Liderii mondiali au fost în defensivă de la prăbuşirea băncii americane Lehman Brothers în 2008 şi "au făcut din coordonarea globală o farsă", a afirmat Brown, ministrul Finanţelor timp de 10 ani şi premier în perioada 2007-2010.
Comentariile sale au fost făcute în timp ce liderii Uniunii Europene discută detaliile uniunii bancare, iar congresmenii americani continuă reforma destinată sectorului financiar, în încercarea de a curăţa sectorul bancar şi a reface încrederea în acesta.
În timpul mandatului său de ministru al Finanţelor, Brown a promis că nu este cale de întoarcere la ciclul de creştere şi scădere economică, dar Marea Britanie a intrat în recesiune.
El a coordonat şi politica dezastruoasă de vânzare a majorităţii rezervelor de aur ale ţării, la preţuri de 256-296 dolari uncia. Între timp cotaţia aurului a urcat la 1.205 dolari uncia.
Brown a arătat că politicienii nu au reuşit să creeze reglementări bancare internaţionale şi au recurs în schimb la acţiuni unilaterale, în interes naţional.
În Statele Unite a fost adoptată o nouă lege destinată sectorului financiar, cunoscută sub numele Dodd-Frank, dar în Europa legislaţia a rămas permisivă, a notat Brown.
"Pe scurt, s-a întâmplat exact ce liderii ar fi vrut să evite, o libertate financiară la nivel mondial, permisă de acţiunile ad hoc, unilaterale. Expedientele politice, incapacitatea gândirii globale şi lipsa curajului de a urmări interesele legitime ne împing în mod inexorabil către o nouă criză", a spus fostul premier.
Brown a dat un avertisment clar şi în privinţa impactului major pe care l-ar avea o criză în China asupra economiei Asiei.
El a menţionat şi faptul că creditele totale au crescut în China de peste două ori, de la 9.000 de miliarde de dolari în 2008 la 23.000 de miliarde de dolari, iar dependenţa de finanţarea pe termen scurt de pe pieţele de capital aminteşte de situaţia anterioară prăbuşirii băncii americane Lehman Brothers.
12 comentarii:
În interviul acordat duminică seară Antenei 3, Victor Ponta a anunţat „o nouă deschidere“ a politicii externe româneşti către Turcia, China „şi chiar către Rusia“, justificată prin nevoia de a găsi noi pieţe pentru produsele româneşti. România are însă deja un parteneriat strategic cu Turcia, semnat de preşedintele Băsescu în 2011, şi are chiar şi un parteneriat cu China. Deci ce vrea, de fapt, Victor Ponta?
România nu are doar un parteneriat strategic cu Statele Unite, ci o alianţă, întărită prin acorduri succesive, ultimul, cel privind amplasarea scutului anti-rachetă, semnat în septembrie 2011 de Teodor Baconschi şi Hillary Clinton, prilej cu care a fost semnată şi „Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI”.
Parteneriatul strategic a fost oferit României în 1997 ca o formă de compensare a faptului că i s-a refuzat accesul în NATO. De atunci însă lucrurile au evoluat. România a devenit membră NATO şi unul dintre cei mai importanţi aliaţi ai SUA în regiune. Ideea de parteneriat strategic priveşte o apropiere mai mare, dar care nu reprezintă însă un parteneriat complet. România are parteneriate strategice şi speciale cu un număr important de ţări, printre care se numără şi Turcia, Azerbaidjan, Coreea, Japonia şi chiar… China (semnat în 2004 de preşedinţii Iliescu şi Hu Jintao) dar şi cu Franţa, Italia, Spania, Polonia şi chiar cu Marea Britanie şi Ungaria. Pentru a înţelege diferenţa, Uniunea Europeană are un Parteneriat Strategic cu China din 2003, dar negociază din 2007 un Acord de Parteneriat şi Cooperare care conţine detaliile relevante şi importante ale cooperării economice.
