Aprecierea de 4-5% a leului faţă de euro, în decursul a câteva zile, a produs
pierderi de 100 milioane de euro, pe lună, exportatorilor, care sunt obligaţi să
onoreze contractele în derulare, deoarece în caz contrar intră în penalizări
faţă de clienţii externi",....SIMILARITATE... Exportatorii elveţieni ar fi
într-o situaţie mult mai bună acum dacă francul nu s-ar fi apreciat atât de mult
în ultimii doi ani. Ar avea la fel de mult succes ca cei germani, deoarece
sectoarele exporturilor sunt similar poziţionate în cazul ambelor ţări", a
declarat Alexander och, economist la UniCredit Group Munchen... BNR a distrus
economia, prin mentinerea dobinzii de referinta sus si prin politica de
mentinere la cote inalte a leului, politici care au omorit total orice export si
productie interna ! De la începutul anului, MFP a derulat până acum 5
licitații, în care și-a propus să atragă 3,7 miliarde lei. Cu toate acestea,
băncile și clienții lor au pus la bătaie sume impresionante, de 18,4 miliarde
lei cumulat, de 5 ori mai mult decât nevoile Finanțelor. Inundată de atâta
lichiditate, Trezoreria a atras 10 miliarde lei, de aproape 3 ori mai mult decât
îi trebuia. În același timp, costul la care România a ajuns să se împrumute s-a
redus de la o licitație la alta, atingând joi cel mai mic nivel din istorie -
5,40%! Trebuie adăugat acestor sume cele de la licitațiile din a doua parte a
lunii decembrie, de după alegerile parlamentare, momentul din care pe piața
monetară au început să intre lichidități tot mai mari din partea străinilor. În
ultimele 4 licitații de anul trecut, MFP a atras 6,7 miliarde lei, deși anunțase
că are nevoie de 1,6 miliarde lei. Adică, a luat din piață de peste 4 ori mai
mult. Și asta pentru că ofertele au fost de 10 ori mai mari, mai exact, au
cumulat 11,5 miliarde lei. Cu alte cuvinte, în cele 9 licitații de după
alegerile parlamentare, timp de aproximativ o lună, România s-a împrumutat de pe
piața monetară cu 16,7 miliarde lei (3,8 miliarde euro), cam cât tot deficitul
bugetar de anul trecut. În acest timp, costul de împrumut s-a redus incredibil
de mult. Spre exemplu, la obligațiunile pe 5 ani, randamentul a scăzut în doar o
lună de la 6,57% la 5,4%, adică Finanțele au ajuns să se împrumute cu 4% mai
ieftin. Totodată, intrarea acestor sume pe piața monetară s-a resimțit și
asupra cursului de schimb. Astfel, deși toată lumea îl vedea depreciindu-se,
leul s-a întărit în ultima lună de zile cu mai mult de 3%, cursul euro coborând
de la 4,47 la 4,33 lei, cel mai mic nivel din ultimele 12 luni. Dealerii
contactați de Capital spuneau încă de acum o săptămână că dacă interesul pentru
leu se va menține, este posibil să vedem cursul coborând spre 4,30 lei. Se pare
că într-acolo se îndreaptă cursul. Pe atunci, dealerii încă mai credeau că
tendința poate fi frânată și chiar dirijată de BNR, în sensul în care banca
centrală cumpăra înapoi din valuta vândută pe perioada crizei politice și limita
aprecierea leului. Acum ei sunt convinși că BNR a pierdut controlul pieței.duminică, 20 ianuarie 2013
Aprecierea de 4-5% a leului faţă de euro, în decursul a câteva zile, a produs
pierderi de 100 milioane de euro, pe lună, exportatorilor, care sunt obligaţi să
onoreze contractele în derulare, deoarece în caz contrar intră în penalizări
faţă de clienţii externi",....SIMILARITATE... Exportatorii elveţieni ar fi
într-o situaţie mult mai bună acum dacă francul nu s-ar fi apreciat atât de mult
în ultimii doi ani. Ar avea la fel de mult succes ca cei germani, deoarece
sectoarele exporturilor sunt similar poziţionate în cazul ambelor ţări", a
