Cancelarul german Angela Merkel a declarat, astăzi, că nu ia în considerare o nouă ştergere a datoriei Greciei, cum doreşte actualul premier de la Atena, Alexis Tsipras, transmite AFP.  Oficialul de la Berlin a afirmat: "A existat deja o renunţare voluntară a creditorilor privaţi. Băncile au renunţat deja la creanţe de miliarde în ceea ce priveşte Grecia. Nu văd o nouă ştergere a datoriei".  La începutul anului 2012, Grecia a întreprins o operaţiune de schimbare a datoriei: titlurile creditorilor privaţi au fost înlocuite cu altele mai puţin rentabile. Astfel, a fost ştearsă o parte din datorie de circa 100 miliarde euro. Totuşi, statul elen, aflat sub asistenţă financiară internaţională încă din 2010, este împovărat de datoria de circa 175% din PIB.  Angela Merkel, adeptă a unei strategii bugetare respinse de noile autorităţi de la Atena, a mai spus că Europa "va continua să-şi arate solidaritatea faţă de Grecia şi alte ţări afectate de criză, dacă aceste ţări efectuează reforme şi iau măsuri economice".  Întrebată despre primele anunţuri ale guvernului Tsipras (creşterea salariului minim şi angajarea funcţionarilor), Angela Merkel a răspuns: "Noi, adică Germania şi alţi parteneri europeni, aşteptăm să vedem cu ce concept vine spre noi noul guvern grec".  Tsipras intenţionează să facă, marţi şi miercuri, vizite în Italia şi Franţa, în speranţa renegocierii datoriei uriaşe a Greciei. Totuşi, deocamdată, prim-ministrul grec nu are programată nicio vizită la Berlin.

Moneda euro s-a prăbușit imediat după anunțul BCE, în ciuda declarațiilor anterioare făcute de bancheri și analiști care susțineau că efectele deciziei, așteptate de toată lumea, sunt deja incluse în prețurile din piață. „Programul masiv de achiziţii de bonduri este aşteptat de pieţele financiare, care au pus deja în preţuri efectele unei astfel de decizii. Ar fi un dezastru dacă BCE nu ar face anunțul“, declara, cu două zile înaintea deciziei BCE, Tomas Cerny, managing director debt capital markets al Erste Group, prezent la Forumul Euromoney pentru Europa Centrală şi de Est din Viena. După anunțul lui Mario Draghi, liderii celor mai mari bănci de investiții din lume, prezenți la Forumul de la Davos, în Elveția, își exprimau pe rând, în fața camerelor de luat vederi, entuziasmul. „Peste 60 miliarde de euro lunar e peste ce ne așteptam. Euro se va deprecia probabil, încă există incertitudine și volatilitate, dar pentru piețe efectele vor fi bune“, declara, pentru Bloomberg, James Gorman, CEO Morgan Stanley.  Presiunile pe deprecierea euro sunt agravate de  efectele măsurii anunțate de banca centrală a Elveției, care a renunțat la plafonul valutar de 1,2 franci/euro, impus timp de trei ani, determinând o apreciere record a francului. În plus, sensul divergent în care merge politica monetară americană (relaxarea cantitativă s-a închieiat în SUA, fiind așteptate creșteri de dobândă) mărește șansele unei deprecieri chiar mai ample a euro față de dolar.

„E un timp minunat să fii emitent de titluri, chiar dacă nu pentru motive corecte fundamental, dar nu e un timp bun să fii investitor“, a declarat, la Forumul Euromoney de la Viena, Michael Cirami, Co-Director of Global Income la Eaton Vance, unul dintre cei mai vechi manageri de fonduri de investiții din SUA, adăugând: „acestea nu sunt vremuri normale! Nu ştim când vor reveni vremurile normale...poate când decidenţii politicilor publice nu vor mai face atâtea greşeli“. Efectele benefice ale relaxării cantitative agresive în Europa sunt puse la îndoială şi de David Smart, managing director la Franklin Templeton Solution, care gestionează în România Fondul Proprietatea. „Pe termen scurt pot fi efecte pozitive în creşterea valorii activelor. Pe termen lung, însă, nu vor obţine prea mult. Nu atâta timp cât nu se rezolva problemele demografice, cele structurale din economie etc.“, a spus acesta la aceeași reuniune....Principala problema a Europei e legata de costuri imense ce genereaza necompetitivitate. Sunt doua cai de iesire din dilema: 1. Ca guvernele UE sa dea mai putini bani pe protectie sociala si sa-si reduca astfel fiscalitatea. Asta ar fi varianta corecta. 2. Ca BCE sa tipareasa bani, si astfel in mod indirect se reduce valoarea asistentei sociale dar ii trazneste in cap si pe aia care produc valoare. Aia care produc valoare vor face tot ce e posibil ca sa-i protejeze avutul. Adica vom vedea o fuga de capital din UE. Asteptata relansare va fi inlocuita de o noua baltire. E exact ce s-a intamplat in anii '70. Situatia a fost atunci rezolvata prin prabusirea marile guverne socialiste ale lumii in anii '80 si relansarea capitalismului in forta (Reagan,  Kohl, etc.). Figura se va repeta probabil. Moflujii vor fi aceeasi...

Cele 10 intrebari ale lui Roubini privind relaxarea cantitativa

1.Prin contrast cu abordarea "austriaca" de spargere a bulelor de credit si active, ce conduce la recesiune, exista riscul de a amana prea mult masurile de retragere din aceste bule si de restructurare, cu transformarea in zombie (morti vii) de institutii financiare, intreprinderi si chiar guverne. De aceea, relaxarea cantitativa trebuie restransa treptat si eliminata in timp.

