreună pentru a ieşi din ea.

“Europa are nevoie de o nouă direcţie", a mai spus Barroso, adăugând că “ideile vechi nu vor mai funcţiona şi o uniune politică mai strânsă este necesară pentru a salva moneda euro".

Modificarea Tratatului UE : Crearea acestei federaţii a statelor-naţiune va cere, în final, un nou Tratat, ceea nu este uşor, dar o uniune monetară, economică şi politică poate fi începută sub tratatele actuale, dar poate fi dusă la bun sfârşit numai cu o schimbare a tratatelor, a spus oficialul european.

"UNIUNEA EUROPEANA"--Ministrul de finanțe irlandez, Michael Noonan, a declarat pentru Reuters că țara sa nu intenționează să participe la programul de cumpărare de obligațiuni anunțat joi de președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.... Noonan a atras atenția că în momentul de față Irlanda are în derulare un acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, iar până la încheierea acestuia, în decembrie 2013, nu intenționează să intre în programul propus de BCE. Ulterior ar putea fi luată decizia de a participa, dar doar în caz de urgență. Ministrul de finanțe irlandez a mai precizat că dacă partenerii europeni vor fi de acord cu tăierea unei părți a datoriei băncilor irlandeze, așa cum se discută în prezent, țara ar putea reveni pe piețele de obligațiuni pe termen lung, nemaiavând nevoie de împrumuturi de urgență.
Potrivit acestuia, nu mai este o prioritate pentru Guvernul irlandez participarea Băncii Centrale Europene la finanțarea pe termen mediu a băncilor locale.

Criza datoriilor din zona euro este departe de a fi terminata si Europa trebuie sa isi pastreze credinta in moneda unica, a declarat marti directorul general adjunct al Fondului Monetar International, Zhu Min, la intrunirea Forumului Economic Mondial (FEM), desfasurat la Tianjin, in China, citat CNBC...."In general, as spune ca nu s-a terminat criza. Suntem in continuare in mijlocul ei si exista o cale de scapare" a spus Zhu. "Dar se misca in directia corecta - acest lucru este foarte important. Trebuie sa avem incredere si ar trebui ne incredem in moneda euro", a adaugat el. Criza datoriilor suverane din Europa domina peisajul european de mai mult de trei ani si, in ansamblu, investitorii se asteapta economia celor 17 state membre ale zonei euro sa intre in recesiune in 2012, pe fondul esecurilor inregistrate in ceea ce priveste rezolvarea crizei datoriilor suverane si in revenirea pe crestere economice. O a doua recesiune pe continent in trei ani ar fi o veste proasta pentru economia globala, precizeaza Zhu.

Lumina verde pentru instaurarea celui de al "PATRULEA REICH"...o zi fatidica pentru Europa Crestina

Curtea supremă de la Karlsruhe a avizat participarea guvernului la fondul de urgenţă de 500 miliarde euro al statelor din zona euro şi pactul de disciplină fiscală semnat de 25 de lideri europeni în prima parte a acestui an.

Condiţiile stabilite de Curte se referă la expunerea financiară pe care şi-o poate asuma guvernul german faţă de fond, care nu poate depăşi plafonul de 190 miliarde euro stabilit iniţial fără aprobarea Bundestagului, camera inferioară a Parlamentului.

Judecătorii au respins totodată o clauză de confidenţialitate din tratatul de înfiinţare a fondului de urgenţă, hotărând că orice decizie a MES trebuie avizată de ambele camere ale Parlamentului german.

Bursele europene şi moneda euro au crescut după citirea hotãrârii, iar tranzacţiile futures pe indicele S&P 500 al bursei de la New York afişează de asemenea aprecieri, potrivit MarketWatch.

Indicele Stoxx 600 al celor mai importante acţiuni europene este în urcare cu 0,4%, după ce a deschis în stagnare în aşteptarea deciziei.

Indicele DAX 30 al bursei de la Frankfurt a câştigat 0,8%, în timp ce CAC 40 - Paris este în urcare cu 0,6%.

La Londra, indicele FTSE 100 a avansat cu 0,2%.

