La puţine zile de la liberalizarea completă a pieţei muncii din Germania pentru români şi bulgari, politicienii şi oamenii de afaceri din această ţară au păreri diferite în ceea ce priveşte acceptarea forţei de muncă străine, informează Agerpres.
În timp ce cancelarul german Angela Merkel şi partenerul său guvernamental social-democrat încearcă să calmeze polemica declanşată de conservatorii bavarezi în jurul temerilor suscitate de imigraţie, mediile economice locale se tem pentru imaginea ţării lor, în condiţiile în care ele încearcă să atragă forţă de muncă străină.
"Nu trebuie să prezentăm situaţia imigraţiei în culori sumbre şi printr-o discuţie politică inflamată", a declarat directorul Camerei de Comerţ şi Industrie din Germania (DIHK), Martin Wansleben. Domnia sa a subliniat că Germania "are nevoie în următorii ani de cel puţin 1,5 milioane de muncitori calificaţi străini ca să-şi menţină creşterea economică şi să poată garanta sistemul social" al ţării. "Trebuie să îmbunătăţim şi pe viitor primirea imigranţilor, este o datorie pentru întreaga societate", a mai insistat Wansleben.
Şi comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, Laszlo Andor, a avertizat împotriva oricărei forme de isterie în această dezbatere. "Trebuie să apărăm cu orice preţ drepturi fundamentale precum libera circulaţie şi să nu reacţionăm în mod isteric la imigraţie", a declarat domnia sa într-un interviu.
Tot într-un interviu publicat de presa germană, preşedintele Partidului Conservator din Bavaria (CSU), Horst Seehofer, a reacţionat la declaraţiile vicecancelarului german, social-democratul Sigmar Gabriel, care a făcut apel la o dezbatere obiectivă pe tema imigraţiei din România şi Bulgaria. Seehofer a spus că formaţiunea sa politică este "deschisă către toată lumea", dar a precizat că "n-are nevoie de sfaturi din partea nimănui în ceea ce priveşte modul în care ar trebui trataţi străinii".
Elmar Brok a declarat, ieri, că persoanele care vin în Germania cu scopul de a cere ajutoare sociale trebuie trimise de urgenţă înapoi în ţara de origine.
Statisticile Agenţiei Federale privind forţa de muncă arată că 0,6% din ajutoarele de şomaj acordate în Germania merg la bulgari şi români.
4 comentarii:
"Având în vedere importanţa sistemică pe care băncile din zona euro o au în ţările din această regiune şi faptul că majoritatea statelor în cauză se află, deja, în procesul de aderare la Uniunea Europeană, este critic să fie dezvoltat un cadru de coordonare între ţările din ESE care nu sunt membre UE şi noile autorităţi europene de supraveghere şi rezoluţie (n.r. bancară)", se arată într-o declaraţie a organizaţiei.
În acelaşi timp, operaţionalizarea uniunii bancare, inclusiv Mecanismul Unic de Supraveghere, cel de rezoluţie bancară şi sistemul de protecţie, necesită atenţie continuă care să fie acordată ţărilor care nu se află în faza de aderare la Piaţa Unică, potrivit documentului.
Iniţiativa "Viena 2" se angajează să ofere consultanţă şi susţinere activă a acestui proces, recunoscând, totodată, importanţa unei realizări cât mai rapide a uniunii bancare.
Poate fi izolată România de Occident? Strategia Ponta
de SABINA FATI | 15 ian | 3466 afişări
Premierul român vrea să aibă relaţii egale cu Estul şi cu Vestul, în aşa fel încât România să nu mai fie trasă la răspundere pentru derapajele din justiţie de către Occidentali, dar în acelaşi timp să le poată asigura clienţilor săi politici afaceri bănoase cu parteneri dinspre ...
În 1890, după zece ani de la înfiinţare, BNR avea în rezervă 14,73 tone de aur. Până-n 1940, rezerva de aur a țării noastre a crescut constant și a atins un maximum de 140 de tone de aur. Așa arată statisticile World Gold Council. Însă România lipsește din aceste statistici din 1940 până în 1973. În 1955, potrivit consilierului guvernatorului BNR Adrian Vasilescu, rezerva de aur a BNR coborât până la 45,8 tone, scrie zf.ro.
A început apoi să urce, însă nu este clar de ce rezerva de aur a țării noastre a scăzut cu aproape 100 de tone. În 1985 a fost atins recordul perioadei de după Al Doilea Război Mondial, de 118,7 tone. În doi ani, rezerva a scăzut dramatic, la 42,4 tone, mai spune consilierul guvernatorului BNR, potrivit sursei citate. Rezerva de aur a României a fost costul plătit de Nicolae Ceaușescu în contul datoriei externe.
Au urmat doi ani în care s-a făcut un efort de redresare a rezervei de aur, care a ajuns la 67,6 tone în 1989. Din 1991, BNR a accelerat cumpărările de aur, rezerva ajungând la 103,1 tone în 1999. Din 2001, BNR nu mai cumpără aur.
În 1890, după zece ani de la înfiinţare, BNR avea în rezervă 14,73 tone de aur. Până-n 1940, rezerva de aur a țării noastre a crescut constant și a atins un maximum de 140 de tone de aur. Așa arată statisticile World Gold Council. Însă România lipsește din aceste statistici din 1940 până în 1973. În 1955, potrivit consilierului guvernatorului BNR Adrian Vasilescu, rezerva de aur a BNR coborât până la 45,8 tone, scrie zf.ro.
A început apoi să urce, însă nu este clar de ce rezerva de aur a țării noastre a scăzut cu aproape 100 de tone. În 1985 a fost atins recordul perioadei de după Al Doilea Război Mondial, de 118,7 tone. În doi ani, rezerva a scăzut dramatic, la 42,4 tone, mai spune consilierul guvernatorului BNR, potrivit sursei citate. Rezerva de aur a României a fost costul plătit de Nicolae Ceaușescu în contul datoriei externe.
Au urmat doi ani în care s-a făcut un efort de redresare a rezervei de aur, care a ajuns la 67,6 tone în 1989. Din 1991, BNR a accelerat cumpărările de aur, rezerva ajungând la 103,1 tone în 1999. Din 2001, BNR nu mai cumpără aur.
Trimiteți un comentariu