2.In conditiile unor canale de transmisie blocate catre economia reala, chiar si relaxarea cantitativa devine ineficienta. Canalul obligatiunilor nu mai merge cand randamentele sunt deja prea mici; canalul creditelor nu functioneaza cand bancile tezaurizeaza lichiditatile si viteza de rotatie a banilor se prabuseste.

Cei care isi permit sa se imprumute nu vor sau nu au nevoie, iar ceilalti (firme puternic dependente de sustinerea financiara si gospodariile mai putin solvabile) nu pot, din cauza disponibilitatii reduse de creditare.

Mai mult, canalul bursier de refacere a cotatiilor dupa o relaxare cantitativa (prescurtata QE in engleza) va fi activ doar pe termen scurt, daca reluarea cresterii intarzie sa se materializeze. Diminuarea ratelor reale de dobanda pe fondul unei relaxari cantitative cu final cunoscut risca sa duca la o stopare a expectatiilor privind inflatia.

3. Pe canalul valutar, slabirea implicata de QE este ineficienta daca mai multe banci centrale aplica aceasta masura simultan. Practic, efectul este un joc cu suma nula, deoarece cotatiile monedelor nu pot sa creasca sau sa scada simultan. Ceea ce poate conduce la un soi de 'razboi valutar'.

4. QE practicata in economiile avansate conduce la fluxuri de capital excesive catre pietele emergente. Acestea se vad puse intr-o pozitie delicata. Sterilizarea influxului sporit de capital conduce la rate inalte de dobanda si alimenteaza intrarile. Dar nesterilizarea excesului din surse externe si/sau reducerea ratelor de dobanda duce la o lichiditate excesiva, ce poate alimenta inflatia interna si bulele de credit.

Amanarea interventiilor si permisivitatea fata de aprecierea propriei valute erodeaza competitivitatea externa si conduce spre deficite externe periculoase. Totusi, impunerea unor restrictii in intrarile de capital este dificila si, pe alocuri, incompleta.Controlul macroprudential asupra cresterii creditului este util, dar ineficient in stoparea bulelor de active, cand ratele reduse ale dobanzilor stau la baza unei lichiditati generoase.

5. Masurile persistente de relaxare cantitativa pot duce la cresteri nesustenabile ale pretului activelor, atat in tarile unde sunt implementate, cat si in tarile asupra carora se manifesta efectele conexe. Asemenea bule se pot dezvolta in piete de actiuni, pietele imobiliare (Hong Kong, Singapore), pietele de marfuri, pietele de obligatiuni ( cu zvonuri privind dezvoltarea de bule in SUA, Germania, Marea Britanie si Japonia) si piete ale creditului ( unde marjele in anumite piete emergente si randamentele pe datoriile corporatiilor sunt tot mai aproape de niveluri excesive).

Desi masurile de tip QE pot fi justificate prin fundamentele slabe ale economiei, mentinerea la nivel prea redus a ratelor de dobanda pe un termen indelungat poate sa alimenteze bulele. Este ceea ce s-a intamplat in perioada 2001 ￢ 2006, cand Federal Reserve a redus dobanda de politica monetara la 1% dupa recesiunea din 2001 si a pastrat-o jos, ceea ce a alimentat criza creditelor imobiliare subprime.

6. QE poate creea hazard moral prin reducerea stimulentelor pentru guverne in a intreprinde reforme economice. De asemeni, poate intarzia nevoia de austeritate fiscala, prin monetizarea unor deficite fiscale insemnate. Prin rate reduse de dobanda se descurajeaza si impunerea de disciplina pe piata.

7. Iesirea din politica de relaxare cantitativa este plina de capcane. Daca se face prea incet si prea lent, se pot reaprinde inflatia si bulele. Totodata, daca se face prin vanzare activelor achizitionate in timpul aplicarii QE, o crestere rapida in ratele dobanzilor poate sufoca relasarea economiei si poate conduce la pierderi financiare considerabile pentru detinatorii de obligatiuni pe termen lung.

Daca iesirea are loc printr-o crestere a ratelor de dobanda la rezervele in exces ( pentru a steriliza efectul impovarator al 'baltirii' banilor asupra cresterii creditului), pierderile consemnate in bilanturile bancilor centrale pot fi semnificative.

8.O perioada extinsa de dobanzi reale negative implica o redistribuire a veniturilor si avutiei dinspre creditori si cei care fac economii catre cei care au luat credite. Dintre toate formele de ajustare care conduc la fenomenul de deleveraging ( crestere, economii, restructurare ordonata a datoriilor sau taxarea averilor), monetizarea datoriilor ( cu corolarul cresterii inflatiei) este cea mai putin democratica. Ea afecteaza puternic pe cei care au economisit si au efectuat plasamente, inclusiv pensionarii si fondurile de pensii.

9. QE si alte masuri neconventionale de politica monetara pot avea consecinte nedorite importante. Inflatia excesiva poate erupe sau cresterea creditului poate incetini in loc sa accelereze, daca bancile, confuntate cu marje foarte scazute de dobanda, decid ca riscurile nu permita sa fie asumate relativ la posibilele castiguri.

