Cu o expunere de 38 miliarde euro pe Rusia, casele de private banking şi agenţii imobiliari de la Viena se regăsesc în prima linie a disputei tot mai tensionate dintre Rusia şi Vest privind viitorul Ucrainei, resimţind deja impactul sancţiunilor dispuse de Washington şi Bruxelles împotriva Moscovei, arată o analiză Bloomberg, citată de Mediafax.

Este motivul pentru care cancelarul Austriei riscă acum să spargă unitatea şi aşa redusă de la nivelul UE privind atitudinea faţă de Moscova, profitând şi neapartenenţa ţării sale la NATO.

Cancelarul austriac Werner Faymann a susţinut că aplicarea unor sancţiuni suplimentare împotriva Federaţiei Ruse ar inflama tensiunile dintre Moscova şi Kiev. “Sprijin total ceea ce ministrul german de Externe, Frank Walter Steinmeier, a spus foarte limpede: că conflictul dintre Rusia şi Ucraina nu trebuie inflamat de sancţiuni suplimentare, ci, dimpotrivă, este necesară dezescaladarea”, a spus Faymann, miercuri, după şedinţa săptămânală de guvern.

Cancelarul austriac a spus că Banca Centrală a Austriei şi Ministerul de Finanţe elaborează un raport despre potenţialele consecinţe ale sancţiunilor impuse Rusiei de UE.

Băncile austriece pot deveni astfel legătura nocivă între România şi criza din Ucraina. Este un fapt observat, însă minimizat, de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. „Băncile din România nu au acţionari ruşi sau ucraineni, iar expunerile băncilor româneşti pe entităţi din cele două ţări sunt 'neglijabile'", notează şeful BNR. „Singurele vulnerabilităţi ale sistemului bancar din România la criza din ţara vecină se referă la potenţiale efecte de 'revărsare', având în vedere expunerea băncilor din Austria şi Franţa pe Rusia şi Ucraina. Însă solvabilitatea şi lichiditatea confortabilă din sistemul bancar românesc ar trebui să acopere astfel de riscuri, dacă ele se vor materializa”, a spus Isărescu, joi, la întâlnirea grupului Ambasadorilor ţărilor asiatice, într-o prezentare postată pe site-ul BNR.

Pe de altă parte, investitorii ruşi au o prezenţă semnificativă în România, fie direct, fie prin holdinguri înregistrate în alte state UE, însă niciuna dintre companiile cu acţionariat rus nu are “importanţă sistemică”, notează guvernatorul, referindu-se la industria siderurgică (grupul rus TMK), metalurgie (Alro Slatina şi Alor Oradea) sau sectorul rafinării (LukOil).

Dincolo de Ocean, preşedintele Barack Obama simte foarte bine slăbiciunile europene în faţa Federaţiei Ruse. Până la urmă, expunerea băncilor europene în Rusia este de 194 de miliarde de dolari, pe când cea a băncilor americane este de doar 37 de miliarde de dolari. Asta pentru a nu mai vorbi despre valoarea comerţului dintre SUA şi Rusia comparată cu cea a comerţului dintre Rusia şi UE, de dependenţa energetică sau de contractele Franţei cu Rusia pentru navele Mistral. De aceea, Barack Obama a avertizat, vorbind de la Tokyo: “Înţeleg că sancţiunile suplimentare nu vor schimba calculele domnului Putin. Cât de mult sau nu vor schimba ele aceste calcule depinde nu numai de modul în care noi le vom aplica, ci şi de cooperarea cu alte state”.

Austria a profitat din plin de legăturile istorice şi de poziţia sa neutră în timpul Războiului Rece pentru a-şi dezvolta relaţii profitabile de partea cealaltă a Cortinei de Fier. OMV AG a început să importe gaze ruseşti în 1968. Raiffeisen Zentralbank AG a intrat pe piaţa din Ungaria când sârma ghimpată de la frontieră nici nu fusese înlăturată. Turiştii austrieci erau o prezenţă comună pe plajele croate pe vremea lui Tito. Este motivul pentru care Viena este foarte reticentă faţă de implicarea în criza din Ucraina, spune directorul Centrului Austriac pentru Informaţii, Propagandă şi Studii de Securitate, citat de Bloomberg.

Presa europeană şi cea americană au tras încă de la debutul crizei din Ucraina un semnal de alarmă privind vulnerabilitatea unui sistem bancar european încă slăbit de criza financiară, în faţa unor sancţiuni impuse Rusiei. La fel ca şi în cazul analizei Bloomberg, cea mai recentă, New York Times şi Washington Post au avertizat că băncile austriece sunt cele mai expuse.

Aceasta pentru că efectele vor fi unele directe şi unele dintre ele deja se simt. Două dintre cele mai mari bănci austriece (Raiffeisen Bank International şi Bank Austria – parte a băncii italiene UniCredit) au operaţiuni de amploare în Rusia, iar una dintre cele mai mari bănci din Rusia, OAO Sberbank, îşi are sediul internaţional la Viena. Şi alte bănci europene sunt expuse – poate cel mai mult Societe Generale -, dar expunerea băncilor austriece este cea mai mare raportată la dimensiunile sistemului bancar.

Raiffeisen şi Bank Austria au fost deja lovite de o serie de împrumuturi toxice acordate în Ucraina înainte de debutul crizei actuale şi de scăderea ratei profitului în toate ţările est-europene în care băncile activează. Aproape o treime dintre creditele acordate în Ucraina sunt considerate periculoase.

Din fericire, nota New York Times, cea mai mare bancă din Austria, Erste Group, s-a retras din Ucraina în 2013, parte din exodul din această ţară şi din Rusia a mai multor bănci, nemulţumite de corupţie şi creşterea economică anemică.

Austria pare însă nevoită să adopte linia UE şi să se dovedească un partener de încredere şi pentru SUA, în special din cauza vulnerabilităţii pe care Viena şi-a creat-o în Occident prin încăpăţânarea cu care a apărat în UE (alături de Luxemburg) menţinerea secretului bancar (fapt înscris în constituţia austriacă, ca şi neutralitatea), ceea ce a deranjat mult la Washington şi Bruxelles. Arestarea în martie, chiar la Viena, a oligarhului ucrainean Dmitri Firtaş (marele intermediar al comerţului cu gaze între Rusia şi Ucraina) spune multe, mai ales că a fost făcută în baza unui mandat FBI, într-o acţiune despre care se crede că este îndreptată împotriva oligarhului rus Arkadi Rotenberg, partenerul de judo al lui Putin.

Cancelarul Faymann pare dispus să cedeze în faţa presiunilor UE privind secretul bancar, nu însă şi minstrul său de Finanţe, Maria Theresia Fekter. Pe acest fond, criza din Ucraina şi presiunile UE ar putea complica relaţiile din coaliţia de la Viena, pentru că Faymann este social-democrat, iar Fekter vine din rândurile Partidului Popular Austriac.

Austria rămâne deocamdată ţara preferată a oligarhilor ucraineni. La câteva ore după ce a demisionat, fostul premier pro-rus Mykola Azarov a plecat la Viena, pentru a-şi pune ordine în afaceri. Fiul său, Alexei, locuieşte într-o suburbie de lux a Vienei şi deţine şi multe alte proprietăţi, lucru confirmat pentru Der Spiegel de Reihard Proksch, afacerist ce gestionează activele unor milionari la Viena, Londra şi în Liechtenstein. Totodată, nora lui Azarov este foarte activă la Viena, unde deţine 50% din editura Publishing Deluxe Holding, cu afaceri în Viena, Dubai, St. Moritz.

Tot la Viena face afaceri şi Andrei Kliuiev, fost şef de cabinet al preşedintelui destituit Viktor Ianukovici şi unul dintre cei care au ordonat reprimarea violentă a protestelor din Kiev. Fratele său era deputat la Kiev şi membru în consiliul de supraveghere al Băncii Naţionale a Ucrainei. Fraţii Kliuiev deţin o companie în Austria care activează în domeniul energiei solare. Guvernul de la Viena va avea mult de lucru pentru a respecta decizia sancţionării Rusiei şi a fostului regim ucrainean.

O eventuală sistare a furnizării gazelor naturale ruseşti către Europa, ca urmare a escaladării conflictului din Ucraina, va afecta în principal industriile europene mari consumatoare de gaze, precum cea metalurgică şi chimică, va conduce la creşterea preţului petrolului, gazelor livrate din alte surse şi al celorlalte materii prime, efectul global fiind subminarea fragilei reveniri a economiei europene, se arată într-o analiză publicată joi de agenţia Fitch.

Costurile energetice reprezintă peste jumătate din costurile totale în industria chimică. Astfel, o creştere a preţului energiei va conduce la închiderea sau conservarea unor capacităţi industriale şi el se va reflecta de asemenea în facturile consumatorilor casnici. În plus, unele companii vor decide să-şi delocalizeze producţia către alte regiuni ale lumii, cum ar fi Statele Unite, unde pot beneficia de pe urma revoluţiei gazelor de şist, sau Orientul Mijlociu.