declarat Alexander och, economist la UniCredit Group Munchen... BNR a distrus
economia, prin mentinerea dobinzii de referinta sus si prin politica de
mentinere la cote inalte a leului, politici care au omorit total orice export si
productie interna ! De la începutul anului, MFP a derulat până acum 5
licitații, în care și-a propus să atragă 3,7 miliarde lei. Cu toate acestea,
băncile și clienții lor au pus la bătaie sume impresionante, de 18,4 miliarde
lei cumulat, de 5 ori mai mult decât nevoile Finanțelor. Inundată de atâta
lichiditate, Trezoreria a atras 10 miliarde lei, de aproape 3 ori mai mult decât
îi trebuia. În același timp, costul la care România a ajuns să se împrumute s-a
redus de la o licitație la alta, atingând joi cel mai mic nivel din istorie -
5,40%! Trebuie adăugat acestor sume cele de la licitațiile din a doua parte a
lunii decembrie, de după alegerile parlamentare, momentul din care pe piața
monetară au început să intre lichidități tot mai mari din partea străinilor. În
ultimele 4 licitații de anul trecut, MFP a atras 6,7 miliarde lei, deși anunțase
că are nevoie de 1,6 miliarde lei. Adică, a luat din piață de peste 4 ori mai
mult. Și asta pentru că ofertele au fost de 10 ori mai mari, mai exact, au
cumulat 11,5 miliarde lei. Cu alte cuvinte, în cele 9 licitații de după
alegerile parlamentare, timp de aproximativ o lună, România s-a împrumutat de pe
piața monetară cu 16,7 miliarde lei (3,8 miliarde euro), cam cât tot deficitul
bugetar de anul trecut. În acest timp, costul de împrumut s-a redus incredibil
de mult. Spre exemplu, la obligațiunile pe 5 ani, randamentul a scăzut în doar o
lună de la 6,57% la 5,4%, adică Finanțele au ajuns să se împrumute cu 4% mai
ieftin. Totodată, intrarea acestor sume pe piața monetară s-a resimțit și
asupra cursului de schimb. Astfel, deși toată lumea îl vedea depreciindu-se,
leul s-a întărit în ultima lună de zile cu mai mult de 3%, cursul euro coborând
de la 4,47 la 4,33 lei, cel mai mic nivel din ultimele 12 luni. Dealerii
contactați de Capital spuneau încă de acum o săptămână că dacă interesul pentru
leu se va menține, este posibil să vedem cursul coborând spre 4,30 lei. Se pare
că într-acolo se îndreaptă cursul. Pe atunci, dealerii încă mai credeau că
tendința poate fi frânată și chiar dirijată de BNR, în sensul în care banca
centrală cumpăra înapoi din valuta vândută pe perioada crizei politice și limita
aprecierea leului. Acum ei sunt convinși că BNR a pierdut controlul pieței.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
9 comentarii:
Ştiri calde
00:01Gheorghe Tadici s-a făcut din nou de râs. Selecţionerul a sărit la gâtul unui arbitru
23:55Handbal: Tabloul "optimilor" e complet. Toate rezultatele de la CM din Spania
23:53Fotbal european: Barcelona a pierdut cu 2-3, după ce a condus cu 2-0! Mutu, gol şi penalty ratat pentru Ajaccio!
23:39Peterhansel a câştigat Raliul Dakar
23:30Ţara care duce lipsă de 63.000 de medici. Oferă salarii de 30 de ori mai mari decât în România
23:23VIDEO | Scene de groază la Sofia: un bărbat i-a pus pistolul la tâmplă liderului minorității turce în timpul unei conferințe
23:19CFR Cluj, debut cu victorie în 2013
23:13PDL îşi stabileşte candidatul la Preşedinţie: Vasile Blaga?!
23:12PANICĂ: Adevăratul motiv pentru care nemţii îşi vor aurul înapoi
Printre guvernatorii băncilor centrale ale lumii, încrederea este monedă de schimb, şi majoritatea guvernelor sunt încrezătoare să îşi păstreze aurul oriunde este mai convenabil. Excepţie fac guvernele care au motive să se teamă că depozitele lor de aur pot fi blocate ca parte a unui conflict, cum este cazul Iranului sau al Libiei.