10. In fine, exista un risc de a pierde din vedere calea catre politicile monetare conventionale. Anumite tari renunta la regimul de tintire a inflatiei si intra pe un teritoriu neexplorat, unde ar putea sa nu existe nici o ancora pentru expectatiile de crestere a preturilor. SUA a trecut de la QE1 la QE2 si acum la QE3, care este potential nelimitata si legata de tinta de reducere a somajului. Se iau deja in discutie avantajele unor rate negative de politica monetara. Iar factorii de decizie s-au deplasat in directia unora masuri de usurare a creditarii, pe masura ce impactul favorabil al QE se estompeaza.

Pe scurt, politicile economice devin tot mai putin conventionale, pe fondul unor neclaritati in ceea ce priveste efectele pe termen scurt si a impactului nedorit pe termen lung. Aceste politici, precum QE, au beneficii importnate pe termen scurt dar, daca raman in vigoare un timp prea indelungat, efectele adverse pot fi severe iar costurile pe termen lung foarte ridicate

Mario Draghi este un personaj destul de controversat, el detinand timp de cativa ani functia de vicepresedinte pe Europa al Glodman Sachs, una din firmele implicate in restructurarea datoriilor unor State ca Grecia. Ulterior, Draghi a fost guvernatorul Bancii Elvetiei (de aici).

poate scapa de UE - macar grecii...

Partidul de stanga Syriza a obtinut cele mai multe procente, 35-39%, peste ceea ce aratau sondajele de opinie, in timp ce partidul conservator al premierul Antonis Samaras, Noua Democratie, a obtinut intre 23 si 27%.

"Pare a fi o victorie istorica. Este un mesaj care nu afecteaza doar Grecia, ci care rezoneaza in toata Europa si aduce alinare", a declarat la televiziune purtatorul de cuvant al partidului.
Noul Guvern elen condus de Alexis Tsipras pregătește schimbarea legislației astfel încât managerii tuturor băncilor mari precum Piraeus, Alpha Bank sau Eurobank.
Statul grec deține prin Fondul de Stabilitate Financiară 67,3% din Piraeus Bank, 66,24% din Apha Bank, 57,2% din National Bank și 35,4% din Eurobank, informează Hotnews.roFondul Grec de Stabilitate Financiară este acționar principal în toate cele patru bănci. Instituția a fost creată de guvernul elen în 2010, în timpul crizei financiare pentru a salva băncile private de la faliment.  Guvernul control de partidul radical de stânga Syriza va prelua managementul băncilor pentru a își pune în aplicare programul cu care a câștigat alegerile.

România a înregistrat în luna decembrie 2014 cea mai ridicată rată de creştere anuală a preţurilor din Uniunea Europeană (UE), de 1%, comparativ cu aceeaşi lună din 2013, în condiţiile în care inflaţia din UE a trecut în teritoriu negativ, preţurile de consum scăzând cu 0,1%, potrivit datelor anunţate azi de Eurostat.   România a fost urmată de Austria, cu o rată a inflaţiei de 0,8%, şi de Finlanda, cu o creştere cu 0,6% a preţurilor de consum în luna decembrie.   La nivelul UE, 16 state au raportat rate negative ale inflaţiei, cele mai mari scăderi ale preţurilor de consum fiind consemnate în Grecia (-2,5%), Bulgaria (-0,2%), Spania (-1,1%) şi Cipru (-1%).  Inflaţia anuală din UE s-a situat la -0,1% în luna decembrie, iar cea din zona euro, la -0,2%.   Raportat la luna noiembrie a anului trecut, preţurile de consum din România au scăzut cu 0,1%, similar cu inflaţia la nivelul UE.  Marţi, Institutul Naţional de Statistică a anunţat că preţurile de consum au coborât în luna decembrie cu 0,1% faţă de noiembrie, pe fondul ieftinirii mărfurilor nealimentare cu 0,5% şi al unor preţuri uşor mai mari la servicii şi alimente, astfel că rata anuală a inflaţiei a coborât la 0,83%, un minim record.

Thomas Jordan, președintele boardului Băncii Naționale a Elveției, a luat ieri o decizie istorică, eliminând pragul pe care banca îl apăra pentru ca francul elvețian să nu crească foarte tare. A urmat o explozie pe piața valutată, în urma căreia lira sterlină și euro au pierdut zeci de procente în fața monedei elvețiene. În raport cu francul, leul s-a depreciat ieri cu 16%.  În perioada de criză, francul este una din monedele de refugiu pentru investitori, luând în calcul stabilitatea economică și soliditatea sistemului bancar elvețian.   În prezent, deși în Elveția trebuie să plătești bani pentru a ține francii în bancă, în condițiile în care dobânzile sunt negative, investitorii cumpără această monedă, deoarece câștigă enorm din aprecierea ei.  Pentru a preveni această apreciere, care lovea direct în exportatorii elvețieni, ce câștigau tot mai puțin pe contracte, Banca Națională a Elveției a decis în urmă cu câțiva ani să nu lase francul elvețian să crească peste nivelul de 1,2 franci elvețieni pentru un euro. Ieri însă, acest prag a fost abandonat. Motivul? Pentru a apăra nivelul de 1,2 franci pentru un euro Banca Elveției cumpăra miliarde și miliarde de euro, monedă a cărei valoare a scăzut foarte mult în ultimul timp, a declarat pentru EVZ Claudiu Cazacu, analist șef al X Trade Brokers. Practic, într-un interval destul de scurt de timp, valoarea rezervei în euro a Băncii Elveției a scăzut cu 10%, ceea ce înseamnă că apărarea pragului impus devenise extrem de costisitoare pentru instituție.   Ce va urma. Claudiu Cazacu estimează că va urma o perioadă de liniște pe piața valutară, după care francul va continua să crească. În circa un an, valoarea acestuia ar putea ajunge chiar la 5 lei pentru un franc.  Cum s-ar justifica evoluția? Investitorii vor continua să cumpere franc, în condițiile în care vor fi forțați să abandoneze investițiile în euro. Motivul? Deoarece criza s-a prelungit peste așteptări în zona euro, Banca Centrală Europeană se pregătește să dea drumul la tiparniță, pentru a permite scăderea costului la credite dar și cu intenția de a deprecia moneda europeană, a explicat Claudiu Cazacu. În felul acesta, state precum Spania sau Italia, care se confruntă o criză pronunțată, ar putea să dea un impuls economiilor proprii, deoarece exporturile ar fi stimulate. 