Este de remarcat faptul că gazele naturale sunt greu de substituit de alte surse de energie atât în industrie, cât şi în cazul consumului populaţiei. Iar alternativele de aprovizionare cu gaze sunt de asemenea limitate, ele neasigurând un volum care să-l poată substitui pe cel furnizat de Rusia.

Producătorii europeni de gaze, Marea Britanie, Norvegia sau Olanda, şi-ar putea spori producţia cu 10 până la 20 de miliarde de metri cubi pe an, ceea ce reprezintă numai 7-14% din volumul furnizat de Rusia. Există, în plus, şi alte dificultăţi logistice. De exemplu, în cazul importurilor de gaze lichefiate, terminalele de vaporizare a acestora situate cel mai aproape de statele Europei Centrale sunt la Zeebrugge, în Belgia, şi la Rotterdam, în Olanda, capacităţile lor fiind de 9 şi respectiv 12 miliarde metri cubi pe an.

Dar este puţin probabil ca Moscova sau Bruxellesul să facă pasul către o sistare completă a furnizării gazelor ruseşti, având în vedere implicaţiile unei asemenea decizii atât asupra economiei europene, cât şi asupra celei ruse. Mai probabil este scenariul unei diminuări a acestui flux în urma închiderii gazoductelor de pe teritoriul Ucrainei, prin care tranzitează circa 15% din gazele consumate în UE, cum s-a întâmplat în anii 2006 şi 2009 în urma disputelor dintre Moscova şi Kiev.

Deşi Europa este acum mai bine pregătită pentru o astfel de eventualitate, având în vedere rezervele acumulate în depozitele subterane şi noul gazoduct ce leagă Rusia de Germania, economia ei va fi oricum serios afectată.

Conform asociaţiei Gas Storage Europe, capacităţile europene de stocare a gazelor sunt în prezent umplute aproape la jumătate, depozite ce acoperă nevoile pentru cel mult două luni. Dar în unele ţări, precum Bulgaria, Ungaria, Grecia şi Slovacia, stocurile sunt aproape epuizate, astfel că ele s-ar confrunta în numai câteva zile cu o penurie de gaze, iar celelalte state din UE nu le-ar putea ajuta foarte mult, întrucât capacitatea gazoductelor europene este insuficientă.AGERPRES

Grecia poate negocia cu reprezentanţii Uniunii Europene, ai Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional o nouă ştergere a datoriei, după ce oficialii europeni au confirmat, miercuri, că Atena şi-a îndeplinit obiectivele fiscale, înregistrând în 2013 un excedent bugetar, transmite Reuters.

Anunţul vine la împlinirea a patru ani de când Grecia a solicitat oficial asistenţă financiară internaţională, deoarece randamentele cerute de investitori pentru a achiziţiona obligaţiuni greceşti au atins un nivel nesustenabil, ceea ce a precipitat intrarea ţării în criză. Luna aceasta, Grecia a revenit cu succes pe pieţe cu o vânzare de obligaţiuni pe cinci ani.

Obţinerea excedentului bugetar este un semn al progreselor realizate de Grecia pentru a-şi pune în ordine finanţele, la patru ani de când măsurile dure de austeritate au redus aproape un sfert din PIB şi au dus la un nivel record al şomajului, de aproape 28%.

'Ţara şi economia sa sunt într-o situaţie mult mai bună acum, după patru ani foarte dificili pentru persoanele fizice şi juridice', a declarat adjunctul ministrului elen de Finanţe, Christos Staikouras.

Excedentul din 2013 deschide calea negocierilor pentru o nouă ştergere a datoriei de la guvernele din zona euro, care deţin acum peste 80% din datoria publică a Greciei, de 319 miliarde de euro.

În 2013, Grecia a înregistrat excedent bugetar primar, excluzând costurile cu serviciul datoriei, de 1,5 miliarde de euro sau 0,8% din PIB, primul din 2002, au anunţat, miercuri, Comisia Europeană şi Guvernul de la Atena. Cifra nu include alte cheltuieli excepţionale şi venituri, cum ar fi ajutorul acordat pentru recapitalizarea băncilor elene sau profiturile înapoiate Atenei de băncile centrale europene, realizate în urma deţinerilor de obligaţiuni guvernamentale elene.

Discuţiile pentru o nouă ştergere a datoriei Greciei vor începe în a doua jumătate a acestui an, a anunţat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Simon O'Connor.

În urma negocierilor, FMI vrea să se asigure că, după încheierea programului de creditare a Greciei, în 2016, ţara poate ajunge la o datorie de 124% din PIB în 2020 şi sub 110% din PIB în 2022.

La sfârşitul lui 2013, datoria Greciei se ridica la nivelul record de 175% din PIB.

Grecia şi-a redus anul trecut deficitul bugetar la 2,1% din PIB, excluzând cheltuielile excepţionale cu recapitalizarea băncilor, arată cifrele preliminare publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În 2012, Grecia a înregistrat un deficit bugetar de 6,2% din PIB.

Incluzând toate cheltuielile, deficitul bugetar elen a urcat anul trecut la 12,7% din PIB, de la 8,9% în 2012. Dar datele din 2012 includ cheltuieli echivalente cu 2,7% din PIB pentru sprijinirea sectorului financiar al ţării, iar în 2013 sumele cheltuite pentru recapitalizarea băncilor s-au ridicat la 10,6% din PIB, a anunţat Eurostat.

Datoria publică a Greciei a urcat, anul trecut, la 175,1% din PIB, de la 157,2% din PIB în 2012, ca rezultat al împrumuturilor din zona euro. Exclusă de pe pieţele financiare după 2010, Grecia a fost ţinută pe linia de plutire graţie unor împrumuturi în valoare de 240 de miliarde de euro acordate de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) a fost alimentat cu 50 miliarde de euro, bani proveniţi din programul de salvare convenit cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. HFSF a fost înfiinţat pentru recapitalizarea principalelor bănci din Grecia şi acoperirea costului vânzării activelor care nu sunt considerate viabile.

Din cei 50 de miliarde de euro, Grecia a utilizat 25 de miliarde de euro pentru consolidarea celor mai mari bănci, iar aproximativ 14 miliarde de euro au mers spre restructurarea băncilor mai mici.

'Cel mai probabil, băncile din Grecia nu vor trebui să utilizeze rezervele din Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF), estimate la 11 miliarde de euro, iar banii ar putea fi folosiţi pentru reducerea deficitului public', a anunţat, luna aceasta, guvernatorul Băncii Centrale a Greciei, George Provopoulos.

Grecia, care în 2010 a devenit prima ţară din zona euro ce a cerut ajutor extern, nu reuşeşte să revină pe creştere, chiar dacă a primit două pachete de asistenţă financiară totalizând 240 de miliarde de euro (318 miliarde de dolari) şi o reducere a datoriei de circa 100 de miliarde de euro. AGERPRES

Uniunea Europeană „fascistă” a fost inspirată și „desenată” de naziști și acest lucru este o dovadă a faptului că Hitler a câștigat Al Doilea Război Mondial, se arată într-o nouă carte controversată publicată în Marea Britanie.  Volumul intitulat „UE: Adevărul despre al Patrulea Reich - Cum a câștigat Hitler al Doilea Război Mondial” relatează că moneda unică europeană, piața liberă și chiar și expresia „Statele Unite ale Europei” au fost, de fapt, vise ale naziștilor cu grade înalte, incluzându-l aici pe Fuhrerul însuți. De asemenea, autorul susține că singura țară care beneficiază de pe urma UE este Germania, așa cum a plănuit Hitler.  Un purtător de  cuvânt al liberal-democraților britanici, al căror lider Nick Clegg suține ieșirea Marii Britanii din UE, a declarat că toate aceste idei sunt, de fapt, doar „un trafic de mituri bizare”, scrie publicația Daily Express.  Cartea este scrisă de Daniel J Beddowes și Falvio Cipollini. Autorii se întreabă: „La ce servește UE? Cine sunt adevărații beneficiari? Iar răspunsul este, desigur, Germania. Nu este o coincidență faptul că aproape toate țările din UE devin tot mai sărace, cu excepția Germaniei, care continuă să fie din ce în ce mai bogată”.  „Ai putea crede că noi am câștigat Al Doilea Război Mondial, dar, de fapt, am pierdut. Nu este o surpriză că trăim toți în al Patrulea Reich. Fie că își dau seama, fie că nu, cei care spriijină și apără Uniunea Europeană, sprijină, de fapt, moștenirea nazistă”.    „Hitler a fost omul care a vorbit despre visul exprimat pentru prima dată de către Napoleon, dar amprenta finală asupra UE așa cum o știm noi a fost realizată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial de către un bărbat pe nume Walther Funk, președintele Reichsbank și director al Băncii pentru Realții Internaționale”, susține cartea citată. Funk a fost ministrul Economiei al lui Adolf Hitler și consilierul său economic de bază.  „Naziștii voiau să scape de mulțimea de țărișoare din Europa și planul lor era destul de simplu. UE era visul lui Hilter”, precizează autorii volumului.   Nu este pentru prima dată când UE este descrisă ca fiind un complot al Germaniei de a cuceri Europa. În 1990, ministrul britanic Nicholas Ridley, un aliat apropiat al lui Margaret Thatcher a fost forțat să demisioneze după ce a descris Uniunea Economică și Monetară ca fiind „o rachetă nemțească menită să preia controlul asupra întregii Europe, iar renunțarea la suveranitatea națională în favoarea UE este la fel de nocivă ca și o predare în fața lui Hitler”.(Sursa EVZ. Simona Maties)

Candidatul favorit în sondaje la alegerile prezidențiale din Ucraina, miliardarul Petro Poroșenko, a efectuat weekendul trecut o vizită secretă în Israel, unde s-a întâlnit cu președintele israelian Shimon Peres și cu ministrul de Externe Avigodor Lieberman. Săptămânile de tăcere ale Israelului cu privire la criza ucraineană s-au terminat odată cu vizita "Regelui Ciocolatei" în Israel, relatată de edițiile online ale presei israeliene.

