Managementul riscurilor globale - Asociatia PROXEMIS

Liderii europeni s-au reunit miercuri seara, la Bruxelles, pentru ceea ce presa a numit "Summitul cresterii economice". Daca pana acum austeritatea era cuvantul de baza la astfel de intalniri, de aceasta data se va discuta despre stimularea economiei. Este si primul summit european al lui Francois Hollande, iar analistii spun ca presedintele francez a schimbat balanta puterii in Uniune. Se contureaza deja o tabara care se opune masurilor de austeritate promovate in ultimii doi ani de cancelarul german.  In privinta Greciei, mare lucru nu se poate face inainte de alegerile din 17 iunie. Summitul informal va consta intr-un dineu al sefilor de state si de guverne din Uniunea Europeana si are rolul sa pregateasca reuniunea oficiala din 28-29 iunie, dedicata cresterii economice. "Ideea nu este, in acest stadiu, de a trage concluzii sau de a lua decizii, ci de a pregati politic, in cea mai buna maniera posibila, deciziile de la sfarsitul lui iunie", a explicat presedintele UE, Herman Van Rompuy, in scrisoarea de invitatie prezentata luni presei.

Van Rompuy a dat ca exemplu si subiecte mai dificile, precum taxa pe tranzactiile financiare, sau masuri pentru favorizarea mobilitatii fortei de munca in Europa. Eurobondurile sunt, in opinia lui Van Rompuy, "un subiect al viitorului, nu al prezentului", a spus o sursa diplomatica.  Un alt diplomat a spus ca in privinta Greciei nu se poate face mare lucru inainte de alegerile din iunie, care ar putea aduce la guvernare partide care se opun masurilor de austeritate din programul de salvare, cu riscul iesirii tarii din zona euro. La reuniune este abordata si problema Spaniei, unde situatia bancilor este din ce in ce mai grava.

Oficialii Uniunii Europene şi ai Fondului Monetar Internaţional efectuează, zilele acestea, o vizită la Lisabona, pentru cea de-a patra evaluare a programului de salvare destinat Portugaliei, în contextul incertitudinilor privind viitorul zonei euro. Miza evaluării este o tranşă de 4 miliarde euro din pachetul de 78 de miliarde euro pe care ţara trebuie să-l primească până în 2014, dacă îşi îndeplineşte ţintele fiscale.