Cursul euro afişează un avans uşor faţă de dolar, de la 1,2857 dolari la 1,2901 dolari pe euro.

Cotaţiile internaţionale ale aurului şi petrolului sunt de asemenea în creştere. Uncia de aur s-a apreciat cu 0,5%, la 1.744 dolari, iar barilul de ţiţei cu livrare în octombrie a avansat cu 0,5%, la 97,67 dolari.

Banca Mondiala se declara ingrijorata de amploarea muncii la negru intr-o serie de tari din Europa de Est, care priveaza aceste state de resurse "cruciale" in momentul in care impactul crizei din Zona Euro se face simtit, potrivit unui raport publicat luni si citat de AFP.In 2007, economia gri avea o pondere de aproape 30% din PIB in Romania
"Este crucial sa fie integrati (in sectorul legal, n.r.) muncitorii si intreprinderile din economia informala, pentru a asigura pe termen lung cresterea economica in Europa de Est", subliniaza Banca Mondiala, care noteaza ca aceste tari emergente sunt deja afectate de criza euro si de imbatranirea populatiei.   Potrivit acestui raport, ponderea sectorului informal reprezenta in 2007 aproape 40% idn produsul intern brut (PIB) in Bulgaria, aproape 30% in Romania si peste 20% in Ungaria, privand aceste state de surse de finantare pentru bugetul lor si pentru sistemul de protectie sociala.   "Noii membri ai Uniunii Europene nu pot pur si simplu sa-si permita sa aiba o atat de mare economie informala, nici pe termen scurt, din cauza ingrijorarilor bugetare, nici pe termen lung, din cauza bazei populatiei active", a explicat Katarina Mathernova, o experta a Bancii Mondiale, citata intr-un comunicat.  Pentru a integra acest sector informal in economia declarata, reprimarea nu este suficienta, avertizeaza BM, care solicita masuri fiscale pentru a face circuitul legal "mai atractiv", in special prin limitarea impozitarii muncii.   Pentru a compensa lipsa de venituri care ar rezulta pentru state, expertii Bancii Mondiale cred ca un impozit progresiv asupra proprietatilor ar fi "promitator".

Divizia americană de tranzacţii cu energie electrică din cadrul "Deutsche Bank" AG va fi amendată cu 1,5 milioane de dolari şi va fi nevoită să renunţe la 123.198 dolari din profit, ca urmare a manipulării pieţei de profil din SUA, potrivit Comisiei Federale de Reglementare a Energiei (FERC).
Autoritatea arată că "Deutsche Bank Energy Trading" LLC a depus informaţii false cu privire la tranzacţiile sale din California, în perioada 29 ianuarie - 24 martie 2010. Oficialii FERC au declarat: "Angajaţii Deutsche Bank au conceput şi executat o schemă frauduloasă".
În decembrie anul trecut, agenţia a emis o hotărâre preliminară în care arată că "Deutsche Bank" a manipulat piaţa energiei electrice din California.
"Deutsche Bank" consideră că aceste concluzii ale FERC sunt "eronate" şi intenţionează să le conteste, conform purtătorului de cuvânt al băncii, Amanda Williams. Banca trebuie să răspundă concluziilor agenţiei americane în termen de 30 de zile.

 