Fostul ministru de Externe Poroșenko este denumit "CEO-ul revoluției de pe Euromaidan", iar aspirațiile sale pro-vestice îl plasează pe primul loc în topul preferințelor electoratului ucrainean pentru prezidențialele din mai.

Un comunicat dat publicității marți arată că, în cadrul întâlnirii, Lieberman a spus: "Sper ca Rusia și Ucraina să-și normalizeze relațiile în curând", adăugând că un astfel de deznodământ ar fi în interesul întregii lumi.

Iraelul, principalul aliat al SUA în Orientul Mijlociu, a evitat să-și aleagă o tabără în cazul crizei din Ucraina. Ziarul liberal israelian Haaretz a relatat recent că oficialii Casei Albe și cei ai Departamentului de Stat sunt enervați de neutralitatea Israelului în fața agresiunii ruse în Ucraina. 

Unul dintre purtătorii de cuvânt ai Departamentului de Stat, Jen Psaki, a declarat ulterior că SUA sunt "surprinse" că Israel a ales să nu sprijine o rezoluție a ONU de condamnare a anexării Crimeii de către Rusia. Totuși, ea a dezmințit că Washingtonul ar fi "iritat" sau "furios".

Analiștii au pus reținerea Israelului pe seama nevoii sale de a nu-și periclita relațiile cu Rusia, mai ales că are nevoie de Moscova în dosare precum cel sirian sau cel iranian.

La data de 15 aprilie, Putin a vorbit la telefon cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, căruia i-a transmis că escaladarea crizei ucrainene se datorează politicilor iresponsabile ale guvernului de la Kiev, care ignoră drepturile și interesele legitime ale etnicilor ruși, conform unui comunicat al Kremlinului.

 

 

Contul curent al balantei de plati plati a inregistrat in primele doua luni din acest an un deficit de 102 milioane euro (fata de excedentul de 177 milioane euro din aceeasi perioada din anul 2013), se arata intr-un comunicat difuzat de Banca Centrala vineri dimineata.  Acest deficit are ca principala cauza majorarea deficitului inregistrat de balanta veniturilor (cu 195 milioane euro), cel al balantei comerciale (cu 28 milioane euro), precum si al reducerea surplusului inregistrat de balanta transferurilor curente (cu 86 milioane euro). Balanta de plati prezinta intr-o forma scurta tranzactiile finalizate intre rezidentii unei tari si cei din restul lumii in timpul unui an.
Toate aceste tranzactii determina doua pozitii in balanta, una in coloana veniturilor si una in cea a platilor, una pentru valoarea marfurilor, serviciilor si titlurilor de credit care s-au dat, alta pentru contrapartida in bani, in credite sau in bunuri sau servicii. 
De aceea suma celor doua coloane ale balantei este intotdeauna aceeasi, soldul Balantei de Plati este intotdeauna nul, balanta este intotdeauna in echilibru. Cand se vorbeste de deficit si excedent in Balanta de Plati se face referire numai la unele din conturile sale sau la sub-balante. 
Contul curent se divide in patru balante de baza: bunuri, servicii, venituri si transferuri. Importurile din Balanta de Plati trebuie sa apara cu valoare FOB in loc de CIF, dupa cum le elaboreaza autoritatile vamale. Balanta serviciilor include urmatoarele concepte: turism si calatorii, transporturi, comunicatii, constructii, asigurari, servicii financiare, informatice, culturale si recreative inchiriate companiilor, persoanelor, guvernului si veniturilor proprietatii imateriale. 
In contul de venituri, intrarile sunt veniturile percepute de proprietarii factorilor (munca sau capital) angajati in exterior, in timp ce platile sunt veniturile trimise proprietarilor straini de factori de productie (munca sau capital) angajati in tara noastra. Veniturile din munca sunt remuneratiile lucratorilor frontalieri, sezonieri sau temporari. Este o rubrica in care informatia ce se obtine nu va fi niciodata foarte precisa, si pentru ca multe venituri mici nu se declara, o parte din totalul veniturilor se va cheltui in tara de origine.

Danemarca şi România sunt singurele ţări din Europa unde s-a scumpit motorina într-un an.

Astfel, dacă analizati datele publicate, veţi observa, de exemplu, că la bulgari, motorina s-a iefinit în aprilie 2014 faţă de aprilie anul trecut de la 1,34 de euro la 1,30 de euro. La unguri, un litru de motorină se vinde acum cu 1,38 de euro, faţă de anul trecut când era 1,46 de euro. Chiar şi la greci motorina s-a ieftinit de la 1,41 de euro la 1,36 de euro. În Germania, preţul motorinei a scăzut într-un an de la 1,44 de euro la 1,36 de euro, iar în Belgia de la 1,43 la 1,36 de euro. În România, în schimb preţul pentru un litru de motorină a crescut de la 1,33 euro la 1,39 de euro. Acelaşi lucru şi în Danemarca: de la 1,44 de euro la 1,46, doar că scumpirea este mult mai sensibilă decât la noi. În primul buletin publicat după scumpirile de la 1 aprilie, România figurează cu un preţ al motorinei mai mare decât în ţări precum Germania, Austria sau Franţa. Astfel, conform raportului publicat de Oil Bulletin, România are un preţ de 1,392 de euro pentru un litru de motorină faţă de Germania, de exemplu, unde acelaşi litru de motorină costă 1,369 de euro. Conform ultimului raport, cea mai scumpă motorină din Europa este în Marea Britanie, 1,644 euro, în timp ce în Luxembourg este cea mai ieftină, 1,180 de euro. După aplicarea supra-accizei, România are acum un preţ pentru motorină mai mare decât toate ţările din regiune. În Bulgaria, motorina costă 1,306 euro, iar în Ungaria 1,383 de euro.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat luni semnarea decretului privitor la reabilitarea tătarilor din Crimeea și a altor minorități etnice care au avut de suferit în timpul regimului stalinist, transmite Reuters, preluată de AGERPRES.

"Am semnat un decret de reabilitare a populației tătare din Crimeea, a populației armene, a germanilor, a grecilor, a tuturor celor care au suferit în timpul represiunilor staliniste", a declarat Putin într-o ședință a Consiliului de Stat.

Membrii minorității tătare din Crimeea, ce numără circa 300.000 de persoane (15% din populația regiunii), s-au opus anexării peninsulei Crimeea la Rusia care a avut loc luna trecută.

Tot luni, Vladimir Putin a aprobat amendamentele legislative destinate să faciliteze obținerea cetățeniei ruse de către rusofonii ce trăiesc în țări foste republici ale Uniunii Sovietice.

Modificările operate legii privind cetățenia rusă urmează anexării peninsulei Crimeea de Rusia și creșterii tensiunilor în estul Ucrainei, zonă în care trăiește o numeroasă comunitate rusă.

În urmă cu patru zile, șeful statului rus a apreciat că ieșirea din criza cu care se confruntă Ucraina depinde de garanțiile care vor putea fi date pentru ca drepturile populației rusofone să fie respectate în estul țării.

