Deprecierea Leului fata de Euro prinde firmele din România în plin avânt în ceea
ce priveşte creditele în valută străină. La finele lunii aprilie 2012, soldul
împrumuturilor în valută acordate persoanelor juridice era mai mare cu 16% faţă
de de aprilie 2011. Soldul creditului neguvernamental era la 30 aprilie 2012
cu 9,8% mai mare faţă de aceeaşi dată din 2011, arată cifrele BNR. Faţă de
martie 2012, creşterea a fost de doar 0,1%. Vestea bună este că băncile par să
fi ieşit, pentru moment, din amorţeală însă vestea proastă este că majoritatea
covârşitoarea a creditelor au fost acordate în valută străină ceea ce expune
clienţii la un risc substanţial, materializat în ultime săptămâni în care leul a
pierdut procente serioase în raport cu moneda europeană. Firmele au fost cele
care au tras în sus creditarea. Soldul împrumuturilor în lei acordate populaţie
a scăzut cu 2,3% în timp ce pe valută a crescut cu 11,4%. Surpriza vine însă din
zona creditelor în valută pentru companii acolo unde vedem o creştere de 16%
faţă de aprilie 2011, evoluţie comparabilă cu cele din perioada de boom.luni, 28 mai 2012
Criza la Romani ...
Deprecierea Leului fata de Euro prinde firmele din România în plin avânt în ceea
ce priveşte creditele în valută străină. La finele lunii aprilie 2012, soldul
împrumuturilor în valută acordate persoanelor juridice era mai mare cu 16% faţă
de de aprilie 2011. Soldul creditului neguvernamental era la 30 aprilie 2012
cu 9,8% mai mare faţă de aceeaşi dată din 2011, arată cifrele BNR. Faţă de
martie 2012, creşterea a fost de doar 0,1%. Vestea bună este că băncile par să
fi ieşit, pentru moment, din amorţeală însă vestea proastă este că majoritatea
covârşitoarea a creditelor au fost acordate în valută străină ceea ce expune
clienţii la un risc substanţial, materializat în ultime săptămâni în care leul a
pierdut procente serioase în raport cu moneda europeană. Firmele au fost cele
care au tras în sus creditarea. Soldul împrumuturilor în lei acordate populaţie
a scăzut cu 2,3% în timp ce pe valută a crescut cu 11,4%. Surpriza vine însă din
zona creditelor în valută pentru companii acolo unde vedem o creştere de 16%
faţă de aprilie 2011, evoluţie comparabilă cu cele din perioada de boom.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
8 comentarii:
Grecii erau furioşi, duminică, şi îşi exprimau pe Internet profundul dezacord faţă de declaraţiile directoarei FMI Christine Lagarde, care au determinat peste 10.000 de comentarii pe pagina sa de Facebook şi înfiinţarea paginii intitulate "Grecii împotriva lui Lagarde",.
Titus Corlăţean a spus că diplomaţia de la Budapesta ştia încă de anul trecut de problemele şi sensibilităţile din jurul acestui subiect şi că totuşi "a ales să meargă mai departe", lucru pe care îl califică drept inacceptabil din partea unui "stat vecin, membru al UE"
"Este rezultatul unei politici slabe a statului român.Unii s-au obişnuit cu colaboraţionismul de la Bucureşti. Faptul că statul a devenit mai slab, fără reacţii, este rezultatul unei politici proaste de la Bucureşti, în ultimii ani", a mai spus Titus Corlăţean. El a reamintit că România nu a avut nici o reacţie publică nici în 2010, când Parlamentul de la Budapesta a adoptat legi care desfiinţau practic Tratatul de la Trianon şi aduceau alte atingeri românilor.
Sistemul bancar european îşi va restrânge activele cu aproape 7% până la sfârşitul anului viitor, în condiţiile în care oficialii nu îşi vor îmbunătăţi politicile de răspuns la criză.Contracţia semnificativă ar putea să pună în pericol stabilitatea financiară şi creşterea economică în Europa şi nu numai, conform previziunilor FMI, scrie Financial Times.
FMI se aşteaptă ca procesul de dezintermediere să se realizeze în mare parte prin vânzarea titlurilor de valoare şi a diviziilor care nu ţin de activitatea de bază. Fondul estimează, de asemenea, că liniile de credit se vor diminua cu 1,7%.
Băncile europene îşi vor reduce bilanţurile cu două mii de miliarde de euro sau 2,6 mii de miliarde de dolari în următoarele 18 luni. Pentru ţările dependente de finanţare străină, cum este şi cazul României, restrîngerea creditării va avea efecte semnificative
Piaţa de asigurări şi reasigurări Lloyd's of London şi-a redus expunerea "atât cât e posibil" la zona euro, pregătindu-se de un colaps al blocului monedei unice, potrivit directorului executiv, Richard Ward, citat de Sunday Telegraph.
Richard Ward a afirmat că Lloyd's a pregătit un plan de rezervă să schimbe subscrierea euro pentru un aranjament multi-monetar, dacă Grecia renunţă la euro şi că e posibil să sufere o depreciere a activelor pe portofoliul său de investiţii, ce însumează 92,1 miliarde de euro, dacă zona euro s-ar destrăma.