România intenționează să pregătească, până în iulie, o emisiune de eurobonduri, în urma succesului Slovaciei, care a obținut randamente record, a declarat Diana Popescu, director general adjunct în cadrul Trezoreriei statului, transmite Bloomberg.  Guvernul vrea să extindă maturitatea bondurilor sale prin vânzarea de eurobonduri cu scadența mai mare de 10 ani, a explicat Diana Popescu, fără a preciza ce sumă speră să obțină România din prima vânzare de euroobligațiuni din 2015.    "Intenționăm o tranzacție în primul semestru al anului. Planul nostru este să extindem scadența la mai mult de 10 ani", a afirmat oficialul român.   România vrea să împrumute anul acesta 2,5-3 miliarde de euro de pe piețe internaționale în 2015 pentru a acoperi datoriile scadente și a finanța deficitul bugetar.  În 13 ianuarie, Slovacia a vândut obligațiuni de 1,5 miliarde de euro, la un randament minim record de 1,422%. A fost primul stat din Europa de Est care a vândut eurobonduri în acest an.   Randamentul obligațiunilor românești denominate în euro cu scadența în 2024 a urcat cu două puncte de bază, la 2,16%, conform datelor Bloomberg.  România beneficiază de un rating "Baa3" din partea Moody"s și de un calificativ "BBB minus" de la Standard & Poor"s și Fitch. Analiștii apreciază că obligațiunile României sunt parțial protejate de creșterea încrederii investitorilor în gradul de îndatorare al țării, mai scăzut decât în multe alte state din UE.

FMI a înrăutăţit prognoza de creştere a economiei mondiale şi pentru anul viitor, anticipând o urcare cu 3,7%, comparativ cu 4%, cât a prognozat în luna octombrie.  "Pe de o parte, economiile majore beneficiază de pe urma declinului preţului petrolului. De cealaltă parte, în mai multe părţi ale lumii, perspectivele economice slabe pe termen lung afectează cererea", a declarat Olivier Blanchard, economistul şef al FMI.

Cea mai mare economie europeană, cea a Germaniei, va avansa cu 1,5% în acest an, faţă de creşterea de 1,7% estimată în octombrie, în timp ce produsul intern brut al Franţei va urca cu 0,9% faţă de 1% anterior.  Pentru Italia, FMI a redus prognoza de la 0,9% în octombrie la 0,4%, iar pentru Spania a urcat estimarea de la 1,7% la 2%.  Fondul apreciază că, în Europa, investiţiile slabe vor cântări mai greu asupra economiei decât beneficiile datorate preţurilor scăzute ale petrolului şi adoptării de noi măsuri de stimulare a Economiei de către Banca Centrală Europeană. FMI a redus prognoza de creştere a economiei din zona euro la 1,2% de la 1,3% în octombrie.  Economiile emergente din Europa, unde este inclusă şi România, vor înregistra o creştere de 2,9% în acest an şi de 3,1% anul viitor. Prin comparaţie, în luna octombrie FMI prognoza o urcare de 2,8% pentru 2015 şi 2,9% în 2016.  China, a doua economie la nivel mondial, va avansa cu 6,8% în 2015, în scădere cu 0,3% faţă de estimarea anterioară.  În schimb, SUA va înregistra o creştere economică de 3,6% în acest an, în urcare faţă de proiecţia din octombrie, de 3,1%. Fondul apreciază că preţul scăzut al petrolului şi politica monetară încă relaxată vor avea un impact pozitiv asupra economiei, în pofida majorării treptate a dobânzii cheie şi a reducerii exporturilor din cauza aprecierii dolarului.

FMI a reiterat estimarea privind creşterea producţiei de petrol la nivel global în acest an cu până la 0,7%, apreciind că urcarea preţurilor petrolului şi a producţiei reprezintă un "nou tip de risc" mondial.  In luna octombrie a anului trecut, FMI a estimat că economia României va creşte cu 2,5% în acest an, în timp Comisia Europeană anticipează un avans economic de 2,4% pentru 2015.