"Uniunea Bancară poate fi definită prin câteva fraze rostite de către comisarul pentru piața internă Michael Barnier: "Este finalul epocii recapitalizărilor masive ale băncilor. Falimentul unei bănci europene este un pericol de anvergură națională atunci când guvernul încearcă să o salveze pompându-i bani din bugetul național.Este un atac direct asupra cetățenilor contribuabili ai căror bani sunt cheltuiți pentru repararea greșelilor altora" (Euronews.15/IV.2014). Altfel spus, mecanismul de lichidare al băncilor din zona euro aflate în dificultate (mecanism de rezoluție) nu va mai permite ca eventualele costuri să fie suportate de către contribuabili ci de către însăși sectorul bancar. Chiar dacă a venit mai târziu decât ar fi trebuit, Uniunea Bancară arată o schimbare radicală în concepția europeană privind politicile anti criză. Dacă în primii ani după izbucnirea crizei soluția părea a fi recapitalizarea băncilor din bani publici, pe spezele contribuabililor, odată cu apariția Uniunii Bancare se recunoaște nu numai ineficiența unei astfel de metode în absența unor reforme profunde ale sistemului bancar dar și faptul că nu numai cetățeanul trebuie să suporte efortul de ieșire din criză. În același timp, se recunoaște rolul determinant pe care continuă să îl aibă statul în rezolvarea problematicii economice și sociale prin faptul că renunțarea la cheltuiala generată de recapitalizarea băncilor aduce bugetului posibilitatea orientării suplimentare a unor cheltuieli spre creșterea veniturilor salariale și de pensii în vederea creșterii consumului. Iată cum, asistăm prin efectele Uniunii Bancare la declanșarea unui lanț de procese care, pe lângă efectele directe asupra însănătoșirii sistemului bancar se înscriu într-o tendință de renunțare la politicile de austeritate prin impulsionarea consumului".

Legea insolvenței românești tolerează  EVAZIUNEA

Cu privire la cea de-a doua modificare importantă, eclipsată de scandalul Nana, Mircea Coșea a precizat că "Printr-o coincidență, în aceiași zi în care se vota la Strasbourg Uniunea Bancară, la București se vota Legea insolvenței. Din păcate, este doar o coincidență de zi nu și de idei. Dacă Uniunea Bancară contribuie la combaterea evaziunii și la întărirea capacității bugetului de finanțare a economiei, Legea insolvenței românești aduce prejudicii procesului de colectare a veniturilor la buget și tolerează evaziunea. Astfel, pe lângă faptul că elimină noțiunea de bancrută și lasă numirea administratorului judiciar la dispoziția debitorului, faţă de legea în vigoare (legea 85/2006), unde se situau pe locul 4, în noua lege creanţele bugetare retrogradează pe locul 5 în lista priorităţilor de recuperare. Mai mult decât atât, Comisia Juridică a eliminat din textul propus spre adoptare o serie de articole care reglementau răspunderea administratorului sau lichidatorului judiciar. Conform declarațiilor publice ale analiștilor fiscali, noua lege elimină posibilitatea deschiderii unor acţiuni penale împotriva acelora care, cu rea intenţie, ascund sau furnizează instanţelor documente neconforme cu realitatea iar numirea practicantului în insolvenţă nu mai este în sarcina exclusivă a judecătorului, acesta poate fi desemnat la cererea debitorului. Conform statisticilor oficiale, 12.798 de companii au cerut în anul 2013 intrarea în insolvenţă, marea majoritate ajungând în faliment afectând capacitatea de colectare a veniturilor la buget, mai ales în condițiile în care se estimează că cca.opt miliarde de euro creanțe bugetare sunt blocate prin proceduri de insolvență. Concluzia exprimată la unison de către specialiștii intervivați în media este aceea că dispariția infracțiunilor susamintite din textul noii legi păstrează vechea problemă a insolvențelor în România : folosirea insolvenței ca formă de evaziune fiscală. Prin modul cum a fost "ajustată și cosmetizată" noua lege a insolvenței nu se poate elimina supiciunea de "dedicație". Este evident că legea trebuie să promoveze insolvența ca nouă și mai elaborată metodă a clientelei politice de a evaziona bugetul".

A conchis: "La urma urmei ce nevoie ar avea populația României de un buget mai bogat, neafectat de insolvențe evazioniste când are acces gratis la zilnicele spectacole televizate ale formației " Trio Nana"?". 

- See more at: http://www.dcnews.ro/mircea-co-ea-avertizeaza-ca-austeritatea-a-fost-invinsa-in-justi-ie-de-uniunea-bancara_441592.html#sthash.sBRwuPVw.dpuf

Parlamentul European a adopta o directivă prin care cetăţenii europeni care se mută în alt stat membru vor putea să îşi transfere toate drepturile la pensie, se arată într-un comunicat al PE. Directiva, care urmează să fie aprobată formal de Consiliul de Miniştri, prevede că lucrătorii care se mută în alt stat membru nu îşi vor pierde drepturile statutorii (oferite de stat) la pensie.

Propunerea a fost făcută deoarece în prezent nu există reguli similare la nivelul UE pentru schemele suplimentare de pensii, astfel că cetăţenii UE care se mută între statele membre riscă să-şi piardă drepturile achiziţionate în decursul unei perioade, dacă aceasta nu este considerată suficient de lungă de către statul în care se mută.

Conform noii legislaţii, perioada de subscriere, adică perioada de apartenenţă activă la o schemă de pensii, necesară pentru ca o persoană să îşi păstreze drepturile la pensie suplimentară nu trebuie să fie mai lungă de trei ani.Totodată, eurodeputaţii au inclus o clauză care prevede că lucrătorii transfrontalieri trebuie să beneficieze de acelaşi nivel de protecţie, pe care statele membre trebuie să o pună în aplicare în răstimp de patru ani.

Potrivit Directivei, în cazul în care un lucrător care îşi încetează activitatea nu a obţinut încă drepturi la pensie dobândite în momentul încetării contractului de muncă, regimul de pensie suplimentară rambursează contribuţiile vărsate de lucrătorul respectiv sau vărsate în numele acestuia, în conformitate cu dreptul intern sau cu acorduri ori contracte colective, sau, în cazul în care lucrătorul respectiv suportă riscul de investiţie, fie suma contribuţiilor vărsate, fie valoarea investiţiilor rezultate din aceste contribuţii.

În ceea ce priveşte drepturile la pensie latente, textul prevede că statele membre adoptă măsurile necesare pentru a garanta faptul că drepturile la pensie latente ale lucrătorilor care îşi încetează activitatea şi ale urmaşilor lor sau valoarea acestora sunt tratate proporţional cu valoarea drepturilor membrilor activi ai regimului sau cu evoluţia indemnizaţiilor de pensie plătite în prezent.

Astfel, în cazul în care drepturile la pensie în cadrul regimului de pensie suplimentară sunt dobândite ca drept la o sumă nominală se asigură o valoare nominală a drepturilor la pensie latente. Dacă valoarea drepturilor la pensie acumulate se modifică în timp, Directiva stipulează ajustarea valorii drepturilor la pensie latente prin aplicarea unei dobânzi integrate în regimul de pensie sau a randamentului investiţiilor obţinut de către furnizorul de pensie suplimentară.

Pe de altă parte, statele membre pot permite regimurilor de pensie suplimentară să nu reţină drepturile dobândite ale unui lucrător care îşi încetează activitatea, ci să plătească lucrătorului respectiv, cu consimţământul său, un capital echivalent cu valoarea drepturilor la pensie dobândite, în măsura în care valoarea drepturilor la pensie dobândite nu depăşeşte un prag stabilit de statul membru în cauză. În această situaţie, statele trebuie să informeze Comisia Europeană cu privire la pragul aplicat.

Textul precizează că statele membre au posibilitatea de a permite partenerilor sociali să stabilească alte dispoziţii în acordurile colective, în măsura în care dispoziţiile respective oferă o protecţie la fel de favorabilă şi nu creează obstacole în calea liberei circulaţii pentru lucrători.

Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Comisia Europeană solicită restituirea unei sume totale de 318 milioane de euro, reprezentând fonduri din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) cheltuite în mod incorect de 11 state membre, în cazul României fiind vorba despre 4,51 milioane de euro, se arată într-un comunicat al CE.
Potrivit sursei citate, unele dintre aceste sume au fost deja recuperate de la statele membre, astfel că impactul financiar al deciziei va fi de aproximativ 315 milioane de euro. Banii revin la bugetul Uniunii Europene deoarece nu au fost respectate reglementările comunitare sau pentru că procedurile de control al cheltuielilor agricole au fost necorespunzătoare.  România trebuie să dea înapoi 4,51 milioane de euro, iar impactul corecţiei va fi de 4,24 de milioane de euro. Corecţiile au fost aplicate pentru nedefinirea anumitor condiţii agricole şi de mediu, pentru controale efectuate în mod parţial şi pentru deficienţe ale sistemului de sancţiuni.

Articol excelent pe Hotnews ...

Daca anumiti lideri occidentali spera sa joace cartea epuizarii financiare a Rusiei pentru a-l constrange pe Vladimir Putin sa cedeze in chestiunea Ucrainei, acestia risca sa fie dezamagiti: fuga de capitaluri va afecta economia, dar nu va pune Moscova in genunchi, afirma analisti citati de AFP.

De la inceputul crizei ucrainene, Bursa din Moscova cade iar rubla este atacata pe piete, constrangand banca centrala sa apeleze la rezerve pentru a-si sustine moneda. Importante volume de capitaluri externe parasesc Rusia - 50,6 miliarde dolari in primul trimestru, de doua ori mai mult decat in urma cu un an - minand increderea si riscand sa compromita investitiile.

