ZVON -
Ministrul german
de Finanţe, Wolfgang
Schaeuble, se află în posesia unui raport intern care atrage atenţia că o eventuală destrămare a zonei euro ar avea consecinţe dezastruoase pentru economia Germaniei, scrie revista Der Spiegel..... Documentul face o evaluare a efectelor probabile la nivel macroeconomic în cazul dispariţiei monedei Euro ca urmare a crizei datoriilor suverane. “În comparaţie cu un asemenea scenariu, al destrămării zonei euro, orice plan de salvare pare să fie un rău mai mic”, afirmă sub acoperirea anonimatului pentru revista germană un funcţionar al Ministerului de Finanţe de la Berlin, care se spune ca a
comentat raportul.
De asemenea, in document se estimează că o revenire la moneda naţională ar însemna pentru Germania o reducere cu circa 10% a Produsului Intern Brut
în primul an şi că numărul şomerilor ar creşte până la aproximativ 5 milioane. Raportul mai analizează şi implicaţiile pe care o eventuală destrămare a zonei euro le-ar avea asupra celorlalte state care folosesc în prezent moneda comună. Astfel, în cazul Spaniei se prevede o creştere a şomajului până la 26,7% şi o scădere a PIB cu circa 11%. Potrivit raportului Ministerului
german de Finanţe, statele care ar suferi cele mai severe dezechilibre în cazul
materializării unui asemenea scenariu sunt Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania
şi Italia, exact ţările cele mai afectate de criză în prezent. Faptul ca acest
"raport" a fost lasat la indemina presei, denota fara indoiala ca, nu numai ca
este "subiectiv" , dar incearca in mod eronat sa influenteze opinia publica in
defavoarea dezmembrarii zonei euro, curent de opinie care recent, incepe sa
prinda vint sub aripi. Raportul pare sa fie un raspuns la rezultatele unui
sondaj de opinie foarte recent din care reiese ca 60% din cetatenii Germaniei
doresc reintoarcerea la marca....GRECIA --- Noul ministru de Finante al Greciei Vassilis Rapanos a renuntat luni sa-si asume aceasta functie cheie din motive de sanatate, a precizat biroul de presa al premierului Antonis Samarinternare a aratat ca problema de santatate nu a fost depasita si, in urma discutiilor cu medicii, am decis ca starea mea de sanatate nu-mi permite pentru moment sa preiau aceste indatoriri", a explicat Rapanos, in scrisoarea as, citat de AFP."Primul ministru a acceptat demisia dl Rapanos", potrivit unui comunicat de presa.Rapanos, in varsta de 65 de ani, internat vineri, inainte de a putea depune juramantul, a trimis luni o scrisoare premierului Antonis Samaras, in care "ii multumeste pentru onoarea pe care i-a facut-o prin acordarea acestui portofoliu". "Recenta mea adresata lui Samaras. Cu cateva ore inainte, purtatorul de cuvant al guvernului, Simos Kedikoglu, a declarat la postul de radio Flash ca Samaras "s-a interesat pentru prima oara de problema medicala a lui Rapanos in cadrul unei convorbiri telefonice care a avut loc vineri". "Dl. Rapanos l-a asigurat atunci ca este vorba de o problema cronica si ca va putea sa preia functia" de ministru, a precizat Kedikoglu. Presedinte al celei mai mari banci private din tara, Banca Nationala a Greciei (BNG) din octombrie 2009, Rapanos este un specialist cu traditii vechi in gestiunea finatelor tarii, apropiat de socialisti.
9 comentarii:
Omul de afaceri George Soros a avertizat că Europa nu mai are la dispoziție decât trei zile ca să salveze euro. Mai precis, până la începerea summitului european din această săptămână.
Joi şi vineri la Bruxelles are loc un summit european crucial al şefilor de stat şi de guvern în încercarea de a găsi mijloace de a lupta împotriva crizei.
Franţa şi Germania se opun de săptămâni de zile mijloacelor de ''solidaritate'', precum celebrele euro-obligaţiuni ce trebuie puse în practică pentru stăvilirea crizei. Hollande şi Merkel vor lua cina miercuri seara la Paris, cu o zi înainte de summit, în vederea unei apropieri a poziţiilor lor.
Toate planurile de salvare a zonei euro de până acum au avut aceeași soartă: întâmpinate cu maxim entuziasm, s-au dovedit rapid dezamăgitoare. Totuși, parcă niciunul dintre ele nu s-a comparat cu pachetul de asistenta financiară acordat băncilor spaniole, lansat pe 9 iunie. De data aceasta, relaxarea din piețe nu a durat mai mult de câteva ore. Dobânzile la obligațiunile spaniole au început să urce, iar în câteva zile ajunseseră la cel mai mare prag atins de la lansarea euro, atât de ridicat încât, dacă s-ar menține la acest nivel, ar arunca Spania în insolvență. Și mai grav, concomitent au început să crească și dobânzile bondurilor emise de Germania, cea mai solidă economie europeană. De fapt, investitorii își pun tot mai multe semne de întrebare în privința supraviețuirii monedei unice.