Deuchland Uber alles - Cancelarul german Angela Merkel a cerut gasirea unei "solutii" pentru a impiedica un exit al Greciei din Zona Euro in aceasta toamna, sustine revista Der Spiegel, in avampremieraEuro si ca vreau ca ea sa ramana acolo", a declarat Merkel ea la Berlin cu ocazia intalnirii cu Samaras.
Vineri, la Viena, Angela Merkel a salutat conditiile impuse de Banca Centrala Europeana (BCE) in noul sau program de cumparare a obligatiunilor menit sa ajute la rezolvarea crizei datoriilor editiei de luni, potrivit AFP.
"Trebuie sa gasim o solutie pentru Grecia", le-a spus Merkel saptamana trecuta celor din anturaj sau, scrie saptamanalul german fara sa citeze vreo sursa. Merkel ar fi facut aceste declaratii inaintea ultimei misiuni a troicai creditorilor internationali ai Greciei (UE, Banca Centrala Europeana si FMI) la Atena. Potrivit Der Spiegel, cancelarul si echipa de consilieri se tem ca o iesire a Atenei din Zona Euro ar putea declansa un efect de domino similar cu falimentul bancii Lehman-Brothers in 2008.
Costul pe care Germania l-ar suporta in cazul unui astfel de scenariu este estimat la 62 de miliarde de euro, aminteste saptamanalul, adaugand ca Merkel, care si-a reiterat opozitia fata de o posibila renuntare a Greciei la euro, considera aceasta optiune drept una incarcata de consecinte politice.
Potrivit cotidianului german, consilierii cancelarului se tem ca guvernul de la Berlin ar putea fi constrans, in aceste conditii, sa puna in aplicare o uniune a datoriilor pentru a stabiliza economiile italiene si spaniole. Cancelarul vrea totodata sa impiedice aplicarea unui al treilea program de ajutor pentru Atena, pentru care ea considera ca nu va mai obtine sprijinul majoritatii in Bundestag (Camera inferioara a Parlamentului german), continua Der Spiegel. Publicatia germana scrie ca Merkel ar fi in favoarea unei adaptari a programului in curs, prin cresterea transelor de credit pe viitor si reducerea valorii celor cu scandenta mai indepartata.
La sfarsitul lunii august, cancelarul l-a asigurat pe premierul grec Antonis Samars de sustinerea sa si a aparat locul Greciei in Zona Euro.
"De la inceputul crizei, am spus intotdeauna clar ca Grecia face parte din Zona .

BCE a menţinut joi dobânda de politică monetară la 0,75% şi a anunţat un plan de achiziţii directe de obligaţiuni pentru reducerea costurilor de împrumut ale statelor cu datorii mari din zona euro. În trimestrul al doilea, economia zonei euro s-a contractat cu 0,2% faţă de trimestrul precedent, când avansul a fost zero. "Indicatorii arată activităţi economice slabe până la sfârşitul acestui an, într-un mediu de incertitudini sporite. Analizând dincolo de viitorul imediat, anticipăm că economia zonei euro se va redresa foarte lent", potrivit BCE. Instituţia a explicat că ritmul de creştere va fi afectat de procesul necesar de echilibrare a balanţelor contabile în sectorul financiar şi cel non-financiar, de şomajul ridicat şi de redresarea globală inegală. Riscurile de înrăutăţire a perspectivelor economice sunt legate de tensiunile de pe unele pieţe financiare din zona euro şi de posibila extindere în economia reală a regiunii. Aceste riscuri ar trebui să fie ţinute sub control de acţiuni eficiente ale tuturor liderilor din zona euro, potrivit băncii centrale. BCE a majorat uşor estimările referitoare la inflaţie, pentru care anticipează un nivel cuprins între 2,4% şi 2,6% în acest an şi de 1,3% şi 2,5% în 2013.

LE MONDE a publicat un articol cu titlul semnificativ „Dna Merkel şi dl. Schauble au memoria scurtă”.. "După căderea Zidului Berlinului, în 1989, şi reunificarea Germaniei, în 1990, cancelarul Helmut Kohl a decretat paritateamărcii vestice cu cea estică. Economistul american Jeremy Rifkin a calculat că, la ora respectivă, valoarea mărcii vestice era de 1 la 400 mărci estice. Ce minunată ocazie de a specula marca vestică! Băncile europene au folosit toată influenţa lor ca traderii să nu profite de ocazie. Marca vestică nu a fost pusă în pericol. Aceasta s-a numit solidaritate europeană. În fine, corupţia din Grecia a existat şi, fără îndoilală, există încă. Cele două cazuri cele mai importante privesc atribuirea pieţelor publice, respectiv telefonia şi submarinele greceşti. Este vorba de sume care depăşesc 20 de milioane de euro, ce s-au repercutat asupra preţurilor de vânzare, deci plătite de contribuabilul grec. Fericiţii câştigători ai acestor două licitaţii sunt multinaţionale germane. Fără a reveni la ororile trecutului nazist al Germaniei, ar fi bine să reamintim doamnei Merkel şi lui Schauble că, timp de două generaţii, ţara lor a beneficiat de UE şi că dispariţia euro le-ar distruge economia înfloritoare: 60% din exporturile ţării lor merg în zona euro”, se arată în încheierea articolul din prestigiosul ziar francez.Cum se constată, abordarea crizei Greciei nu întruneşte nici pe departe unanimitatea marilor ziare occidentale." (sursa cotidianul)