Dar "economia rusa nu este in curs de prabusire, asa cum se tem unii", cred analistii de la Capital Economics.

Vladimir Putin, care se bucura de un maximum de popularitate in Rusia, asezat pe zacamintele de hidrocarburi indispensabile Europei si dispunand de rezerve de valuta de cel putin 500 de miliarde de dolari, nu are motive sa se teama, pentru moment.

La inceputul lui aprilie, Banca centrala a majorat de patru ori previziunea de retrageri de capitaluri, la 100 de miliarde de dolari, dar "ea are destule rezerve pentru a apara rubla, daca va fi nevoie", considera Lilit Gevorgyan, economist la firma britanica de consiliere IHS Global Insight.

In opinia economistului francez Jacques Sapir, specializat in Rusia, iesirile de capital "se vor tempera inainte de a atinge un prag critic".
Cu atat mai mult cu cat unii actori internationali, in special cei europeni, nu par decisi sa renunte la afacerile cu o Rusie bogata in hidrocarburi.

Vineri, presedintele-director general al grupului anglo-olandez Shell, Ben van Beurden, s-a intalnit cu Putin, caruia i-a prezentat "viziunea pe termen lung" a gigantului petrolier in Rusia.

La finele lui martie, directorul gigantului industria german Siemens, Joe Kaeser, spunea la Moscova ca isi va continua investitiile, "mizand pe cooperarea pe termen lung".

Potrivit agentiei de rating Fitch, "criza ucraineana agraveaza o incetinire de durata a economiei rusesti, care se confrunta deja cu o scadere a investitiilor si cu fugi de capitaluri".

Produsul Intern Brut (PIB) rus s-a contractat cu 0,5% in primul trimestru, in raport cu ultimele trei luni din 2013, iar pentru ansamblul anului cresterea ar urma sa oscileze intre 0 si 0,5%, potrivit guvernului.

"Consideram ca impactul total al crizei ucrainene nu s-a resimtit inca deplin", spune Capital Economics.

In aceasta saptamana, premierul Dmitri Medvedev a recunoscut ca situatia economica nu inceteaza sa se "deterioreze", afirmand ca "dificultatile noastre sunt (...) intr-o oarecare masura desigur legate de tentativele anumitor forte de a ne antrena intr-o criza artificiala".

In prezent, Vladimir Putin se bucura de o foarte mare popularitate in Rusia, unde 80% din populatie ii aproba politica, potrivit unui sondaj independent realizat la finele lui martie.

"Incursiunea in Crimeea marcheaza, probabil, inceputul sfarsitului pentru Putin", considera insa banca germana Berenberg. "Popularitatea sa poate beneficia d eun avans puternic, pe termen scurt", dar odata cu "problemele economice in crestere, fuga de capitaluri si probabil obiectiile puternice ale oligarhilor impotriva deciziilor politice care ar putea sa le afecteze afacerile, amprenta lui Putin asupra Rusiei ar putea slabi intr-un an sau doi", apreciaza aceasta banca.

"Cu o economie pe panta descendenta, chiar inainte de criza ucraineana, puternica popularitate de care se bucura presedintele pentru aducerea Crimeei sub controlul rusesc ar putea bascula", considera si Gevorgyan.

Aceasta subliniaza insa ca Rusia a cunoscut in trecut incetiniri ale cresterii economice si ca "alegatorii rusi au aratat ca au un nivel de toleranta ridicat (...) Putin stie ca mai are timp pana cand problemele economice ii vor afecta popularitatea". (sursa hotnews)

 

 

Ucraina se află în pragul unui război civil, a declarat ieri preşedintele demis Viktor Ianukovici, într-un discurs rostit în regiunea Rostov-pe-Don, din Rusia, referindu-se la violenţele din estul ţării, între separatişti şi forţele de ordine, soldate cu morţi şi răniţi în ambele tabere, transmite Russia Today.

Fostul oficial de la Kiev, refugiat în Federaţia Rusă, a spus: "Astăzi a fost vărsat sânge. Ţara noastră se află acum într-o situaţie cu totul nouă. Este foarte aproape de un război civil. Junta din Kiev a dat un ordin criminal, ca să utilizeze forţele armate împotriva protestatarilor. Când am fost eu la conducere, nu am folosit astfel de metode împotriva radicalilor sau a extremştilor".

Ianukovici mai susţine că o mare parte din responsabilitatea pentru actuala criză o au Statele Unite ale Americii, din cauză că au interferat "în mod brutal" în situaţia ucraineană. Preşedintele demis a precizat că actuala putere de la Kiev poartă întreaga responsabilitate pentru folosirea forţei împotriva protestatarilor.

"Oamenii din Ucraina nu vor accepta niciodată dictatura din ţară", a subliniat Viktor Ianukovici, care le-a cerut forţelor de securitate din Ucraina să nu asculte de "ordinele ilegale", date de actual putere de la Kiev.

Viktor Ianukovici a mai arătat că Ucraina are nevoie de un referendum, apoi de o nouă Constituţie, iar ulterior de alegeri: "Referendumul ar putea proteja ţara de divizare. Aceasta este singura soluţie".  Pe 22 februarie, Parlamentul Ucrainei (Rada Supremă), l-a demis pe Viktor Ianukovici, care deja părăsise ţara, sub presiunea protestatarilor. Totuşi, acesta refuză să accepte înlăturarea sa de la putere, insistând că el este liderul legitim al Ucrainei. Autorităţile interimare de la Kiev au anunţat lansarea unei campanii "antiteroriste" împotriva militanţilor proruşi înarmaţi care au preluat controlul mai multor sedii de Poliţie din estul Ucrainei (oraşele Slaviansk, Lugansk, Doneţk), regiune, în mod tradiţional, favorabilă Federaţiei Ruse. Ministrul de Interne din Ucraina, Arsen Avakov, a anunţat pe Facebook că au fost înregistraţi morţi şi răniţi în ambele tabere, în urma schimburilor de focuri.

Totodată, Viktor Ianukovici consideră drept o "tragedie" anexarea Peninsulei Crimeea şi susţine că nu a ordonat deschiderea focului împotriva protestatarilor pro-occidentali la sfârşitul lunii februarie, informează BBC. Ianukovici îndeamnă la organizarea unui referendum în fiecare regiune din Ucraina (pentru determinarea statutului acestora), în locul alegerilor prezidenţiale programate pentru 25 mai.

Se impune inca o revolutie, romani!!!

Romania si natiunea romana au fost subminate sistematic dinainte de '89, procesul a continuat luand o amploare tot mai mare an de an. De vina sunt toate cozile de topor si lichelele care s-au perindat pe la conducerea tarii, incepand cu banda de KGB-isti Iliescu, Brucan, Militaru, Roman (aduceti-va aminte cum s-au reactivat toti agentii KGB din televiziune, toti romani neaosi: Stark, Brates etc) O nota deosebita pentru Roman(ce tupeu sa iti iei un astfel de nume): este promotorul confuziei rrom, roman. Au urmat apoi agentii Occidentului, vezi CDR-ul si in final, bandele de lichele, lipitori si penali constituite in PSD, PNL, PDL UNPR UDMR... plus inconstientii din PRM. Toti, cot la cot, au lucrat pentru compromiterea, aservirea si spolierea Romaniei. Acum, armata este la pamant, tara este vanduta si indatorata pentru 100 de ani si suntem in pericol sa fim sfartecati. Mai mult, nu putem sa ii ajutam pe fratii nostri din Ucraina, Basarabia si Transnistria. Se impune inca o revolutie, romani!!!

..."mesia salvatorul omenirii "...??????!!!!!

 O fi Putin "mesia salvatorul omenirii " de iluminati?... Doamne ajuta... se pare ca,  Vladimir Putin doreste sa aresteze pe evreul George Soros si membrii familiei evreiesti Rothschild!  Acestia sint acuzati ca au incercat sa distruga economia Rusiei si sa provoace lovitura de stat in Rusia!  Rusia a fost scoasa din planul Globalizarii G8.  In mod normal, astia sunt tzeparii omenirii dar toti tremura de frica in fata lor Soros omul de paie bun de toate pentru rotschilzi,  rothschilzii cu locotenentii lor rockfellerii, morgan , warburg ,goldman sachs controleaza si detin FMI, Banca Mondiala , Federal Reserve marile banci transnationale si prin asta dicteaza politicile internationale si deja au reusit sa subjuge tarile europei si americii, asa ca bun venit in noua dictatura mondiala !   Prim-Ministru al Israelului între 1977-1983): “Rasa noastra este Rasa Stapanitoare. Suntem Zei divini pe aceasta planeta. Suntem diferiti de celelalte rase inferioare, precum acestea sunt diferite de insecte. De fapt, in comparatie cu rasa noastra, celelalte rase sunt excremente umane. Destinul nostru este de a conduce rasele inferioare. Regatul nostru pe pamant va fi condus de liderii nostri cu mana de fier. Masele ne vor linge picioarele si ne vor servi ca sclavi”. si uite ca au reusit Revolutia a fost facuta de brukner brucan , neulander petre roman , ilici iliescu la ordinul ,,aliantei israelite universale cu ajutorul kgb ,,cine vrea sa inteleaga politica si economia prima data trebuie sa citeasca ,, PROTOCOALELE ,, SIONULUI....Acum ii avem pe Tisminetski (Tismaneanu) ,Oprescu fiul generalului de Securitate Hirsch,ilici liescu,baconski, isar,teodorovici,  mru,oovvreul naumovici ponta, care a fost atat de lingusitor fata de ovvrreul mru si care percuteaza bine la comanda  aliantei israelite universal !!! Ce sa mai spunem ???? Ne resemnam si-atit !