Planul de finanțare are și câteva puncte forte. Față de alte pachete de salvare - acordate Greciei, Portugaliei și Irlandei - de data aceasta s-a acționat relativ din timp. Instituțiile europene s-au oferit să injecteze fonduri în economia spaniolă încă dinainte de prăbușirea de pe piețele financiare. Iar suma propusă nu este deloc de neglijat: autorităților de la Madrid li s-au promis fonduri de 100 de miliarde de euro, suficiente deci pentru salvarea sistemului bancar chiar și în condiții mai dure decât acum. Chiar dacă detaliile exacte nu au fost încă stabilite, este clar că dobânda acestui împrumut va fi mult mai mică decât rata-record de 6,7% pentru obligațiunile pe zece ani, la care s-a ajuns săptămâna trecută. Apoi, spre deosebire de tentativele anterioare de salvare a zonei euro, aceasta are avantajul de a nu impune măsuri de austeritate.
Agenţia de evaluare Moody's Investors Service a retrogradat 28 de bănci spaniole şi doi emitenţi de credite
Ratingurile instituşiilor spaniole au fost retrogradat cu una până la patru trepte. Printre "victime" se numără cele mai mari instituţii bancare internaţionale ce activează în ţară - Banco Santander (două trepte la 'Baa2') şi Banco Bilbao Vizcaya Argentaria. Reprezentanţii Moody's şi-au motivat decizia prin starea financiară tot mai proastă a guvernului din Madrid. Dacă executivul dispune de tot mai puţini bani, sistemul bancar va găsi sprijin din ce în ce mai greu. În plus, Moodys consideră că băncile spaniole sunt în continuare expuse la pierderi şi din cauza bulei imobiliare. Din aceste motive, agenţia le-a redus drastic perspectivele pe termen lung.
"Decizia este urmarea diminuării calităţii creditului guvernului spaniol, după cum o reflectă retrogradarea de la 13 iunie a ratingului datoriei pe termen lung a Spaniei cu trei trepte, la "Baa3", chiar deasupra categoriei "junk", se explică în comunicat. Moody's a precizat atunci că ar putea coborî din nou această notă.
Printre cele mai mari bănci spaniole, Banco Popular are în prezent o notă scăzută cu o treaptă la 'Baa1', Banco Santander cu două trepte la 'Baa2' cu perspectivă negativă, ceea ce înseamnă că Moody's ar putea să o revizuiască din nou în scădere pe termen mediu.
Agenţia de evaluare Moody's Investors Service a retrogradat 28 de bănci spaniole şi doi emitenţi de credite
Ratingurile instituşiilor spaniole au fost retrogradat cu una până la patru trepte. Printre "victime" se numără cele mai mari instituţii bancare internaţionale ce activează în ţară - Banco Santander (două trepte la 'Baa2') şi Banco Bilbao Vizcaya Argentaria. Reprezentanţii Moody's şi-au motivat decizia prin starea financiară tot mai proastă a guvernului din Madrid. Dacă executivul dispune de tot mai puţini bani, sistemul bancar va găsi sprijin din ce în ce mai greu. În plus, Moodys consideră că băncile spaniole sunt în continuare expuse la pierderi şi din cauza bulei imobiliare. Din aceste motive, agenţia le-a redus drastic perspectivele pe termen lung.
"Decizia este urmarea diminuării calităţii creditului guvernului spaniol, după cum o reflectă retrogradarea de la 13 iunie a ratingului datoriei pe termen lung a Spaniei cu trei trepte, la "Baa3", chiar deasupra categoriei "junk", se explică în comunicat. Moody's a precizat atunci că ar putea coborî din nou această notă.
Printre cele mai mari bănci spaniole, Banco Popular are în prezent o notă scăzută cu o treaptă la 'Baa1', Banco Santander cu două trepte la 'Baa2' cu perspectivă negativă, ceea ce înseamnă că Moody's ar putea să o revizuiască din nou în scădere pe termen mediu.
