Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât sa mentina atat nivelul dobanzii cheie cat si nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, se arata intr-un comunicat difuzat joi de Banca Centrala. "Era de asteptat; economia reala da semne de slabiciune, situatia politica prezinta incertitudini, inflatia va creste in a dous jumatate a anului- toate aceste lucruri pledau pentru pastrarea dobanzii cheie. Nu ar fi exclus insa sa asistam in cursul anului la o usoara reducere a rezervelor minime aplicabile la lei", a explicat pentru HotNews economistul sef al Raiffeisen Bank. Leul s-a depreciat in cursul zilei de joi pana la 4,6097 lel/euro, de la nivelul inregistrat miercuri, de 4,5885 lei/eur. Deciziile de politica viitoare din perioada urmatoare vor fi foarte dificile, mai spune Dumitru, care conduce si Consiliul Fiscal. "Economia reala da semne de slabiciune, preturile materiilor prime sunt in crestere, inflatia va urca in a doua jumatate a anului iar situatia politica prezinta un grad ridicat de incertitudine. Pe tot acest fond, BNR nu avea cum sa ia o alta decizie", mai spune economistul roman. El se asteapta insa la o reducere a rezervelor minime cu 2-3 p.p., "poate chiar in cursul acestui an". BNR a optat pentru prudenta pe fondul inflamarii inflatiei, presiunilor pe leu si a situatiei politice din tara. Guvernul este ferm decis sa respecte angajamentele asumate in acordul cu FMI, dar in acelasi timp exista o evolutie dezamagitoare a absorbtiei fondurilor europene. Declinul investitiilor straine directe si reducerea expunerilurile de stat detinute de straini pune presiuni de depreciere pe leu. Rambursarile catre FMI incep in luna august, iar leul ar putea avea nevoie de un sprijin suplimentar din partea BNR in acest sens", scriu si economistii principalei institutii de credit locala, BCR. Banca centrală nu pare dispusă să extindă scadenţele la operaţiunile repo, dar nu exclude sa reduca RMO la momentul "propice", a explicat la o conferinta de presa Mugur Isarescu. El a răspuns astfel mai multor comentarii care au apărut în ultima vreme pe piaţa bancară conform cărora reducerea ratei dobânzii de politică monetară a BNR s-ar putea transmite mai repede spre clienţii băncilor dacă instrumentele prin care banca centrală injectează lichiditate în piaţă ar avea scadenţe mai mari sau dacă ar fi reduse RMO. Isărescu a explicat la inceputul anului că diminuarea RMO ar duce la creşterea excesului de lichiditate pentru întregul sistem bancar. El a dat asigurări că banca centrală ar urma să "elibereze" aceste sume în "momentul propice", cu efecte pozitive asupra creşterii economice. "Sunt multe bănci cu exces de lichiditate. Există şi câteva bănci cu deficit de lichiditate. Banii nu se plimbă de la cei cu excedent de lichiditate la cei cu deficit de lichiditate. De ce băncile cu excedent de lichiditate nu dau la băncile cu deficit este o problemă de încredere între bănci. Reducerea RMO nu se poate face discriminatoriu. Dacă am reduce RMO pentru întregul sistem bancar am mări exesul de lichiditate. Preferăm să fim intermediari. Dăm lichiditate prin operaţiuni săptămânale în mod permanent celor care au nevoie de lichiditate. Nu ne opunem unei reduceri a RMO. Când analiza va arăta ca este nevoie de lichiditate o să le dăm". SURSA HOTNEWS.ROvineri, 3 august 2012
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât sa mentina atat nivelul dobanzii cheie cat si nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, se arata intr-un comunicat difuzat joi de Banca Centrala. "Era de asteptat; economia reala da semne de slabiciune, situatia politica prezinta incertitudini, inflatia va creste in a dous jumatate a anului- toate aceste lucruri pledau pentru pastrarea dobanzii cheie. Nu ar fi exclus insa sa asistam in cursul anului la o usoara reducere a rezervelor minime aplicabile la lei", a explicat pentru HotNews economistul sef al Raiffeisen Bank. Leul s-a depreciat in cursul zilei de joi pana la 4,6097 lel/euro, de la nivelul inregistrat miercuri, de 4,5885 lei/eur. Deciziile de politica viitoare din perioada urmatoare vor fi foarte dificile, mai spune Dumitru, care