Cele mai mari structuri economice ale Germaniei sunt îngrijorate din cauza situaţiei create în Ucraina, notează cotidianul economic german Handelsblatt, preluat de ITAR-TASS.

Directorul executiv al Comitetului german pentru relaţii economice cu Europa de Est, Rainer Lindner, atenţionează în legătură cu impunerea de sancţiuni economice împotriva Rusiei. 'Actuala evoluţie a evenimentelor din estul Ucrainei stârneşte îngrijorare', a declarat Lindner.

În opinia expertului, 'economia germană este îngrijorată în prezent de iniţierea rapidă a unor sancţiuni împotriva Rusiei', ceea ce ar putea avea 'urmări economice serioase în estul Ucrainei'.

Din punctul de vedere al lui Lindner, deocamdată nu se pot calcula prejudiciile aduse de posibilele sancţiuni, 'pentru că nu este clar ce formă şi anvergură vor avea acestea'. Însă, deja la această oră întreprinderile germane resimt consecinţele negative ale situaţiei tensionate create, a spus expertul.

'Comitetul german pentru relaţii economice cu Europa de Est militează în continuare împotriva iniţierii de sancţiuni economice şi pentru o soluţionare diplomatică a crizei, însă, fără îndoială, va accepta decizia politicienilor', a subliniat specialistul.AGERPRES

Marile bănci europene au închis sau au vândut, anul trecut, 5.300 de sucursale, ceea ce ar putea accelera tranziţia spre online banking, transmite Reuters, citând rapoarte financiare anuale publicate de 26 dintre primele 30 de mari grupuri bancare europene.

Închiderea sucursalelor bancare reflectă o revoluţie online care schimbă viaţa oamenilor, de la cumpărarea vacanţelor până la împrumutarea de cărţi sau DVD-uri. În plus, închiderea oficiilor bancare este şi o modalitate prin care instituţiile de credit îşi reduc costurile şi îşi consolidează capitalul, punctează Reuters.

Firma de consultanţă Bain & Company estimează că procesul de "digitalizare" va cauza închiderea a circa 40% dintre sucursalele bancare din Europa între 2013 şi 2020. Aşadar, în 2020, în UE vor fi cu 65 de mii mai puţine oficii bancare, având în vedere că, potrivit datelor Băncii Centrale Europene (BCE), la sfârşitul lui 2012 existau 218 mii de oficii bancare în Uniunea Europeană.

Directorul pentru retail banking de la Bain & Company, Dirk Vater, a declarat: "Acesta este doar începutul procesului de închidere de oficii bancare. Am fost consultant bancar vreme de peste 20 de ani. Pentru prima dată, vedem o serie de modificări dramatice. Industria va fi bulversată".

Cele mai multe oficii bancare au fost închise în Spania, unde multe bănci încearcă să îşi revină de pe urma crizei pieţei imobiliare şi a crizei datoriilor. Bankia (instituţie formată din fuziunea a şapte bănci regionale spaniole) şi-a închis, anul trecut, 37% din reţea (1.100 de oficii bancare). Alte 4 mari bănci spaniole dintre primele 30 de instituţii europene (Santander, CaixaBank, BBVA şi Banco Popular Espanol) au închis împreună 1.774 de sucursale, dintre care unele funcţionau în străinătate, dar majoritatea erau oficii bancare din Spania.

Directorul general al Bankinter, Maria Dolores Dancausa, a declarat: "Reţelele bancare trebuie să continue să se reducă. Nu doresc să fac predicţii, dar cred că ar putea fi vorba de o reducere la jumătate".

Un studiu din septembrie 2013, realizat de analiştii de la Deutsche Bank, relevă faptul că Spania avea mai multe oficii bancare pe cap de locuitor decât orice altă piaţă analizată. Italia, Cipru şi Germania au fost şi ele menţionate ca având o reţea bancară "supradimensionată". Totuşi, băncile din cele trei state au închis sucursalele într-un ritm mai mic decât media de 6% înregistrată în cazul celor 26 de instituţii de credit europene. De exemplu, în Germania, grupul Commerzbank şi-a redus anul trecut doar 0,43% din reţea.

Închiderea sucursalelor înseamnă mai puţin personal, reducerea cheltuielilor cu chiriile şi alte costuri şi, de asemenea, poate genera rapid lichidităţi de pe urma vânzării terenurilor şi a clădirilor, dar nu este vorba despre un proces facil, mai notează Reuters.

Directorul de cercetare de la Deutsche Bank, Jason Napier, a spus: "Trebuie (ca închiderea sucursalelor - n.r.) să ţină cont de costurile legate de personal, în condiţiile în care rata şomajului este un subiect politic sensibil".  La rândul său, directorul de retail bankig de la Boston Consulting Group, Ian Walsh, este de părere că viitorul sucursalelor bancare nu înseamnă doar închiderea lor.

"Băncile caută mai degrabă modalităţi pentru optimizarea reţelelor lor decât să le elimine", a afirmat Ian Walsh.

Oficialul a mai spus că puţini clienţi ai unei bănci vor să facă totul online, majoritatea fiind interesaţi în continuare de sucursale pentru conversaţii faţă în faţă despre produse complexe, precum ipotecile. În plus, deşi recunoaşte eficienţa serviciilor de tip online banking, Walsh avertizează că diminuarea reţelelor poate fi periculoasă, din cauză că riscă să genereze scăderea numărului de clienţi. 

Stau si mă întreb care este motivul pentru care o soluție pur capitalista – falimentul, este răstălmăcit in așa natura, atât de omul simplu cat si de „analiști” si chiar „ziariști”. Dar pentru ca nu găsesc răspunsul si pentru ca vreau ca aceste pericole publice sa fie discreditate voi încerca sa explic pe înțelesul tuturor ultima soluție propusa a fi adoptata pentru a nu scoate Ciprul din EU.

In urma cu aproximativ doua săptămâni Parlamentul Ciprului a respins, zic eu dând dovada de mare răspundere si profesionalism, o propunere care susținea ca finanțarea băncilor locale si a tarii in faliment datorita investițiilor masive in bonduri Grecești, sa fie făcuta prin taxarea unor venituri ale cetățenilor (deja taxate) concretizate in depozite bancare. Aceasta soluție aducea a expropriere si naționalizare, o soluție cu iz socialist.

Noua propunere de acum doua zile, din cate am citit nu e sigur ca va fi aplicata chiar daca toate părțile au agreat-o, este sa se admită falimentul acelor bănci care nu pot fi salvate. Se menționează prin presa numele Băncii Populare Cipriote ( cunoscuta si sub numele de Laiki). Falimentul unei afaceri, chiar si a unei băncii, este un proces in care creditorii acoperă pierderile din sumele pe care entitatea falimentara le datorează acestora. In cazul nostru deponenții sunt si ei creditori si este normal ca ei sa fie incluși in masa credală care va împărții doar cea ce mai este disponibil. Specialiști au estimat ca in aceasta soluție deponenții vor recupera numai 70% – 60% din depozite. Excepție fac depunerile pana la o suta de mii de euro care vor fi recuperate 100 %, conform legii EU. Aceasta situație a existat si in Romania la falimentul unor bănci (Dacia Felix, BTR,etc.) si nu ar trebuii sa fie ceva nou pentru romani. De asemenea sunt situații in care populația cumpăra acțiuni, terenuri si alte bunuri (investesc economiile) care își pot pierde din valoare ca urmare a factorilor conjuncturali ce acționează pe piața. Toata lumea știe, sau ar trebui să știe, ca economia de piața nu este o soluție care sa asigure echitate si bunăstare la nivelul individului ci mai degrabă la cel al categoriilor sociale.