Grecii au fost si vor ramane printre cei mai destepti oameni ai planetei.   Degeaba chiraiti unii pe aici ca sant lenesi si ca nu le place munca.    Dar as dori sa-mi spuneti voi astia care va credeti spuma inteligentei mondiale de ce ar trebui grecii sa munceasca mai mult decat vor???Ptr datoria de sute de miliarde???Pai ce ei au primit vreun cent din acesti bani ca sa trebuiasca sa munceasca in contul acestei datorii???    Cine a cerut banii si i-a cheltuit sant buni de plata si nu grecul de rand.Oricum asta-i cea mai buna metoda de a fenta sistemul mafiot care-i la putere in europa dar si in s:u:a:Statul degeaba si plaja la soare si nu munca ptr plata unor pseudo-datorii.  Cred ca si romanii au inteles in parte ca a sosit timpul sa incetam sa mai muncim doar in folosul mafiei transpartinice din romania si europa.Asa ca dragi romani daca mai aveti putina demnitate si ratiune faceti exact ce fac grecii.  Plaja la soare.plimbare la munte,stat cu copii acasa si intr-un cuvant frecati menta la greu ca asta-i cea mai buna metoda de a nu da bani multi mafiei internationale.Sa vedem ce vor face si de unde vor mai lua taxe si impozite.Iar daca vor sa stranga surubul fiti pregatiti sa puneti mana pe arme.   Oricum razboi mondial o sa fie cat de curand .Mafia financiaro-bancara mondiala si-a luat-o in bot de la greci si cred ca-i timpul ptr .razboi si pregatire ptr trecerea lumii prin foc si sabie.SCAPA CINE POATE !!!!...De unde atita tupeu, minciuna si viclenie?
▶ Nu ne-intrebat nimenu daca vrem in ue. Ne-au obligat. Nu am intrat noi in ue, ue a intrat in noi. ▶ Unde sant avantajele???????? ▶ fara resurse, aur, petrol, gaze....toate in mainile strainilor. ▶ fara economie, fabrici, combinate...toate vandute pe nimic strainilor la fier vechi. ▶ pamantul aparat cu sange de stramosi, acaparat cu milioanele de hectare de straini. ▶ 4milioane muncesc ca sclavi in occident penttu corporatiile lor, alte 4 milioane muncesc in tara pentru aceleasi corporatii occidentale nelegiuite. ▶ santem spalati pe creier, manipulati prin mijloacele de indobitocire in masa tv, radio, ziare... ▶ santem controlati economic, financiar, informatic ptin card di cip.. UNDE SUNT AVANTAJELE ???????

Coşmarul managerilor de risc din instituţiile financiare este ilustrat de magnitudinea deprecierii zilnice a monedei unice faţă de franc (vezi graficul 1). Chiar şi după redresarea până la 1,02 CHF/EUR, declinul euro faţă de franc a depăşit 14%.   "Această mişcare a fost extrem de violentă şi total neaşteptată", a declarat Alexandre Baradez, analist la IG France, şi "readuce în atenţie riscul greşelilor de politică monetară, tocmai când băncile centrale au devenit singurii susţinători ai burselor". Dar bursele nu trebuiau să avanseze ca urmare a impulsului generat de îmbunătăţirea perspectivelor economice?  Cu toată nemulţumirea pieţelor şi analiştilor, SNB ar fi fost, probabil, obligată să acţioneze. Intervenţiile din ultimii trei ani au determinat o creştere explozivă a bilanţului său, care a depăşit 525 de miliarde de franci la sfârşitul anului trecut, din care peste 475 de miliarde reprezentau investiţiile în monedă străină (vezi graficul 2).    Un semnal discret a fost oferit recent, în cotidianul elveţian Neue Zürcher Zeitung, de către Ernst Baltensperger, directorul Centrului de Studii Gerzensee, instituţie afiliată băncii centrale. Profesorul elveţian a declarat că "SNB trebuie să flexibilizeze cursul de schimb, eventual prin legarea acestuia de un coş valutar, astfel încât să fie reduse riscurile pentru banca centrală".   "Lansarea programului de relaxare cantitativă de către BCE ar pune o presiune foarte mare asupra pragului minim stabilit de SNB", a mai precizat Ernst Baltensperger cu doar câteva zile în urmă, opinie care s-a regăsit şi pe piaţă în ultima jumătate de an.   Efectele "liberalizării" cursului EUR/CHF s-au manifestat aproape instantaneu şi în Estul Europei. Pe fondul unei deprecieri masive a monedelor, acţiunile băncilor au scăzut puternic. În Polonia, zlotul a căzut iniţial cu aproape 40% faţă de francul elveţian, după cum scrie Bloomberg, în condiţiile în care creditele ipotecare în franci elveţieni (n.a. echivalentul a 35 de miliarde de dolari, la sfârşitul lunii noiembrie 2014) reprezintă circa 46% din portofoliul total de credite ipotecare al sistemului bancar. "Scăderea zlotului faţă de francul elveţian ar putea alimenta îngrijorările cu privire la stabilitatea financiară din Polonia", a declarat Piotr Matys, analist la Rabobank International, pentru Bloomberg.

