Spania nu i-a solicitat, deocamdată, Uniunii Europene plata unei tranşe de urgenţă din ajutorul financiar destinat sectorului bancar al ţării, potrivit afirmaţiilor purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Olivier Bailly.
"Comisia nu a primit nicio cerere de sprijin financiar de urgenţă de la autorităţile spaniole, care, în acest caz, înseamnă Banca Spaniei, ori de la vreo bancă anume", a spus Bailly.
Afirmaţiile lui Bailly vin după ce o sursă citată de agenţia Bloomberg declara că Spania va primi în scurt timp o tranşă de urgenţă din finanţarea de 100 de miliarde de euro acordată de guvernele din zona euro pentru recapitalizarea băncilor spaniole, întrucât Banca Centrală Europeană a impus anumite restricţii la operaţiunile de creditare. (sursa bursa)....Bursele europene au fluctuat ieri, după ce Statele Unite au anunţat cifre sub aşteptări pentru evoluţia producţiei industriale în regiunea New York. Acţiunile "Fiat" SpA, cel mai mare producător auto din Italia, au consemnat un avans de 1,4%, la 4,26 euro, însă cele ale "Volkswagen" AG, cel mai mare constructor auto din Europa, au coborât cu 0,7%, la 133,45 euro. Titlurile "Renault" SA, a doua companie auto din Franţa, s-au depreciat cu 0,5%, la 37,08 euro. Titlurile "Banco Santander" SA, cea mai mare bancă din Spania, au crescut cu 0,3%, la 5,41 euro, iar cele ale "Bankia" SA, bancă naţionalizată în luna mai, cu 5,4%, la 1,19 euro. Avansul a venit pe fondul speculaţiilor potrivit cărora Guvernul Spaniei ia în calcul solicitarea unui pachet de salvare financiară. Acţiunile băncii britanice "Standard Chartered" Plc au urcat cu 4,7%, la 1.435 pence. Instituţia financiară a decis să plătească 340 de milioane de dolari statului New York ca să scape de acuzaţiile potrivit cărora a ascuns de autorităţile de reglementare detalii importante privind unele tranzacţii derulate cu Iranul, în valoare de 250 de miliarde dolari. Titlurile "UniCredit" SpA, cea mai mare bancă din Italia, au crescut cu 1,4%, la 2,98 euro, iar cele ale "Intesa Sanpaolo" SpA, a doua instituţie de credit din ţară, cu 0,8%, la 1,11 euro. Acţiunile producătorului danez de bere "Carlsberg" A/S au câştigat 1,6%, ajungând la 538 coroane, deşi compania a raportat un profit sub estimări pentru trimestrul al doilea din 2012, din cauza vremii neobişnuit de ploiase din Europa şi a majorării cheltuielilor cu publicitatea. Acţiunile "Holcim" Ltd., al doilea producător mondial de ciment, au scăzut cu 0,6%, la 59,65 franci elveţieni. Compania a anunţat schimbări la nivelul conducerii, urmărind să introducă, de la 1 septembrie, "o structură mai flexibilă şi mai eficientă".
La ora 16.45 (ora României), indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a scăzut cu 0,4%, la 5.839,97 puncte, DAX al Bursei din Frankfurt - cu 0,5%, la 6,941.09, FTSE MIB al celei din Milano a urcat cu 0,9%, la 14.656,87.
"Comisia nu a primit nicio cerere de sprijin financiar de urgenţă de la autorităţile spaniole, care, în acest caz, înseamnă Banca Spaniei, ori de la vreo bancă anume", a spus Bailly.