Companiile internaţionale de asigurări prezente în România, care funcţionează ca societăţi pe acţiuni, s-ar putea transforma în cel mult doi ani în sucursale ale companiilor-mamă, respectiv în entităţi fără personalitate juridică, fără a mai avea obligaţia de a raporta către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), potrivit specialiştilor în asigurări.  Această schimbare ar putea avea loc în contextul introducerii din 2016 a noii directive europene Solvency 2, care revizuieşte modul de calcul al solvabilităţii şi standardele de managementul riscului şi care ar putea remodela substanţial industria de asigurări şi reasigurări autohtonă. Un aspect important al acestei posibile transformări a companiilor de asigurări este legat de despăgubirea clienţilor români în cazul unui faliment, aceasta urmând să se facă prin sistemul de garantare din ţara în care are sediul compania care deţine sucursala pe piaţa românească, nu prin Fondul de garantare din România.   ”Dacă o sucursală dă faliment, despăgubirile clienţilor din ţara în care funcţionează se face din Fondul de garantare al companiei (prin sistemul de garantare din ţara în care are sediul compania-mamă - n.r.). Este într-un fel periculos, într-un fel benefic”, a declarat, la Sinaia, în cadrul unui eveniment organizat de Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (/UNSAR), directorul general al companiei AXA Asigurări, Violeta Ciurel, responsabil secţiune training & educaţie în cadrul UNSAR, citat de Agerpres.

 

 

Din presa - cred ca din bursa ..sau hotnews - articol bun

Dependența Europei de gazul rus livrat de Gazprom este poate cea mai puternică pârghie a Moscovei în disputa referitoare la Ucraina. Sancțiunile impuse până în prezent de Occident asupra Rusiei nu au lovit în marile companii ale Rusiei, precum Gazprom, și nici în oamenii din fruntea lor. Fostul ministru al Reformei, economistul Mircea Coșea, spune că gigantul energetic Gazprom a devenit al 29-lea stat al UE și explică de ce, în actualele condiții ale schimburilor bilaterale, Bruxellesul nu poate continua să sancționeze Rusia.

"Eurodeputatul francez Yannick Jadot a declarat de curând în Parlamentul European că Uniunea Europeană s-a extins cu încă un stat membru, acesta fiind Gazprom. Domina sa a spus, textual : "Gazprom nu numai că este un Stat în Statul rus dar, din anumite puncte de vedere, se poate spune că este chiar al 29-lea stat al Uniunii Europene. Dacă analizăm doar câteva cifre vom vedea cât de adevărat este acest lucru. Schimburile comerciale ale UE au evidențiat doar la nivelul anului 2012 suma de 160 milioane euro pe care aceasta a plătit-o Gazpromului. Un astfel de flux anual direct și permanentizat de capital european ca cel existent în cazul Gazpromului nu există în nici un alt raport comercial al UE cu vreunul din statele ei membre" ( sursa : "Chronique : Apres l'Ukraine, assez tergiverse sur la transition energetique". Avril 2014 ). Desigur, eurodeputatul francez exagerează dar nu fără un scop bine definit, acela al sublinierii urgenței pe care situația ucrainiană o impune procesului de tranziție energetică la nivelul Uniunii Europene. Situația este, într-adevăr, critică și urgența se impune și deoarece așa numitul "Pachet energie-climă 2030" ce trebuia încă de anul trecut să aducă în discuție cadrul legislativ pentru viitorii cincisprezece ani se află încă în stadiul de "discuții" preliminare caracterizate printr-un extrem de puternic lobby al producătorilor de energie clasică. Ca urmare a acestei presiuni, propunerile Comisiei Europene de a atinge procentul de numai 27% al energiei regenerabile la nivelul anului 2030 este considerat a fi insuficient pentru o reducere semnificativă a dependenței de import. Mai mult, inconsistența propunerilor Comisiei apare și din faptul că respectivul Pachet nu abordează problema economisirii energiei prin eficientizarea utilizării ei. ( sursa : Conferința " Energie et geopolitique" Nice. Nov/2013). Având în vedere situația de fapt, cum putem aprecia prezentul și viitorul enrgetic european ?  În primul rând, trebuie analizat modul și intensitatea de aplicare a sancțiunilor pe care UE le-a aplicat Rusiei. Afectează doar Rusia sau și UE ? Uniunea Europeană are nevoie ( la nivelul anului 2014) de gaz rusesc pentru a acoperi cca 25 % din necesarul de consum, ceea ce reprezintă 40% din importul total de gaz. Exportul de gaz către UE reprezintă cca. 70% din producție Rusiei. Dependența este evident reciprocă, dar UE se află într-o situație mai favorabilă dacă avem în vedere că peste 9% din sursele bugetului Federației Ruse reprezintă exportul de hidrocarburi către UE care, deține și 45,1% din exporturile totale rusești, în timp ce exporturile rusești către UE reprezintă doar 7,3%. Statistica pare, într-adevăr, favorabilă UE, dar în realitate ea nu poate argumenta o politică de înăsprire și prelungire a sancțiunilor deoarece, cel puțin pentru viitoarele 18 luni ( sursa: „ Assessing the EU 2030 Climate and Energy Targets." Ecofys 2014 ) UE nu are nicio posibilitate de acoperire din alte surse sau de economisire prin eficientizare, cantitatea de 25% de gaz, vitală continuării activității economice la nivel normal. În ritmul actual de dezvoltare a surselor de energie regenerabilă, deabia la nivelul anului 2029 acestea vor ajunge la o pondere de 45%, iar eficiența utilizării resurselor energetice va crește cu 40%. La aceste nivele se consideră că dependența față de importul de gaz poate fi neglijabilă. Un studiu publicat la începutul lunii aprilie a.c de către "Institut du developpement durable et des relationes internationales" din Franța a analizat impactul economic al exploatării gazelor de șist în SUA pentru a putea aprecia măsura în care această resursă ar fi benefică în reducerea dependenței energetice a UE. Concluziile nu sunt entuziasmante. Astfel, după un start bun, producția americană începe să aibă dificultăți cu efect pe termen lung datorită inconsecvenței ritmului de extragere pe perimetre periferice și a creșterii costurilor de transport și lichefiere. Se consideră că exploatarea este rentabilă doar în perioade de "criză economică sau geopolitică". La nivelul periodei 2012-2035, în condițiile creșterii extragerii cu 1,4% anual, ponderea gazelor de sișt nu va contribui la PIB-ul întregii perioade decât cu 0,5%. Studiul arată că Europa nu are și nu va avea în viitorii ani capacitatea financiară de a extrage gazul de șist la nivelul practicat în SUA iar explorarea geologică are încă multe etape de parcurs. Astfel, se estimează că ponderea gazului de sișt se va localiza între 3-10% din consumul total energetic la nivelul orizontului 2030-2035, ceea ce nu va rezolva problema dependenței de import. Întârzierea ( unele personalități politice occidentale o consideră criminală; vezi discursul din 9 aprilie a.c al premierului Matteo Renzi ), pe care politica energetică a UE o are în realizarea obiectivului tranziției energetice pune UE într-o situație critică și de inferioritate față de Rusia. Practic, obiectivele economice de stabilizare și relansare economică, în paralel cu programele de natură socială și de creștere a competitivității nu pot fi antamate fără importul de gaz rusesc, cel puțin până la orizontul anului 2016. Rezolvarea nu poate fi decât politică dar politica poate costa mai mult decât barilul de petrol sau mia de metri cubi de gaz. Iată de ce mă tem că gazul rusesc nu se va mai vinde pe dolari sau euro ci pe concesii politice", spune Mircea Coșea.

Parlamentului European şi candidat al socialiştilor la preşedinţia Comisiei Europene, germanul Martin Schulz, estimează că nu poate avea loc o reducere a deficitelor publice fără o creştere economică şi şi-a exprimat dorinţa de a recâştiga încrederea cetăţenilor europeni, relatează miercuri AFP.