În acest caz, ce a motivat decizia nemţilor? Germania este o naţiune cu frici bine împământenite când vine vorba de stabilitatea monetară, în parte ca moştenire a hiperinflaţiei din perioada Weimar, de la începutul anilor `20. Fixaţia nemţilor pe aur vine într-o perioadă în care lumea financiară este în haos. Germanilor li se cere să ajute la salvarea Greciei şi a altor ţări europene cu probleme financiare. Banca Centrală Europeană a cumpărat obligaţiuni de la o parte dintre aceste ţări, mişcare pe care nemţii o văd ca un potenţial declanşator a unei inflaţii enorme. Pe acest fond, probabil nu este surprinzător că există rezonanţă politică la teoria cum că FED New York şi Banque de France ar fi rătăcit o parte din aurul Germaniei. (Aceasta nu este numai o fixaţie a germanilor. Sunt o serie de americani convinşi că rezervele de aur ale SUA din Fort Knox lipsesc)
În esenţă, Bundesbank oferă un cadou adepţilor teoriei conspiraţiei prin decizia de a muta aurul pe teritoriul german. Nemţii trebuie acum să spere că nu se va întâmpla nimic rău în timpul transportului. „În Germania, o serie de emoţii sunt legate de subiectul rezervelor de aur“, a declarat un membru al consiliului de administraţie al Bundesbank în cadrul unei conferinţe în care s-a anunţat mutarea aurului.
Noua persoane - dintre care sase in Franta, doua in Spania si una in Portugalia - au murit in urma intemepriilor, care, de asemenea, au creat haos pe aeroportul londonez Heathrow, unde sute de zboruri au fost anulate, sambata, informeaza AFP citata de Mediafax.
Cinci persoane au murit vineri seara in Franta, unde a nins in jumatatea de nord si in partea de sud-vest, iar alte 12 au fost ranite in Lozere (sud), in doua accidente auto cauzate de conditii de freezing rain.
Accidentul cel mai sangeros s-a produs intre doua camioane si doua masini si s-a soldat cu trei morti.
Aceste trei victime erau militari care mergeau sa se alature unei unitati ce urma sa plece in Mali, unde armata franceza sustine armata tarii sa se opuna avansului unor grupari islamiste.
De asemenea, un cuplu de spanioli a murit intr-un accident in lant, in care au fost implicate zece masini si un camion, in aceeasi regiune.
In plus, in apropiere de Tours, in partea central-vestica a Frantei, un automobilist a murit pe o autostrada, dupa ce a fost implicat intr-un accident cu un vehicul de salvare.
In Alpi, un autocar care transporta turisti rusi s-a rasturnat sambata pe o autostrada, un accident soldat cu 20 de raniti.
In Spania, in portul Cartagena (sud), doua persoane au murit dupa ce peste ele s-a prabusit un zid, doborat de rafale de vant.
In Marea Britanie, sute de zboruri au fost anulate din cauza ninsorii, incepand de vineri, pe aeroportul londonez Heathrow, primul in lume ca trafic international de pasageri.
Vineri, peste 400 de zboruri au fost anulate, iar televiziunile britanice au difuzat sambata imagini cu pasageri dormind, uneori pe podea, intr-unul dintre terminalele aeroportului, unde au fost nevoiti sa petreaca noaptea de vineri spre sambata.
Sambata, in pofida unei ameliorari a conditiilor meteorologice, aproximativ 100 de zboruri au fost anulate, doua treimi dintre ele fiind curse la plecare.
Comapania Eurostar a anuntat ca trenurile sale continuau sa inregistreze, sambata, "intarzieri usoare", din cauza ninsorilor si ghetii, fenomene prezente atat in Marea Britanie, cat si in nordul Frantei.
Aproximativ 900 de locuinte erau private, in continuare, de electricitate in Irlanda de Nord.
In Franta, aproximativ 100 de pasageri ai unui zbor al companiei low-cost Ryanair cu destinatia Pisa (Italia) au fost nevoiti sa petreaca noaptea de vineri spre sambata pe aeroportul din Beauvais, dupa anularea cursei.