Afirmaţiile lui Bailly vin după ce o sursă citată de agenţia Bloomberg declara că Spania va primi în scurt timp o tranşă de urgenţă din finanţarea de 100 de miliarde de euro acordată de guvernele din zona euro pentru recapitalizarea băncilor spaniole, întrucât Banca Centrală Europeană a impus anumite restricţii la operaţiunile de creditare. (sursa bursa)....Bursele europene au fluctuat ieri, după ce Statele Unite au anunţat cifre sub aşteptări pentru evoluţia producţiei industriale în regiunea New York. Acţiunile "Fiat" SpA, cel mai mare producător auto din Italia, au consemnat un avans de 1,4%, la 4,26 euro, însă cele ale "Volkswagen" AG, cel mai mare constructor auto din Europa, au coborât cu 0,7%, la 133,45 euro. Titlurile "Renault" SA, a doua companie auto din Franţa, s-au depreciat cu 0,5%, la 37,08 euro. Titlurile "Banco Santander" SA, cea mai mare bancă din Spania, au crescut cu 0,3%, la 5,41 euro, iar cele ale "Bankia" SA, bancă naţionalizată în luna mai, cu 5,4%, la 1,19 euro. Avansul a venit pe fondul speculaţiilor potrivit cărora Guvernul Spaniei ia în calcul solicitarea unui pachet de salvare financiară. Acţiunile băncii britanice "Standard Chartered" Plc au urcat cu 4,7%, la 1.435 pence. Instituţia financiară a decis să plătească 340 de milioane de dolari statului New York ca să scape de acuzaţiile potrivit cărora a ascuns de autorităţile de reglementare detalii importante privind unele tranzacţii derulate cu Iranul, în valoare de 250 de miliarde dolari. Titlurile "UniCredit" SpA, cea mai mare bancă din Italia, au crescut cu 1,4%, la 2,98 euro, iar cele ale "Intesa Sanpaolo" SpA, a doua instituţie de credit din ţară, cu 0,8%, la 1,11 euro. Acţiunile producătorului danez de bere "Carlsberg" A/S au câştigat 1,6%, ajungând la 538 coroane, deşi compania a raportat un profit sub estimări pentru trimestrul al doilea din 2012, din cauza vremii neobişnuit de ploiase din Europa şi a majorării cheltuielilor cu publicitatea. Acţiunile "Holcim" Ltd., al doilea producător mondial de ciment, au scăzut cu 0,6%, la 59,65 franci elveţieni. Compania a anunţat schimbări la nivelul conducerii, urmărind să introducă, de la 1 septembrie, "o structură mai flexibilă şi mai eficientă".
La ora 16.45 (ora României), indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a scăzut cu 0,4%, la 5.839,97 puncte, DAX al Bursei din Frankfurt - cu 0,5%, la 6,941.09, FTSE MIB al celei din Milano a urcat cu 0,9%, la 14.656,87.
4 comentarii:
Recenta decizie a Curtii Constitutionale de la Karlsruhe, potrivit careia Bundeswehr ar putea interveni, in cazuri extreme, cu mijloace militare si in interiorul tarii, a redeschis dezbaterea asupra rolului armatei germane, scrie Deutsche Welle.
Are Bundeswehr dreptul de a interveni si pe teritoriul Germaniei in cazul unui atac terorist? De exemplu daca aparate de zbor sunt folosite drept arme de catre Al Qaeda pentru a distruge zgarie-nori sau centrale atomice?
Intrebarea s-a pus cu insistenta dupa ce, la inceputul lui ianuarie 2003, Germania era cat pe ce sa fie confruntata cu imagini similare celor de la 11 septembrie 2001, din New York. Pilotul unui planor ce zbura deasupra cladirilor inalte ale metropolei financiare Frankfurt pe Main a amenintat ca va intra cu forta intr-una dintre acestea. Dupa doua ore pline de dramatism, in care politia a evacuat zona respectiva si doua jeturi ale aviatiei militare au reusit sa-l tine in sah, in aer, pe pilot, acesta a putut fi determinat sa aterizeze.
Guvernul federal a adoptat in consecinta o lege privind securitatea aeriana, conform careia era permisa atacarea avionelor de pasageri deturnate de teroristi. Curtea Constitutionala a ripostat, apreciind, in 2006, ca, din motive etice, nu pot fi ucisi pasagerii unui avion doar pentru a preveni un pericol si mai mare. Cu alte cuvinte ca nu pot fi sacrificate vieti omenesti pentru a salva alte victime posibile. Apoi Bundeswehr nu ar avea dreptul de a interveni in interiorul tarii decat in caz de catastrofa sau in sprijinul Politiei, dar si atunci doar folosind mijloacele de care dispune Politia. Asadar nu si tancuri sau avioane de lupta.
Ei bine, tocmai asupra acestui ultim aspect, cele doua camere ale Curtii Constitutionale n-u cazut de acord. Motiv pentru care membrii ambelor camere s-au reunit in plenum - pentru a cincea oara doar in istoria Republicii Federale Germania - in tentativa gasi un numitor comun.
Contribuabilii ar urma sa plateasca penalitati in valoare de 30% din principal pentru obligatiile fiscale nedeclarate si stabilite de organele de inspectie fiscala, sanctiune ce ar urma sa se adauge dobanzilor si penalitatilor aplicate in prezent pentru intarzierile la plata, prevede un proiect de ordonanta al Ministerului Finantelor Publice, potrivit Mediafax.