O „deschidere” către piaţa rusă sau chineză presupune să ai ce să vinzi în Rusia şi China. Chinezii au descoperit, o dată cu vizita mult prea umflată de propaganda guvernamentală, că vor să importe porci din România, dar chinezii au cumpărat deja gigantul american Smithfield şi prin urmare, fermele de porci din România sunt deja ale lor. Altceva e greu de exportat în China, pentru că tot ceea ce e de manufacturat se manufacturează în China, cu excepţia produselor de lux. Astfel, dacă România nu produce Ferrari, Rolls Royce sau ceasuri elveţiene, are puţine lucruri de vândut în China. La fel, cu piaţa rusă. Ruşii au nevoie de tehnologie de nivel înalt pe care nu o pot produce singuri şi o cumpără din Germania (cu care au un parteneriat strategic). În al doilea rând, deschiderea pieţei ruse este o opţiune în primul rând politică, după cum s-a văzut în cazul embargoului asupra vinurilor moldoveneşti, când decizia politică a trecut peste orice raţiuni sau consideraţii comerciale. În ceea ce priveşte investiţiile chinezeşti sau ruseşti, acestea sunt în mare parte o iluzie. Autorităţile române au anulat deja o înţelegere cu o companie chineză care vroia să construiască autostrada Comarnic-Braşov cu muncitori aduşi din China, iar polonezii au păţit-o şi mai rău cu un alt gigant chinez care n-a fost în stare să-şi respecte termenele. Ceea ce ne aduce la ultimul argument, beneficiile politice.
În interviul amintit, Victor Ponta, a evocat faptul că Victoria Nuland a venit la Bucureşti pentru un „motiv confidenţial”. Chiar şi evocarea unui astfel de motiv este un gest inamical la adresa SUA, pentru că fiind confidenţial nu poate fi comentat public de partea americană. Prin comparaţie, deschiderea către Turcia, Rusia şi China reprezintă un mesaj clar de schimbare de politică externă dinspre Occidentul democratic către dictaturile orientale.
CĂLIN RECHEA
mareşte imaginea
Se pot spune multe despre Mario Draghi, dar cea mai neobişnuită caracteristică a sa, cel puţin pentru un conducător de bancă centrală, este zâmbetul.
Acesta a fost prezent şi la ultima conferinţă de presă a BCE, la fel cum a fost prezent şi la întâlnirile anterioare cu mass-media, inclusiv când a anunţat că este gata să folosească orice mijloace pentru combaterea crizei datoriilor suverane.
Dar zâmbetul lui Draghi s-a transformat în altceva când un reporter al televiziunii suedeze SVT l-a întrebat dacă "Băncii Centrale Europene i se pot termina vreodată banii". Preşedintele BCE i-a răspuns că "din punct de vedere tehnic nu putem rămâne fără bani", banca dispunând de "resurse ample pentru a face faţă oricăror situaţii de urgenţă". "Cred că acesta este singurul răspuns pe care vi-l pot da", a încheiat Draghi răspunsul pentru reprezentantul televiziunii suedeze.
EximBank vrea să înfiinţeze Asociaţia Română a Exportatorilor
Bănci-Asigurări - 14.01.2014
EximBank intenţionează să înfiinţeze Asociaţia Română a Exportatorilor (AREX), anunţând demararea procesului de constituire a acestei organizaţii.
Banca subliniază, într-un comunicat, că proiectul său îşi propune să contribuie la promovarea companiilor româneşti ce derulează tranzacţii comerciale internaţionale şi la consolidarea prezenţei noastre pe pieţe...
EMILIA OLESCU
Muncitorii din Europa de Est, inclusiv românii şi bulgarii, reprezintă un avantaj pentru economiile altor state UE, a afirmat luni Comisia Europeană, subliniind că spectrul unui "aflux masiv" al acestor muncitori...
Danemarca, Finlanda, Norvegia şi Polonia au fost incluse de Fondul Monetar Internaţional (FMI) pe lista statelor cu sectoare financiare care ar putea genera o nouă criză financiară.