conduce si Consiliul Fiscal. "Economia reala da semne de slabiciune, preturile materiilor prime sunt in crestere, inflatia va urca in a doua jumatate a anului iar situatia politica prezinta un grad ridicat de incertitudine. Pe tot acest fond, BNR nu avea cum sa ia o alta decizie", mai spune economistul roman. El se asteapta insa la o reducere a rezervelor minime cu 2-3 p.p., "poate chiar in cursul acestui an". BNR a optat pentru prudenta pe fondul inflamarii inflatiei, presiunilor pe leu si a situatiei politice din tara. Guvernul este ferm decis sa respecte angajamentele asumate in acordul cu FMI, dar in acelasi timp exista o evolutie dezamagitoare a absorbtiei fondurilor europene. Declinul investitiilor straine directe si reducerea expunerilurile de stat detinute de straini pune presiuni de depreciere pe leu. Rambursarile catre FMI incep in luna august, iar leul ar putea avea nevoie de un sprijin suplimentar din partea BNR in acest sens", scriu si economistii principalei institutii de credit locala, BCR. Banca centrală nu pare dispusă să extindă scadenţele la operaţiunile repo, dar nu exclude sa reduca RMO la momentul "propice", a explicat la o conferinta de presa Mugur Isarescu. El a răspuns astfel mai multor comentarii care au apărut în ultima vreme pe piaţa bancară conform cărora reducerea ratei dobânzii de politică monetară a BNR s-ar putea transmite mai repede spre clienţii băncilor dacă instrumentele prin care banca centrală injectează lichiditate în piaţă ar avea scadenţe mai mari sau dacă ar fi reduse RMO. Isărescu a explicat la inceputul anului că diminuarea RMO ar duce la creşterea excesului de lichiditate pentru întregul sistem bancar. El a dat asigurări că banca centrală ar urma să "elibereze" aceste sume în "momentul propice", cu efecte pozitive asupra creşterii economice. "Sunt multe bănci cu exces de lichiditate. Există şi câteva bănci cu deficit de lichiditate. Banii nu se plimbă de la cei cu excedent de lichiditate la cei cu deficit de lichiditate. De ce băncile cu excedent de lichiditate nu dau la băncile cu deficit este o problemă de încredere între bănci. Reducerea RMO nu se poate face discriminatoriu. Dacă am reduce RMO pentru întregul sistem bancar am mări exesul de lichiditate. Preferăm să fim intermediari. Dăm lichiditate prin operaţiuni săptămânale în mod permanent celor care au nevoie de lichiditate. Nu ne opunem unei reduceri a RMO. Când analiza va arăta ca este nevoie de lichiditate o să le dăm". SURSA HOTNEWS.RO
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
"Vorbim de o suprapunere a unor evenimente globale si din Europa, cu tensiunile interne. Aceasta suprapunere a generat iesiri de capital. Iesirea se manifesta pe mai multe canale: o parte din titlurile de stat romanesti aflate in posesia nerezidentilor a fost vandute. Miscarea a aviut proportii pentru economia Romaniei- cateva miliarde de lei- influenteaza piata valutara si cotatiile leului.Nu se mai reinnoiesc la scadenta liniile de credit ale bancilor comerciale. Observam o inclinatie mai scazuta pentru a le reinnoi, sub diverse motivatii", a explicat joi Mugur Isarescu decizia BNR privind mentinerea dobanzii cheie a BNR
Curtea Constitutionala a Romaniei a amanat pentru 12 septembrie decizia finala privind validarea sau invalidarea referendumului de demitere a presedintelui suspendat Traian Basescu, anunta un comunicat al institutiei. Judecatorii CCR au motivat amanarea cu aproape o luna si jumatate prin "datele contradictorii" privind numarul persoanelor de pe listele electorale si a cerut Guvernului ca "pana la data de 31 august 2012, sa transmita listele electorale permanente actualizate in baza carora s-a desfasurat referendumul".
Ţara noastră şi Bulgaria ar putea să nu fie pregătite să adere la Spaţiul Schengen anul acesta, chiar şi parţial, cu spaţiul aerian şi maritim, a declarat ministrul german de Interne Hans-Peter Friedrich pentru cotidianul Rheinische Post, citat de Bloomberg în pagina electronică, conform surselor de presă.
"Cred că deschiderea frontierelor pentru România şi Bulgaria este imposibilă la acest moment", a declarat Friedrich.
Trimiteți un comentariu