Puţine lucruri au atenţia în cea de a doua şedinţă de tranzacţionare a săptămânii de pe piaţa Sibex. Lichiditatea a continuat să se situeze la un nivel redus: doar 550 de contracte încheiate în şapte ore de tranzacţionare. Valoarea tranzacţiilor depăşea uşor 5 milioane de lei. Criza de lichiditate se prelungeşte, ea fiind accentuată şi de apariţia unor conflicte la nivelul acţionariatului operatorului de piaţă, mai exact chiar la nivelul Consiliului de Administraţie. Ritmul plasamentelor a mai crescut după prânz iar speculatorii activi aşteptau ştirile de peste ocean şi evoluţia pieţei americane după o zi de pauză, cu speranţa unei intensificări a speculaţiilor.  Pe segmentul derivatelor valutare se observau 107 contracte euro/dolar pentru scadenţa septembrie şi 48 pe cea din decembrie. În urma pariurilor pe evoluţia cursului se observa scăderea euro cu 0,19% pe septembrie şi 0,06% pe decembrie, la valori de 1,25700 şi 1,25790 USD. Pe plan extern, euro s-a apropiat iniţial la doar 0,4% de maximul pe două luni faţă de dolar. Apoi creşterea s-a oprit sub influenţa scăderii pieţelor europene de acţiuni. Speculaţiile pe cursul euro/yen au fost mult mai puţine şi s-au soldat în prima jumătate de zi cu numai 11 contracte pe scadenţa septembrie. Euro creştea cu 0,55%, la 98,55 yeni. Pe plan extern, yenul japonez s-a întărit, apropiindu-se de maximul din două săptămâni faţă de yen, pe fondul speculaţiilor că preşedintele BCE, Mario Draghi, va anunţa un plan de achiziţii de obligaţiuni din ţările afectate de criza datoriilor. Ceva mai multe contracte faţă de evoluţia de ansamblu se înregistrau şi pe segmentul derivate pe mărfuri. Este vorba de 100 de contracte pe simbolul SIBGOLD cu scadenţa decembrie. Acestea au fost însă realizate doar dintr-o singură tranzacţie, încheiată la un preţ de 1690 de dolari/uncie, în scădere cu 3,7 USD. Pe segmentul indici investitorii erau mai mulţi, deci şi mai multe tranzacţii, dar mici ca mărime. Numărul contractelor era de 130 pe scadenţa din această lună, total prin care derivatul amintit era cel mai solicitat. Cotaţia DEDJIA_RON septembrie pierdea 27 puncte şi valora 130 puncte. Variaţiile de pe piaţa futures americană erau reduse înainte de publicarea unui raport privind producţia din SUA.  În sectorul spot s-a detectat o doză de interes pentru titlurile Prodplast Imobiliare. S-au tranzacţionat 27.226 acţiuni la un preţ de 4,8 lei/titlu, în staţionare.

Minciuni basesciene ....