Șefa FMI, Christine Lagarde vine în RomâniaSursa: ReutersRiscurile vin din sectoarele bancare ale celor patru state, întrucât acestea au conexiuni puternice nu doar între ele ci și cu principalele piețe financiare ale lumii, potrivit FMI, transmite Agerpres.
În 2010, FMI a identificat 25 de state pentru care evaluarea sectoarelor lor financiare va fi obligatorie. Aceste evaluări au avut un caracter facultativ înaintea crizei financiare din 2008-2009, care a demonstrat cât de rapid problemele financiare dintr-o ţară se pot extinde şi în statele vecine precum şi în restul lumii.
Mai mult de jumătate din cele 29 de sectoare financiare considerate de FMI de importanţă strategică sunt amplasate în Europa.
Citiţi mai mult: FMI: Vântul crizei bate prin piața financiară - Bănci > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/fmi-vantul-crizei-bate-prin-piata-financiara-1076847.html#ixzz2qMKwcRXo
EVZ.ro
Danemarca, Finlanda, Norvegia şi Polonia au fost incluse de Fondul Monetar Internaţional (FMI) pe lista statelor cu sectoare financiare care ar putea genera o nouă criză financiară.
Șefa FMI, Christine Lagarde vine în RomâniaSursa: ReutersRiscurile vin din sectoarele bancare ale celor patru state, întrucât acestea au conexiuni puternice nu doar între ele ci și cu principalele piețe financiare ale lumii, potrivit FMI, transmite Agerpres.
În 2010, FMI a identificat 25 de state pentru care evaluarea sectoarelor lor financiare va fi obligatorie. Aceste evaluări au avut un caracter facultativ înaintea crizei financiare din 2008-2009, care a demonstrat cât de rapid problemele financiare dintr-o ţară se pot extinde şi în statele vecine precum şi în restul lumii.
Mai mult de jumătate din cele 29 de sectoare financiare considerate de FMI de importanţă strategică sunt amplasate în Europa.
Citiţi mai mult: FMI: Vântul crizei bate prin piața financiară - Bănci > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/fmi-vantul-crizei-bate-prin-piata-financiara-1076847.html#ixzz2qMKwcRXo
EVZ.ro
Deşi piaţa muncii din Occident e deschisă legislativ, oportunităţile nu s-au înmulţit. Angajatorii vor oameni specializaţi, de la muncitori, până la ingineri şi finanţişti. Cea mai bogată ofertă e în Germania şi Franţa, iar cea mai slabă, în Marea Britanie.
La mare căutare în străinătate sunt muncitorii califi cați, de la sudori, vopsitori industriali, până la ospătari, barmani și bucătari. Salariile trec de 1.000 de euroSursa: EVZDacă în 2007 se făceau angajări pe bandă, în prezent, piaţa mun cii stagnează. Deşi muncitorii din Est au avantajul că sunt mai "ieftini", acesta nu e singurul criteriu al angajatorilor. La mare căutare sunt oamenii cali ficaţi, cu experienţă. Domeniile cu deficit sunt industria prelucrătoare, finanţe şi business, comunicaţii şi transporturi. Ca şi la noi, sectorul construcţiilor e blocat.
Zona Europei Centrale şi de Est (ECE), Turcia şi Rusia vor înregistra o creştere economică sub 4% în următorii ani, consideră majoritatea participanţilor la Conferinţa "The Central & Eastern European Forum 2014", de la Viena, potrivit unui sondaj efectuat la începutul lucrărilor.
Forumul este organizat de "Euromoney", pe 14-15 ianuarie. La eveniment, participă anual peste o mie de delegaţi din regiune, dar şi din afara ei. Factorii de decizie, oamenii de afaceri şi comentatorii se întâlnesc, la Viena, cu investitorii locali şi internaţionali să stabilească agenda financiară a anului.