«Devono scegliere i cittadini greci e noi rispetteremo la loro volontà, così vuole la democrazia», ripete Pierre Moscovici, commissario Ue all’Economia.   Un mese fa il francese era ad Atene, a colloquio col premier uscente, il popolare Samaras, e in quell’occasione disse che la Repubblica ellenica «deve continuare nell’impegno di responsabilità fiscale e di riforma strutturale». Il messaggio non è mutato: «Chiunque vinca le elezioni - dice ora - sarà il nostro interlocutore», ricordando che, in ogni caso, «Pacta sunt servanda».  Le riforme vadano avanti   «Io non ho paura di Tsipras, ma di un governo debole», assicurava ieri un altofunzionario Ue. Syriza dovrebbe vincere, ma non è detto che abbia la maggioranza. Bruxelles, alla stregua dei mercati, teme l’instabilità, l’assenza di timoniere, una nuova lunga e accesa campagna elettorale per un’eventuale riapertura delle urne. Certo che, ammette un diplomatico del Consiglio, «sarebbe interessante vedere Tsipras al vertice del 12 febbraio: al punto “rafforzamento dell’Unione monetaria” parlerebbe di riforma del capitalismo... ».  Un punto è fermo, checché continui a scrivere «Der Spiegel»: «Nessuno vuole davvero la Grecia fuori dall’euro, né la Germania, nè Syriza - afferma Daniel Gros, direttore della think tank di Bruxelles Ceps -: Tsipras auspica “solo” una riduzione del debito nazionale e la fine dell’austerità».  Cose che, assicura l’economista tedesco, sono entrambe fattibili, soprattutto se Atene avanzerà con le riforme. «Tsipras sa che l’azione strutturale deve continuare - argomenta Zsolt Darvas del Bruegel -. Sarà difficile per lui trovare un accordo sui contenuti con la Troika, ma entrambe le parti hanno ottime ragioni per intendersi sulle riforme». A Bruxelles nessuno si attende uno strappo da Syriza, qualora conquisti le redinidel Paese. «Per motivi di buon senso», precisa l’economista europeo. In dicembre scadeva il programma di assistenza di Ue e Fmi alla Grecia, e dunque l’ultimo pacchetto da 7,2 miliardi di prestiti per l’accesso al mercato e il rifinanziamento del debito. L’esborso era condizionato. La Troika chiedeva altri 2 miliardi di riforme strutturali che Samaras ha preferito non sottoscrivere. Pertanto, ha negoziato due mesi di rinvio per valutare l’offerta, mossa curiosa visto che la Germania era disposta a concedergli un semestre. La scommessa di Samaras  -  Quella del premier greco è stata una scommessa spericolata. Sperava di chiudere in due mesi la partita del presidente della Repubblica e poi prepararsi per il voto che, in quel momento, era previsto per marzo. Non gli è andata bene. Il risultato è che - «entro il 10 febbraio per rispettare i tempi tecnici», spiegano fonti europee - Atene dovrà decidere se negoziare coi partner una nuova estensione del programma. Sarà necessario sia che il premier sia Tsipras, sia che Samaras resti in carica.  Senza la stampella Ue, il primo marzo il governo ellenico dovrà presentarsi sui mercati finanziari a sollecitare una manciata di miliardi (6-7). Lì potrebbe anche trovare qualcuno disposto a fargli credito, pagando però 10-12 punti di interesse. Sarebbe il primo passo verso una probabile bancarotta di primavera. «Una scelta saggia sarebbe una proroga di almeno sei mesi per consentire alla situazione di stabilizzarsi», stima una fonte Ue. Sei mesi, quelli che Berlino offriva in dicembre e che Samaras ha rifiutato. Perderli sarebbe una doppia beffa, oltre che un danno.

Banca Centrală Europeană (BCE) a aprobat o facilitate de urgenţă de finanţare pentru băncile elene, care va fi furnizată prin intermediul băncii centrale de la Atena, conform unor surse anonime, citate de agenţia Reuters.  Săptămâna trecută, reducerea nivelului lichidităţilor înaintea alegerilor generale, programate să aibă loc în Grecia duminica aceasta, a determinat banca centrală a ţării să solicite BCE aprobarea unei facilităţi de urgenţă (ELA) pentru principalii creditori eleni. "Banca Centrală Europeană a aprobat linia ELA pentru două săptămâni, după care situaţia va fi analizată din nou", au declarat sursele.   În mod normal, băncile greceşti îşi asigură necesarul de lichiditate de la BCE, iar în luna noiembrie împrumuturile lor de la această instituţie au crescut cu 2,3%, la 44,9 miliarde euro. Însă, creşterea volumului retragerilor de depozite, după ce Guvernul de la Atena a anunţat organizarea de alegeri anticipate, a afectat lichiditatea băncilor. Retragerile nete din băncile elene au fost de aproximativ 3 miliarde de euro în decembrie 2014, iar volumul lor continuă să crească, potrivit unui bancher grec, care afirmă că suma ar fi ajuns chiar la 7 miliarde de euro în prezent.

Potrivit celui mai recent raport publicat de CE privind ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială, 16 la sută dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani nu studiază, nu urmează niciun curs de formare profesională şi nici nu sunt angajaţi, media în cele 28 de state membre fiind de 13 la sută.  De asemenea, raportul CE arată că în perioada 2007 - 2012, România este statul membru cu cea mai mare reducere a investiţiilor în educaţie (cu 40 la sută), urmată de Ungaria (30 la sută), Marea Britanie, Letonia, Grecia, Italia şi Portugalia (cu aproximativ 20 la sută).

În 2013, în România, ca şi în Cipru, Bulgaria şi Letonia, doar 5 la sută din forţa de muncă ocupată era în sănătate şi asistenţă socială, aceasta fiind cel mai scăzut nivel din UE.

 

Tot pe ultimul loc se află România, alături de Letonia, Estonia, Polonia şi Cipru, şi în privinţa procentului din PIB alocat serviciilor de protecţie socială (servicii medicale, centre pentru copii, bătrâni etc.), acesta fiind de 5 la sută. Pe de altă parte, România a cunoscut, alături de Irlanda şi Bulgaria, cea mai mare creştere a sumelor alocate în sectorul protecţiei sociale (pensii, indemnizaţii de creştere a copilului, ajutoare de şomaj etc.), de 10 - 15 la sută pe an.

Una dintre principalele concluzii ale Analizei privind ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială în Europa este că ţările care oferă locuri de muncă de calitate şi măsuri eficiente de protecţie socială şi care investesc în capitalul uman s-au dovedit a fi mai reziliente în faţa crizei economice.