"În 2011 a continuat trendul de creştere a veniturilor companiilor analizate, dar creşterea medie a fost mai mică decât în 2010. De remarcat însă că trimestrul unu din 2012 faţă de trimestrul unu din 2011 arată mult mai prost ca profitabilitate, ca venituri. Profitabilitatea a scăzut la majoritatea companiilor, ceea ce nu este o perspectivă optimistă. România, însă, în contextul regional, a performat bine din punctul de vedere al creşterii economice, fiind în linie cu regiunea", a spus Mucibabici, la lansarea raportului Deloitte Europa Centrală Top 500 2012. România este a cincea ţară din Europa Centrală ca număr de companii reprezentate în top 500, realizat după rezultatele obţinute în 2011 de firma de consultanţă Deloitte, cu 37 de companii, ale căror venituri totale cumulate au fost de 39,6 miliarde de euro, în urcare faţă de 2010. În 2010, România era prezentă cu 38 de companii, ale căror venituri cumulau 37,49 miliarde de euro. Creşterea medie a veniturilor companiilor din top în 2011 faţă de 2010 a fost de 9-10% în regiune, iar România este pe locul 2, cu un avans mediu de 16%, după Letonia. Clasamentul realizat anual de Deloitte Europa Centrală în 18 ţări se află la a şasea ediţie şi ia în calcul cifra de afaceri raportată de companii pe anul calendaristic precedent. OMV Petrom este cea mai bine plasată companie în clasament, pe locul 16 în regiune, în scădere de pe 14 în 2011. Pe următorul loc se află Automobile Dacia, pe 41, faţă de 42 în 2010, urmată de Rompetrol Rafinare (43 faţă de 24) şi Petrotel Lukoil (116 faţă de 118). "Este important de remarcat că, deşi numărul companiilor româneşti din clasamentul acestui an a scăzut de la 38 la 37, veniturile lor cumulate au avansat cu peste 5%, în tandem cu tendinţa de creştere regională", a declarat, miercuri, la prezentarea raportului, Ahmed Hassan, managing partner Deloitte România. Din cele 37 de companii româneşti din clasament, 86,5% au raportat venituri mai mari în 2011, faţă de 2010. Dintre companiile care au raportat venituri în scădere, 4 sunt active în industria de tehnologie, media şi telecomunicaţii. Clasamentul celor mai mari companii din România este dominat în continuare de industria energiei şi resurselor (13 companii), urmată de industria bunurilor de larg consum şi transporturi (11 companii), industria prelucrătoare (7 companii), tehnologie, media şi telecomunicaţii (5) şi industria farmaceutică (1).sursa mediafax

O pozitie Verticala, in sfirsit ...pe cind si Romania cu cele 19 miliarde ???

Ministerul Grec al Finanţelor a iniţiat procedura de calculare a reparaţiilor de război pe care Grecia ar putea să le ceară Germaniei pentru prejudiciile aduse în cel de-al Doilea Război Mondial.

Ministrul adjunct al finanţelor Christos Staikouras, citat miercuri de Bloomberg, a subliniat că aceasta va fi prima dată când Grecia îşi rezervă dreptul să facă un astfel de calcul, răspunzând la o întrebare din partea unui reprezentant al Partidului Independent elen.  El a adăugat că ministerul a început deja colectarea de materiale de arhivă, ce vor fi analizate de un grup de experţi.După cum scrie Digital Journal, conform calculelor preliminare ale comisiei speciale, Germania datorează în Atenei în jur de 7,5 miliarde de euro.  'Reparaţiile din partea Germaniei constituie o problemă juridică complexă, care necesită să fie analizată şi rezolvată la nivel internaţional, în conformitate cu normele dreptului internaţional', a declarat miercuri Staikouras, în cadrul unei reuniuni a parlamentului elen.  "Acest proces nu a fost nici până acum reglementat şi ne rezervăm dreptul de a-l duce până la capăt', a adăugat el.
Ocupaţia nazistă a început să fie evocată de la începutul crizei în Grecia.În timpul alegerilor parlamentare din mai şi iunie, reprezentanţii Partidului Independent au pledat pentru ca Germaniei să-i fie pretinse despăgubiri pentru distrugerile cauzate în timpul ultimului război mondial.  În martie 2006, Curtea Constituţională din Germania a decis că statul nu ar mai trebui să plătească despăgubiri individuale pentru crimele de război comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.Potrivit unui acord din 1960, Germania a plătit deja circa 60 milioane de euro victimelor regimului nazist în Grecia, declarase în 2010 purtătorul de cuvânt al MAE german Andreas Peschke.

SURSA: Agerpres