Presedintele Francois Hollande, confruntat cu o puternica scadere de popularitate si cu o situatie economica nefavorabila, a anuntat marti o noua relaxare fiscala, in valoare de 30 de miliarde de euro, pentru intreprinderi, scrie AFP.
"Fixez un nou obiectiv, pana in 2017, pentru intreprinderi si pentru muncitori independenti, se vor elimina cotizatiile familiale. Aceasta inseamna o incarcatura fiscala de 30 de miliarde de euro", a declarat acesta, intr-o conferinta foarte asteptata de toata lumea, in conditiile in care Hollande este in vizorul tuturor dupa revelatiile legate de viata sa privata.
Acesta a confirmat, de asemenea, obiectivul unor economii de 50 de miliarde de euro intre 2015 si 2017.
Franta a pierdut "forta economica", exista o "fuga in viitor" de prea mult timp, a afirmat presedintele socialist. "Este vorba de a merge mai repede, mai departe, de a accelera, de a aprofunda" astfel incat cresterea sa fie "cat mai viguroasa posibil", a adaugat acesta.
Hollande a admis, fata a peste 500 de ziaristi, ca nu a "castigat inca batalia pentru locuri de munca", dar a apreciat ca "tendinta se contureaza" in ceea ce priveste somajul. El se angajase sa inverseze curba somajului inainte de finele anului 2013.
Armata chineză a efectuat, săptămâna trecută, primul test al unui dispozitiv ultra-performant capabil să lanseze rachete supersonice, care să străpungă scutul antirachetă american, relatează Fox News.
Testul a fost efectuat pe 9 ianuarie, iar Pentagonul a denumit arma experimentală WU-14, dispozitivul fiind detectat zburând cu o viteză foarte mare în timpul testelor din spațiul aerian chinez, au declarat surse oficiale sub acoperirea anonimatului.
Acest dispozitiv supersonic reprezintă un pas important în ceea ce privește strategia nucleară și programul de înarmare ale Chinei.
"Avantajul oferit de acest dispozitiv supersonic este acela că îmbină perfect precizia supersonică cu pastrarea unei altitudini relativ mici și o traiectorie plată, ceea ce scade considerabil eficiența scuturilor defensive", explică Rick Fisher, expert în domeniul militar.
“Este timpul ca UE sa puna in practica mecanisme care sa asigure corecta aplicare a valorilor europene si a criteriilor de la Copenhaga, care sa ramana valide si dupa intrarea in UE. Instrumente de monitorizare si sanctionare trebuie sa fie create in acest sens, implicand institutii ale UE, statelor membre si corpuri de experti precum Agentia pentru Drepturi Fundamentale si Consiliul Europei”, a declarat raportorul Louis Michelle, membrul belgian al grupului ALDE, relatează caleaeuropeana.ro.
Comisia Europeana trebuie sa instituie imediat un nou sistem de monitorizare a criteriilor de aderare, cunoscute sub numele de “Criteriile de la Copenhaga”, in mod regulat si intr-o maniera obiectiva, se arata in textul rezolutiei. Acest nou mecanism Copenhaga va servi pentru a fixa indicatori, recomandari si sanctiuni precum inghetarea fondurilor europene pentru tarile care nu respecta aceste criterii. Acest lucru trebuie facut in mod obiectiv, evitand dublul standard.
Parlamentarii europeni au sugerat modificari ale Tratatului, precum revizuirea Articolului 7 – reguli pentru a determina daca exista un risc serios de a incalca valorile UE intr-un stat membru. Acest lucru ar trebui sa separe termenul de risc de incalcare. Pentru a preveni incalcarea valorilor UE pe termen lung, Parlamentarii europeni cer crearea unei Comisii Copenhaga, formata din experti la nivel inalt specializati in drepturi fundamentale. Rezolutia Comisiei pentru Libertati Civile din PE va fi supusa votului in plen la sesiunea de la Strasbourg, in perioada 24-27 februarie a.c.
Trimiteți un comentariu