Plenul Senatului a adoptat, luni, proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare, cu 89 de voturi "pentru", un vot "împotrivă" şi o abţinere, Senatul fiind forul decizional, potrivit Mediafax. Preşedintele Comisiei de buget-finanţe, senatorul Ovidiu Marian, a declarat că tratatul va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2013, cu condiţia ratificării de către 12 state membre ale zonei Euro sau în prima zi a lunii următoare depunerii ultimului instrument de ratificare de către o parte contractantă a cărei monedă este Euro, aplicându-se data care intervine mai întâi. El a arătat că membrii comisiei de buget-finanţe au adoptat un raport de admitere al proiectului de lege. După vot, preşedintele Senatului, Vasile Blaga, a precizat că Senatul este Cameră decizională în cazul acestui proiect de lege, astfel că, prin votul de admitere, România a ratificat, practic, Tratatul de stabilitate fiscală. Camera Deputaţilor a adoptat, în 8 mai, în calitate de primă Cameră sesizată, Tratatul de guvernanţă fiscală. Actul, intitulat "Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare" vizează întărirea disciplinei fiscale cu elementele de deficit structural de 0,5% din PIB şi o datorie publică de 60%.
CEL MAI INCOMPETENT "EXPERT" EUROPEAN = Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, a dezminţit, vineri după-amiază, declaraţiile comisarului european pentru comerţ, Karel De Gucht, potrivit cărora Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană (BCE) lucrează la un plan de urgenţă pentru cazul în care Grecia va trebui să părăsească zona euro.
Rehn a subliniat: "Karel De Gucht este responsabil pentru comerţ. Eu sunt responsabil pentru afaceri economice şi financiare şi relaţia cu BCE. Nu lucrăm la un scenariu al ieşirii Greciei, ci lucrăm pe baza unui scenariu al rămânerii Greciei în zona euro. Nu facem comentarii pe chestiuni speculative".
Vineri dimineaţă, Karel De Gucht a afirmat, într-un interviu publicat de cotidianul belgian De Standaard, că autorităţile de la Bruxelles şi BCE lucrează la un scenariu de urgenţă pentru cazul în care Grecia va trebui să iasă din uniunea monetară.
Rehn a subliniat: "Karel De Gucht este responsabil pentru comerţ. Eu sunt responsabil pentru afaceri economice şi financiare şi relaţia cu BCE. Nu lucrăm la un scenariu al ieşirii Greciei, ci lucrăm pe baza unui scenariu al rămânerii Greciei în zona euro. Nu facem comentarii pe chestiuni speculative".
Vineri dimineaţă, Karel De Gucht a afirmat, într-un interviu publicat de cotidianul belgian De Standaard, că autorităţile de la Bruxelles şi BCE lucrează la un scenariu de urgenţă pentru cazul în care Grecia va trebui să iasă din uniunea monetară.
Un comentariu:
BUCURESTI - Camera Deputaților a adoptat, marţi, cu 219 voturi "pentru", 5 "împotrivă" şi 9 abţineri, un proiect privind Ordonanţa 33/2007, introducând modificări care prevăd că Autoritatea Naţională pentru Reglementare în domeniul Energiei va trece în subordinea Parlamentului, informează Mediafax.ro. Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, a precizat că, potrivit acestei reglementări, se desfiinţează Autoritatea Naţională de reglementare în domeniul gazelor, iar atribuţiile, obligaţiile şi personalul acestei autorităţi vor fi preluate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei. Potrivit lui Chiţoiu, în comisia parlamentară de specialitate s-au introdus amendamente pentru întărirea autonomiei şi independenţei acestei Autorităţi şi anume că ANRE va trece în subordinea Parlamentului, conducerea va fi aleasă de Parlament, iar ANRE va prezenta anual un raport de activitate în comisiile parlamentare de specialitate.
DIN TILHARIILE CLICII DE LA BRUXELLES : Financial Times vorbește despre un ”ajutor secret”, argumentând cu lipsa de transparență în acordarea și utilizarea fondurilor respective. Totuși, de-a lungul timpului au mai fost publicate date referitoare la aceste ajutoare, fără a se specifica mai mult decât suma totală însă. Fondurile de urgență acordate prin acest mecanism au ajutat până acum băncile grecești să evite intrarea în colaps, în condițiile în care retragerile de numerar au ajuns la cote foarte ridicate, iar accesul la finanțare internațională este practic blocat. La fel s-a întâmplat cu Irlanda, atunci când sistemul bancar de acolo a fost la rândul său în pragul colapsului.
Banii ar fi fost acordați sub forma unei ”asistențe de lichiditate de urgență” (ELA – emergency liquidity assistance), iar destinatarii, garanțiile colaterale cerute, costurile sau perioada de acordare nu sunt cunoscute de nimeni în afară de părțile implicate.
Trimiteți un comentariu