Summit UE - Vorbe Goale ale unei clici de tilhari delapidatori

Summit UE - Vorbe Goale ale unei clici de tilhari delapidatori - Chiar dacă înainte de începutul summit-ului oficialii europeni erau optimişti în ceea ce priveşte găsirea unui compromis privind cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2014-2020, discuţiile se anunţă a fi unele tensionate şi nu este exclus ca acestea să se încheie cu un nou eşec. De altfel, reuniunea Consiliului s-a amânat cu două ore faţă de programul stabilit iniţial tocmai datorită tensiunilor. Cehia şi Italia au ameninţat cu folosirea dreptului de veto dacă nu vor fi aplicate tăieri mai mari. Cererea a fost formulată răspicat de Mario Monti, premierul Italiei, aflat în campanie electorală. În plus, în actuala formă, 40% din bugetul pentru perioada 2014-2020 merge pe agricultură şi subvenţii pentru fermieri. Acest lucru le nemulţumeşte pe ţările nordice care ar dori fonduri mai substanţiale pentru cercetare şi mari proiecte de infrastructură. România ar putea obţine în jur de 40 miliarde de euro Preşedintele Traian Băsescu a ajuns la Bruxelles în jurul orei 14. 30. România va obține cel mai probabil 40 sau 41 de miliarde de euro la actuala alocare bugetară pe perioada 2014-2020 cu 7,8 miliarde mai mult decât în alocarea bugetară din perioada 2007-2013. Cea mai mare creștere se va înregistra la plăți directe, de la 6, 5 miliarde de euro la 11 miliarde de euro. La summit-ul din noiembrie, delegaţia României a reuşit majorarea plăţilor directe către agricultori cu 50%(de la 119 euro la hectar, în prezent, la 196 de euro, în 2020). De asemenea, vor creşte şi fondurile pentru coeziune, România urmând să primească, cel mai probabil 21 de miliarde de euro, în comparaţie cu 19 miliarde- alocate pentru exerciţiul bugetar 2007-2013. Acest capitol este însă afectat de slaba absorbţie a fondurilor europene, România înregistrând în acest moment o absorbţie de aproximativ 12%, cea mai slabă din Uniunea Europeană. La reuniunea Consiliului European din noiembrie 2012, statele au convenit să aplice o tăiere de 100 de miliarde de euro în comparaţie cu varianta propusă de Comisia Europeană. Tot atunci s-a stabilit de unde vor fi tăiate 70 de miliarde de euro, urmând ca la reuniunea şefilor de state şi guvern din aceste zile să se decidă de unde vor fi reduse alte aproximativ 30 de miliarde. De remarcat faptul că, urmare a unor reuniuni la nivel înalt între preşedinţia Consiliului European şi marile state contributoare, şi anume, Germania, Franţa şi Marea Britanie reducerile nu vor afecta capitolele de care România este interesată în mod direct, adică cele de coeziune şi cele pentru agricultură.