Documentul subliniază necesitatea de a investi în dobândirea şi menţinerea de către lucrători a unor competenţe adecvate care să le sporească productivitatea.  "Crearea de locuri de muncă reprezintă misiunea noastră cea mai urgentă, iar consecinţele crizei îngreunează şi mai mult situaţia. În cadrul acestei analize s-a constatat că este necesar să se pună în aplicare reforme structurale, precum şi măsuri de sprijinire a consumului şi a cererii. Avem nevoie de investiţii suplimentare în oameni, pentru a îmbunătăţi educaţia, cursurile de formare şi măsurile de activare destinate cetăţenilor europeni, astfel încât aceştia să fie mai pregătiţi pentru piaţa muncii", a declarat comisarul pentru ocuparea forţei de muncă Marianne Thyssen.  Analiza anuală privind ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială în Europa este rezultatul unui studiu analitic al serviciilor Comisiei, bazat pe cele mai recente date şi lucrări de specialitate disponibile, iar concluziile sale stau la baza iniţiativelor Comisiei în domeniul ocupării forţei de muncă şi al politicii sociale. (mediafax)

...mori de ris ...tipic romanesc

ne retragem in bunker?? ... swiss frank si gold ???

Timp de decenii, rezervele de aur ale Germaniei au fost păstrate în trezoreriile altor bănci centrale - în Paris, Londra şi New York. Conform datelor Bundesbank, 1.447 tone de aur sunt stocate la Rezerva Federală a SUA, în New York, 438 tone la Banca Angliei (BoE), în Londra, 307 tone la Banca Centrală a Franţei, în Paris.  Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank) a anunţat că a intensificat anul trecut repatrierea rezervelor de aur din străinătate, transmite AFP. Conform datelor oficiale, rezervele de aur ale Germaniei sunt estimate la 3.384 tone. "Bundesbank a continuat cu succes transferul aurului şi a accelerat repatrierea rezervelor din străinătate. Anul trecut, 120 tone de aur au fost transferate la Frankfurt din străinătate: 35 tone de la Paris şi 85 tone de la New York", se arată în raportul publicat de Banca Centrală a Germaniei.  Din 2013, când a început repatrierea rezervelor de aur din străinătate, Bundesbank a anunţat că a relocat în total 157 de tone de aur către Frankfurt, respectiv 67 de tone de la Paris şi 90 de tone de la New York.   Statele care deţin cele mai mari rezerve de aur din lume sunt SUA şi Germania. Perhaps Strauss-Kahn discovered the truth about these deposits - are they still there????..."Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%", se arată într-un comunicat al instituţiei europene.
Ultima modificare a ratei dobânzii de politică monetară a BCE a avut loc în septembrie anul trecut, când instituţia a coborât dobânda la minimul record de 0,05%, de la 0,15% anterior.
Preşedintele BCE, Mario Draghi, va susţine o conferinţă de presă începând cu ora 15:30 (ora României) în care va anunţa "măsuri de politică monetară suplimentare", iar investitorii anticipează că acesta va prezenta un program pentru cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale emise de statele din zona euro în valoare de până la 1.100 miliarde de euro.

Măsurile de relaxare cantitativă, care presupun tipărirea de euro pentru achiziţia de obligaţiuni suverane, sunt menite să stimuleze economia din zona euro şi să conducă la accelerarea inflaţiei spre banda ţintită de instituţie, de circa 2%. Inflaţia din regiune a trecut în teritoriu negativ în decembrie, cu un declin al preţurilor de 0,2%.

Potrivit Financial Times, Excel Markets din Noua Zeelandă a făcut urmatorul anunt : Brokerii pot ieși din afaceri în urma unor astfel de mari mişcări pe miaţa valutară, din cauza efectului de pârghie. De exemplu, un titular de cont poate avea 1.000 dolari cu brokerul, dar deține poziții în valoare de 10.000 dolari pe piețele valutare. Nu este nicio problemă câtă vreme pierderile titularului sunt acoperite de suma inițială. Dar in aceasta saptamina, cel puțin doi brokeri nu au avut nici o şansă în privinţa aceștor clienți.  New York-FXCM, una dintre cele mai mari case de brokeraj valutar din lume, a declarat că ar putea fi vorba despre o încălcare a normelor privind cerințele de capital, iar această situaţie este provocată de situaţia celor 225 milioane dolari de clienţi, care înregistrează acum capitaluri proprii negative.  IG Group, un broker din Marea Britanie a spus că pierderile înregistrate joi nu depășesc suma de 30 de milioane de lire sterline.  O serie de firme de profil din întreaga lume au pierdut milioane și milioane de dolari.

Firma de brokeraj FX Alpari, din Marea Britanie tocmai a anunțat că a intrat în insolvență. „Recenta mişcare a francului elvețian, provocată de politica neașteptată a Băncii Naționale a Elveției a dus la o volatilitate excepțională și la o lipsă extremă de lichiditate. Prin urmare, Alpari confirmă că astăzi, 16/01/15, a intrat în insolvență”, se arată în comunicatul companiei.