In Spania, pagubele cauzate de rafalele de vant au provocat intarzieri unor trenuri de mare viteza care asigurau legatura intre Madrid si alte orase importante din tara, ca se exemplu Sevilla si Valencia.
In Portugalia, sase zboruri cu plecare de la Lisabona catre nordul Europei au fost anulate, iar alte 23 de zboruri spre capitala portugheza au fost deviate, sambata dimineata, catre Faro (sud), Porto (nord) sau Spania vecina, din cauza unor rafale de vant de pana la 130 de kilometri pe ora.
Cancelarul german Angela Merkel a subliniat asupra unei "foarte mari apropieri" între Germania şi Franţa, în mesajul său video săptămânal postat pe Internet, sâmbătă, înaintea marcării a 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysée de prietenie franco-germană, marţi, la Berlin.
Banca Mondiala (BM) a pus la dispozitia Romaniei suma de un miliard de euro, a anuntat, joi, reprezentantul rezident al acestei institutii la Bucuresti, Francois Rantrua.
Tentativele premierului britanic David Cameron de a recupera din prerogativele ţării sale de la Uniunea Europeană ar putea conduce la dizolvarea blocului comunitar, a avertizat preşedintele Consiliului european Herman Van Rompuy într-un interviu publicat joi în The Guardian, relatează AFP.
Cameron, care se confruntă cu presiuni din partea "euroscepticilor" din partidul său conservator, a declarat luna trecută că susţine apartenenţa Marii Britanii la UE, dar că vede "un nou acord" care să includă o procedură de neparticipare în cazul unor probleme-cheie.
"Dacă fiecare stat membru ar avea posibilitatea de a face o selecţie în politicile actuale pentru a participa la cele pe care le preferă şi a le respinge pe cele care îi plac mai puţin, Uniunea în general şi piaţa unică în particular s-ar dezintegra rapid", a declarat Van Rompuy.
"Toate statele membre pot avea - şi exprima - cereri speciale şi nevoi, iar acestea sunt întotdeauna luate în considerare în deliberările noastre", a adăugat el.
Dar potrivit lui Van Rompuy, schimbările în tratatele europene propuse de Cameron ar implica "proceduri lungi şi greoaie", care ar necesita unanimitatea celor 27 de membri.
Sondajele arată că britanicii preferă din ce în ce mai mult o ieşire completă din UE, care este percepută drept o instituţie care intervine în afacerile interne ale ţării şi care delapidează fonduri, în timp ce ţara este supusă unor măsuri de austeritate.
Dar premierul britanic a evitat până în prezent să propună clar un referendum privind menţinerea în UE, în pofida presiunilor exercitate de partidul său în favoarea unei poziţii clare pe această temă.
El a amânat astfel pentru începutul lui 2013 un discurs aşteptat în decembrie pe această temă.
Van Rompuy a declarat, de asemenea, pentru The Guardian că pentru el, retragerea Marii Britanii din UE ar fi ca şi cum "un prieten ar pleca în deşert".
Obligaţiunile pe zece ani ale Portugaliei au crescut în intervalul 14-18 ianuarie, pentru a treia săptămână la rând, după ce premierul Pedro Passos Coelho a semnalat că ţara sa vrea să revină pe pieţele titlurilor de stat, întrucât nu intenţionează să apeleze la un al doilea program de salvare.
Randamentul obligaţiunilor portugheze cu maturitatea la zece ani a scăzut cu 0,09 puncte procentuale faţă de săptămâna precedentă, la 6,12%.
Pedro Coelho a declarat că guvernul său va anunţa în curând măsuri necesare pentru materializarea revenirii Portugaliei pe pieţele datoriilor.
Portugalia trebuie să împrumute de pe pieţe aproape 11,5 miliarde euro în 2013, conform anunţului făcut luna aceasta de Agenţia de Management al Datoriei de la Lisabona. Portugalia nu a mai vândut obligaţiuni de la momentul la care a solicitat un pachet de finanţare externă, în aprilie 2011.
Trimiteți un comentariu