"Pentru obligatiile fiscale de plata nedeclarate de contribuabil si stabilite de organele de inspectie fiscala, contribuabilii sunt sanctionati cu o penalitate de 30% din obligatiile fiscale principale de plata individualizate in decizia de impunere. Aplicarea penalitatii nu inlatura obligatia de plata a dobanzilor, penalitatilor de intarziere sau majorarilor de intarziere prevazute la titlul VIII (din Codul de procedura fiscala - n.r.)", se arata in proiectul de ordonanta.
Un calcul simplu arata ca, pentru obligatii fiscale mai vechi de 60 de zile, suma datorata bugetului ar fi cu aproape 50% mai mare decat datoria initiala.
Prevederile nu sunt aplicabile in cazul solutionarii cererilor de rambursare a taxei pe valoarea adaugata cu control anticipat.
Noua penalitate se va reduce la jumatate in cazul obligatiilor fiscale principale stabilite de organele de inspectie fiscala care sunt stinse pana la data de 5 sau 20 ale lunii urmatoare, in functie de momentul emiterii deciziei.
Suma se face venit la bugetul caruia ii apartine creanta principala stabilita de organele de inspectie fiscala.
In prezent, plata cu intarziere a obligatiilor fiscale se sanctioneaza cu o penalitate de intarziere datorata pentru neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale principale de 5% pentru perioade pana in 60 de zile si de 15% pentru termene mai mari de 60 de zile. De asemenea, Fiscul aplica o dobanda penalizatoare de 0,04% pe zi.
Concomitent cu intrarea în vigoare, anul viitor, a acordului elveţiano-german privind combaterea evaziunii fiscale, Elveţia intenţionează să-i permită autorităţii fiscale germane să cerceteze şi tranzacţiile mai vechi ale clienţilor germani care şi-au plasat banii în conturile secrete ale băncilor elveţiene şi transferă aceşti bani în terţe ţări înaintea intrării în vigoare a acordului - relatează revista germană "Focus". Autoritatea fiscală germană ar putea cerceta tranzacţiile acestor clienţi retroactiv, până în anul 2011. Se aşteaptă ca parlamentul elveţian să voteze legea pertinentă în următoarele luni, nefiind nevoie ca din acest motiv să se renegocieze acordul bilateral încheiat în aprilie în vederea depistării cetăţenilor germani care folosesc conturile elveţiene pentru evaziune fiscală. Acordul încheiat în aprilie nu este pe placul principalului partid de opoziţie din Germania, al social-democraţilor(SPD), care au anunţat că îşi vor folosi dreptul de veto tocmai din cauza imposibilităţii cercetărilor retroactive. Guvernul german are nevoie de sprijinul SPD, în Camera superioară a Parlamentului. Decanul de vârstă al SPD, Joachim Poss, a declarat, pentru "Berliner Zeitung" că Germania şi Uniunea Europeană ar trebui să analizeze posibilitatea excluderii băncilor elveţiene din Germania, dacă Elveţia nu va coopera în acest caz. Guvernul cancelarului german Angela Merkel afirmă că, după intrarea în vigoare a acordului elveţiano-german, Germania va putea conta pe încasări fiscale uriaşe. Se apreciază că cetăţenii germani au plasat în conturile bancare elveţiene aproximativ 150 de miliarde de euro.
Comisia parlamentara insarcinata cu anchetarea scandalului LIBOR si-a publicat Raportul in care acuza Banca Angliei si organismele de supraveghere de naivitate si de lipsa totala de reactie. Documentul este redactat in termeni duri la adresa bancii centrale britanice. "Nu exista loc pentru Grecia in Zona Euro", avertizeaza seful industriasilor germani in Wirtschafts Woche. "Investitorii trebuie sa se obisnuiasca sa convietuiasca cu piete agitate si cu fluctuatii ridicate. Sa nu ne facem iluzia ca aceasta criza se va termina in curand. Ar putea dura si 20 de ani", crede Patrick Artus, economistul sef al Natixis, in Die Welt. Birmania a abolit cenzura in presa incepand de azi, anunta ministerul Informatiilor. La ora 9, un euro era cotat la 4,48 lei.
Cu Lawrence Summers despre schimbari demografice, dobanzi si alte lucruri legate de economie in Washington Post. Orice ar scrie fostul sef al Trezoreriei SUA, scrie bine. Scandalul Fareed Zakaria inca nu s-a incheiat...
Cele mai importante date economice din saptamana care urmeaza. Daca va intereseaza randamentele catorva bonduri...
Uite ca germanii reusesc! Devine Elvetia, China Europei?
Si recomandarea ciudata venita din partea Goldman Sachs
Trimiteți un comentariu