''Neîncrederea cetăţenilor este considerabilă. Această pierdere de încredere este probabil cea mai gravă problemă pentru Europa'', a declarat Schulz pentru AFP, în perspectiva alegerilor europene din 22-25 mai. ''Pentru a câştiga încrederea, este nevoie de o reformă în Europa şi, de asemenea, de o reformă a Comisiei Europene'', a adăugat preşedintele PE.    Într-un moment în care noul guvern francez intenţionează să negocieze cu executivul comunitar un nou termen pentru reducerea deficitului său public, Schulz recunoaşte că, ''în Europa, nu numai în Franţa, trebuie asanate bugetele, dar fără o creştere economică acest lucru nu va funcţiona''.   ''Regulile în materie de deficit sunt la baza stabilităţii'', estimează Martin Schulz, dar, ''dacă nu există decât tăieri bugetare, nu mai există bani pentru investiţii şi pe termen lung, fără creştere economică şi fără locuri de muncă, nu există un buget echilibrat''. ''Prin urmare, trebuie să le combinăm în mod inteligent pe cele două. Mă gândesc că este exact ceea ce Franţa vrea să discute cu Comisia, nimic mai mult'', a afirmat preşedintele PE, adăugând: ''Franţa şi Italia sunt membre ale G-7. Stabilitatea lor trebuie să fie primul nostru obiectiv, deoarece, dacă cele două ţări riscă să cadă, vom cădea cu toţii''.  În timp ce actualul executiv comunitar, condus de conservatorul portughez Jose Manuel Durao Barroso, este acuzat de slăbiciune şi de supunere faţă de statele membre, Schulz afirmă că ''obiectivul'' său este de ''a-i reda rolul de mediator'' între interesele statelor şi cele ale instituţiilor comunitare, ca în timpul francezului Jacques Delors, preşedinte al Comisiei Europene între 1985 şi 1995.   ''José Manuel Durrao Barroso povestea într-o zi că se simte ca un controlor în timpul unei ture de control şi că misiunea sa este să evite o prăbuşire. Eu cred că preşedintele Comisiei trebuie să scrie planul de zbor, de la plecare până la sosire, şi nu doar să controleze'', a declarat Schulz.   Comisia, cu cei 28 de membri ai săi, câte unul pentru fiecare stat, este criticată şi din cauza complexităţii şi a lipsei sale de colegialitate, a lipsei de conexiune între ei.   Schulz este în favoarea creării unei ierarhii în cadrul comisarilor. ''Trebuie mai întâi regrupate marile domenii politice într-un cadru şi apoi să se decidă structura şi persoanele, identificând câteva ''mari şantiere'': informatica, comerţul mondial, lupta împotriva evaziunii fiscale, schimbările climatice, securitatea şi imigraţia'', a adăugat el.   Preşedintele PE doreşte, totodată, să dezvolte ''subsidiaritatea'' între Bruxelles şi statele membre: ''Dacă sunt ales /preşedinte/, le voi scrie o scrisoare funcţionarilor Comisiei Europene, spunându-le ce se poate face aici /la Bruxelles/ ca să se poată face mai eficient pe plan local, regional sau naţional''.  UE trebuie ''să creeze un cadru'' şi ''să fixeze'' obiective. ''Autorităţile locale ştiu foarte bine cum trebuie tratat un subiect. Trebuie să li se redea oamenilor sentimentul că ei contribuie la soluţie. Trebuie implicaţi'', a estimat Martin Schulz, fost primar pentru un mandat al oraşului Würselen, din landul german Renania de Nord Westfalia.  Faţă de candidatul de dreapta Jean-Claude Juncker, un veteran al politicii europene care a fost prim-ministru al Luxemburgului timp de aproape 20 de ani, Schulz se prezintă, în particular, drept ''un parlamentar care lucrează pentru a deschide uşile şi ferestrele deciziei în Europa''.AGERPRES

Potrivit Daily Mail, la şase ani de la primele teste, Marina Statelor Unite se apropie de finalizarea unei noi arme care "urmează să schimbe fundamental" felul în care se desfăşoară bătăliile navale: Tunul electromagnetic va fi montat pe navele americane, începând cu 2016.  Armele electromagnetice nu sunt o noutate, ele fiind inventate acum mai mult de 90 de ani, la începutul secolului trecut. Cercetătorii din Statele Unite au reuşit să dezvolte conceptul, transformând "ştiinţifico-fantasticul în realitate", spune amiralul Matthew Klunder. Noua armă poate să lanseze proiectile la distanţe de peste 160 de kilometri, la o viteză de şapte ori mai mare decât cea a sunetului.   Tehnologia se bazează pe forţa Lorentz, exercitată de un câmp electromagnetic asupra unei sarcini electrice punctiforme şi nu foloseşte praf de puşcă sau o încărcătură explozivă. Marina Statelor Unite a dezvoltat şi a testat deja două prototipuri, care vor fi montate pe nava de asalt USNS Millinocket, în 2016.  Tunul electromagnetic este format din două şine metalice paralele, conectate la o sursă de energie electrică. Un proiectil conductor introdus între cele două şine completează circuitul, iar electronii circulă de la terminalul negativ, de-a lungul obuzului şi înapoi la terminalul pozitiv, tunul devenind un electromagnet.   Forţa Lorentz generată astfel împinge proiectilul, care accelerează până la viteze hipersonice, fiind mai rapid şi având o rază mai mare de acţiune decât cele lansate de armele convenţionale. Viteza incredibilă elimină necesitatea unei încărcături explozive, reducând astfel greutatea, costul şi dimensiunile obuzelor.

Navele militare pot fi echipate, în prezent, cu zeci de rachete convenţionale, în valoare de 723.525 euro fiecare, însă noua tehnologie permite montarea de sute de proiectile metalice, care costă doar 18.000 de euro.

Conform estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică, exporturile au însumat 19.536,1 milioane lei (4.338,9 milioane euro), iar importurile s-au ridicat 20.943,5 milioane lei (4.653,7 milioane euro).Comparativ cu luna februarie 2013, exporturile au crescut cu 15,1% la valori exprimate în lei (12,0% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 17,1% la valori exprimate în lei (14,0% la valori exprimate în euro). Faţă de luna ianuarie 2014, exporturile din luna februarie 2014 au crescut cu 10,1% la valori exprimate în lei (10,2% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 10,9% la valori exprimate în lei (11,1% la valori exprimate în euro). Deficitul balanţei comerciale a fost în luna februarie 2014 de 1.407,4 milioane lei (314,8 milioane euro), mai mare cu 489,5 milioane lei (106,4 milioane euro) decât cel înregistrat în luna februarie 2013.   Comparativ cu perioada ianuarie-februarie 2013, exporturile au crescut cu 12,0% la valori exprimate în lei (9,2% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 12,2% la valori exprimate în lei (9,4% la valori exprimate în euro). Deficitul comercial în registrat în primele două luni ale anului în curs a fost de 2.543,7 milioane de lei (566 milioane euro), mai mare cu 323,2 milioane de lei (58,8 milioane euro) decât cel consemnat în perioada similar din 2013.

Grosul exporturilor și al importurilor a fost realizat de jucători din sectorul auto. Produsele agroalimentare, băuturile și tutunul au generat 8,5% din exporturile realizate în primele două luni ale anului și 7,3% din importurile efectuate în același interval.

Valoarea schimburilor de bunuri cu parteneri din Uniunea Europeană în primele două luni ale anului a fost de 26.628,5 milioane lei (5.909,7 milioane euro) la expedieri şi de 29.714,8 milioane lei (6.595,2 milioane euro) la introduceri, reprezentând 71,4% din total exporturi şi 74,6% din total importuri.

Companiile ruse ar trebui să ia în calcul delistarea acţiunilor lor de la bursele străine, respectiv tranzacţionarea acestora pe pieţele din Moscova, pentru creşterea securităţii economice, în contextul tensiunilor legate de Ucraina, spune vicepremierul rus Igor Şuvalov.  Oficialul rus a declarat ieri: "Companiile şi consiliile lor de administraţie ar trebui să analizeze dacă este necesar ca acţiunile să fie tranzacţionate în continuare pe bursele străine. Aceasta este o problemă de securitate economică".  Companii majore din Rusia, precum "Yandex" NV, "VimpelCom" Ltd. şi "Mail.ruGroup" Ltd., sunt listate doar în străinătate. Recenta anexare a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia a determinat Statele Unite şi Uniunea Europeană să impună sancţiuni unor oficiali ruşi şi unor bănci din această ţară, în timp ce guvernul de la Moscova a fost nevoit să anuleze emisiuni de obligaţiuni denominate în ruble în cinci din ultimele şase săptămâni.   În condiţiile date, indicele de referinţă al Bursei din Moscova, Micex, s-a înscris pe curs descendent.  "Piaţa de capital devine mai complicată şi mai închisă pentru companiile ruse", a afirmat Şuvalov, menţionând: "Acest fapt este resimţit de exportatori şi de cei care s-au împrumutat în străinătate". Oficialul rus a mai spus că guvernul creează condiţii atractive pentru companiile care vor decide să revină la Bursa din Moscova.  Analiştii sunt sceptici, însă, că societăţile vor reveni pe piaţa din Rusia. "Întrebarea este dacă societăţile listate vor avea lichiditate suficientă la Bursa din Moscova şi dacă cele nou intrate vor putea să atragă finanţare la un cost avantajos", a declarat Jack Arnoff, partener la "Elbrus Capital Partners" din Londra. În opinia sa, Rusia trebuie să facă noi progrese în privinţa drepturilor acţionarilor ca să atragă companiile la bursa locală.   Indicele bursier Micex a scăzut cu 6,6% de la intervenţia preşedintelui rus Vladimir Putin în Crimea, la 1 martie.  Pe fondul tensiunilor generate de anexarea Crimeei, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a modificat ieri, în scădere, estimările privind creşterea economiei Rusiei, anul acesta. Conform FMI, PIB-ul Rusiei va creşte cu 1,3% în 2014, nu cu 2%, cât preconiza instituţia în ianuarie. Previziunea este, însă, mai optimistă faţă de cea lansată de banca centrală de la Moscova: avans sub 1% anul acesta.