"Cu toate îngrijorările privind zona euro, în acest moment, trebuie să fim atenţi la afacerile din Europa, având în vedere că sunt multe semne de întrebare dacă acestea se vor mai desfăşura în euro, în viitor", a declarat Ward pentru cotidianul britanic.
Richard Ward a mai adăugat: "Nu cred că dacă Grecia va ieşi din zona euro, asta va însemna şi colapsul blocului monetar, însă trebuie să ne pregătim pentru această eventualitate".
Sunt mai bine de 50% şanse ca Grecia să părăsească zona euro, a declarat preşedintele celei de-a treia cea mai mari bănci din Italia, Banca Monte dei Paschi di Siena (MPS), astăzi, fiind însă încrezător că blocul monetar va supravieţui, informează Reuters.
Alessandro Profumo, fost director executiv al UniCredit, şi unul dintre cei mai cunoscuti bancheri din afara ţării, a afirmat că este îngrijorat că Europa se află într-un "punct mort", însă a precizat că are încredere că va reveni de pe marginea prăpastiei, cum a făcut şi cu ocazia altor crize.
"Euro cu siguranţă se află în risc, însă eu sunt convins că va continua, sunt convins că euro nu va exploda", a declarat Profumo, care a fost numit preşedinte al MPS luna trecută.
Vineri, moneda a atins cel mai redus nivel din iulie 2010 după ce preşedintele Cataloniei, cea mai bogată regiune autonomă a Spaniei, a declarat că nu are prea multe variante de refinanţare a datoriilor care ajung la scadenţă în acest an, în valoare de peste 13 miliarde euro.
Moneda unică europeană a fost sub presiune după alegerile din Grecia din 6 mai, în urma cărora forţele politice nu au reuşit să stabilească o coaliţie de guvernare. Câştigătorii de facto ai scrutinului din 6 mai au fost partidele care se opun măsurilor de austeritate convenite în acordul de finanţare externă cu UE şi FMI, astfel că temerile privind falimentul Greciei şi ieşirea ţării din zona euro s-au amplificat.
Partidul elen Noua Democraţie s-a plasat în topul preferinţelor electoratului în cele mai recente sondaje, antrenând speranţele că alegerile vor fi câştigate de forţe politice care sprijină măsurile de austeritate şi care vor menţine ţara în zona euro.
Totodată, incertitudinile privind costul menţinerii băncilor spaniole pe linia de plutire au amplificat temerile că a patra economie a zonei euro ar putea solicita finanţare externă.
O sursă oficială a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că guvernul spaniol ar putea recapitaliza Bankia, a patra instituţie de credit din Spania, care a cerut un ajutor de 19 miliarde euro.
Bursele asiatice au crescut luni datorită optimismului privind alegerile din Grecia.
Indicele MSCI Asia Pacific al pieţelor asiatice din afara Japoniei a urcat cu 0,6%, însă este aproape de minimul ultimelor 5 luni atins vineri. Indicele Nikkei al bursei de la Tokyo a avansat cu 0,2%, după opt săptămâni consecutive de declin, cel mai îndelungat trend descendent din ultimii 20 de ani
Vineri, moneda a atins cel mai redus nivel din iulie 2010 după ce preşedintele Cataloniei, cea mai bogată regiune autonomă a Spaniei, a declarat că nu are prea multe variante de refinanţare a datoriilor care ajung la scadenţă în acest an, în valoare de peste 13 miliarde euro.
Moneda unică europeană a fost sub presiune după alegerile din Grecia din 6 mai, în urma cărora forţele politice nu au reuşit să stabilească o coaliţie de guvernare. Câştigătorii de facto ai scrutinului din 6 mai au fost partidele care se opun măsurilor de austeritate convenite în acordul de finanţare externă cu UE şi FMI, astfel că temerile privind falimentul Greciei şi ieşirea ţării din zona euro s-au amplificat.
Partidul elen Noua Democraţie s-a plasat în topul preferinţelor electoratului în cele mai recente sondaje, antrenând speranţele că alegerile vor fi câştigate de forţe politice care sprijină măsurile de austeritate şi care vor menţine ţara în zona euro.
Totodată, incertitudinile privind costul menţinerii băncilor spaniole pe linia de plutire au amplificat temerile că a patra economie a zonei euro ar putea solicita finanţare externă.
O sursă oficială a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că guvernul spaniol ar putea recapitaliza Bankia, a patra instituţie de credit din Spania, care a cerut un ajutor de 19 miliarde euro.
Bursele asiatice au crescut luni datorită optimismului privind alegerile din Grecia.
Indicele MSCI Asia Pacific al pieţelor asiatice din afara Japoniei a urcat cu 0,6%, însă este aproape de minimul ultimelor 5 luni atins vineri. Indicele Nikkei al bursei de la Tokyo a avansat cu 0,2%, după opt săptămâni consecutive de declin, cel mai îndelungat trend descendent din ultimii 20 de ani
Trimiteți un comentariu