Dacia Lodgy au ajuns în aprilie la clienții europeni
22 Iun, 09:12
Actualitate
Ultimele Stiri
Cazul Năstase a ajuns la Consiliul Suprem al Magistraturii09:30
B1 TV, din nou în topul preferințelor televiziunilor de știri09:30
Trafic restricționat în București, cu ocazia Zilei Drapelului Naţional: Vezi rute ocolitoare09:19
Comparație: HTC Desire C vs. Motorola Defy+ telefoane inteligente entry level pentru cei cu buget redus (FOTO)09:19
Stare de urgență declarată în Florida, din cauza furtunii tropicale Debby09:18
Peste 50 de romi au fost reținuți în Franța pentru cerșetorie în masă: Profitul lunar al liderilor rețelei depășea 100.000 de euro09:08
Turcia a denunțat la ONU doborârea avionului lor de vânătoare de către Siria: Acțiunea este o amenințare puternică la adresa păcii09:04
Băsescu vs. Ponta la Consiliul European: Clarificări, excepţii şi dispute similare. Cine are ultimul cuvânt09:02
Agenţia Moody's a retrogradat ratingul a 28 de bănci spaniole, cu una până la patru trepte08:57
Administratorul unei firme de reabilitare termică, înjunghiat de un locatar al blocului unde lucra08:47
Franţa, băncile şi agenţiile de rating
Agenţiile de evaluare financiară au declarat, în repetate rânduri, că posibilitatea ca Franţa să fie forţată să-şi sprijine sectorul bancar este principalul factor care afectează ratingul financiar al Franţei, acesta fiind deja retrogradat de Standard & Poor's în luna ianuarie cu o treaptă sub nivelul maxim „AAA”.
Mai mult, Moody's a retrogradat ratingul băncilor franceze BNP Paribas, Societe Generale şi Credit Agricole, împreună cu cel al altor bănci internaţionale, considerând că a devenit incert în ce măsură guvernul este pregătit să susţină băncile.
Deşi băncile franceze nu mai deţin cantităţi însemnate de obligaţiuni greceşti, Credit Lyonnais şi Societe Generale rămân prezente pe piaţa grecească prin intermediul subsidiarelor lor. La rândul lor, BNP Paribas, BPCE, Credit Agricole, Societe Generale şi Dexia au o expunere totală de 32,5 miliarde de euro pe datoria suverană italiană.
Problema Dexia
Dexia este cea mai expusă bancă pe datoria guvernamentală italiană, deţinând obligaţiuni suverane italiene în valoare de 11,7 miliarde de euro, dar chiar şi în condiţiile în care Italia va reuşi să gestioneze criza, instituţia de creditare va reprezenta o povară pentru guvernul francez.
Instituţia financiară franco-belgiană, care a avut deja nevoie de două fonduri de asistenţă financiară în ultimii trei ani, este menţinută în viaţă prin garanţii de 55 de miliarde de euro, emise de Franţa, Belgia şi Luxemburg. Cu toate acestea, Dexia a cerut ca această sumă să fie sporită la 90 de miliarde de euro, aproape de suma de 100 de miliarde de euro pe care Spania a cerut-o pentru recapitalizarea întregului săusector bancar.
Moody's a ajustat ratingurile a cinci subsidiare ale Societe Generale, din Cehia, România şi Rusia, printre care şi BRD, în urma retrogradării calificativului băncii franceze de la "A1" la "A2", cu perspectivă stabilă.
Agenţia a coborât vineri ratingurile a 15 mari bănci globale cu operaţiuni semnificative pe pieţele de capital, printre care şi Societe Generale, din cauza riscului presupus de volatilitate.
Astfel, ratingul BRD pentru depozite pe termen lung şi scurt în monedă locală a fost coborât de la "Baa2" la "Baa3", cu perspectivă negativă. Calificativul pentru depozite în valută a fost confirmat la "Baa3", de asemenea cu perspectivă negativă.
"Acţiunea asupra ratingului BRD reflectă deteriorarea condiţiilor operaţionale din România şi creşterea rapidă a creditelor neperformante din portofoliul băncii, în balans percepţia Moody's privind un angajament continuu al Societe Generale faţă de piaţa românească", se spune într-un comunicat transmis marţi de agenţie.
Bancile sunt interesate de analize sectoriale, pe sectoare de activitate. Din ceea ce vedem in graficul de mai sus, deducem ca finantarea ar putea fi atractiva (cu mici exceptii, fireste), in zona energiei. Dar nu in sfera companiilor energetice de Stat, cazul insolventei Hidroelectrica fiind inca dureros. In treacat fie spus, nu stiu de ce Remus Vulpescu mai e mentinut la Hidroelectrica, in loc sa i se ofere un post de miner sau vanzator la un magazin de ceapa. Lui si sefilor acestuia, din birourile MECMA. Revenind, mai zicem asa, la nivelul economiei, peste 60% din firme au declarat pierderi, chiar daca rezultatul economic este pozitiv. Sigur ca uneori pierderile sunt doar o forma de optimizare fiscala, dar bancile cand se uita pe bilant si vad pierderi, le taie de pe lista finantarii. Doi la mana, sa nu uitam in ce economie rasuflam.
Trimiteți un comentariu