ZEROHEDGE scrie că Băncile Grecesti au suferit suficiente retrageri din depozite, fapt ce le-a forţat să apeleze la ELA.   În mod normal, băncile greceşti îşi asigură necesităţile de lichiditate de la Banca Central Europeană, iar în luna noiembrie împrumuturile lor de la BCE au crescut cu 2,3%, până la 44,9 miliarde de euro.   Însă, creşterea retragerilor de depozite, după ce Guvernul de la Atena a anunţat organizarea de alegeri anticipate, cumulate cu emisiunile de titluri de stat, le-au afectat lichiditatea.  Cotidianul grec Kathimerini a informat că băncile au cerut peste cinci miliarde de euro de la facilitatea de urgenţă (ELA) iar alte bănci ar urma să facă şi ele acelaşi lucru.  Oficialul citat de Reuters nu a confirmat sumele vehiculate de Kathimerini. Finanţarea oferită de Banca Centrală a Greciei este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.  În ultima lună, populaţia Greciei şi-a majorat retragerile de depozite de la bănci pe fondul riscului unui colaps al Guvernului, însă bancherii susţin că, deocamdată, banii au rămas în interiorul Greciei şi nu există semnale ale unei evadări a capitalurilor, aşa cum s-a întâmplat în 2012.  Premierul grec Antonis Samaras a propus alegeri anticipate pentru 25 ianuarie, după eşecul Parlamentului în alegerea unui preşedinte al ţării în al treilea tur de scrutin, ceea ce a atras după sine dizolvarea Parlamentului.  Alegerile legislative anticipate care ar putea aduce la putere partidul de stânga Syriza - care se opune politicii de austeritate - reprezintă o perspectivă care îi îngrijorează pe finanţatorii internaţionali ai ţării.

Potrivit unui studiu recent al Băncii Reglementelor Internaţionale, ponderea operaţiunilor de trading pentru persoane fizice este de aproape 4%, pe o piaţă valutară de aproape 2.000 de miliarde de dolari.  Autorităţile de reglementare din Noua Zeelandă şi Hong Kong au anunţat că verifică companiile de brokeraj şi băncile care fac tranzacţii cu franci elveţieni, în urma informaţiilor privind volatilitatea şi pierderi.  Dealeri din Londra de la bănci precum Deutsche Bank, UBS Group şi Goldman Sachs Group au făcut eforturi să proceseze ordinele de tranzacţii, în urma anunţului surprinzător al băncii centrale elveţiene.  Deutsche Bank, al doilea mare trader valutar la nivel mondial, a înregistrat pierderi de circa 150 de milioane de dolari, în urma eliminării plafonului pentru francul elveţian, potrivit unei persoane apropiate situaţiei. Un purtător de cuvânt al băncii a refuzat să comenteze informaţia.  La New York, FXCM, una dintre cele mai mari platforme de tranzacţionare destinate operaţiunilor valutare online şi pentru persoane fizice, a anunţat că ar putea să încalce unele prevederi privind nivelul capitalului, după ce clienţii au suferit pierderi de 225 de milioane de dolari. Acţiunile FXCM au scăzut cu 80% în timpul tranzacţiilor electronice premergătoare deschiderii bursei şi au fost suspendate temporar de la tranzacţionare, după deschidere.  La Hong Kong, presa a relatat că clienţii HSBC Holdings au putut să cumpere franci elveţieni la un curs sub cel din piaţă, timp de mai multe ore, prin sistemul online, realizând profit de mii de dolari. Banca a anunţat că în prezent tranzacţiile online se desfăşoară normal şi că investighează informaţiile că clienţii au putut să tranzacţioneze franci la cursul vechi, după ridicarea plafonului valutar de către Banca Naţională a Elveţiei.  Banca Naţională a Elveţiei a decis joi să renunţe la plafonul cursului de schimb de minimum 1,2 franci pe euro, măsură pe care instituţia a adoptat-o în luna septembrie 2011. În urma anunţului, francul s-a apreciat cu până la 38% faţă de dolar şi 41% faţă de euro.  La ora transmiterii ştirii, euro se află sub pragul de 1 franc elveţian, fiind cotat la 0,9765 franci/euro. Euro s-a situat vineri aproape permanent peste nivelul de 1 franc şi a coborât doar spre finalul zilei sub acest prag.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 2,5% pe an, nou minim istoric, concomitent cu îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente la 2,25 puncte.  Analiza celor mai recente date macroeconomice relevă scăderea ratei anuale a inflaţiei şi plasarea ei sub valorile prognozate, ca urmare a declinului preţurilor volatile, inflaţiei scăzute din zona euro, persistenţei deficitului de cerere agregată şi continuării ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste, arată BNR.   Rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de 1,26% în luna noiembrie 2014 de la 1,44% în luna octombrie 2014. În luna noiembrie, rata medie anuală a inflaţiei a fost de 1,1%, uşor inferioară nivelului de 1,2% din luna precedentă, iar rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum - indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană - s-a menţinut la nivelul de 1,4%.  Pe parcursul anului 2014, cursul de schimb al monedei naţionale faţă de euro s-a menţinut într-o plajă de stabilitate, aprecierea din perioada martie-octombrie fiind temperată de sporirea aversiunii globale pentru risc în ultimele luni ale anului în condiţiile tensiunilor geopolitice regionale, notează BNR.  Pe termen scurt, BNR anticipează menţinerea traiectoriei ratei anuale a inflaţiei sub limita inferioară a intervalului ţintei staţionare ca efect al influenţei exercitate de evoluţia preţului petrolului pe plan mondial şi al persistenţei deficitului de cerere agregată. În acelaşi timp, se remarcă sporirea incertitudinilor privind evoluţiile din mediul extern în condiţiile reamplificării tensiunilor geopolitice regionale şi ale ajustării conduitei politicii monetare a principalelor bănci centrale din lume.

NU dati click situl ANAF !!!!!!!!!!!!!!

Fiscul s-a informatizat, s-au bucurat entuziaștii digitalizării, incapabili să conceapă că și această platformă a fost construită de stat tot pornind de la prezumția de vinovăție a contribuabililor, cu gândul că orice român e sămânță rea, preocupat doar să găsească portițe care să-i permită să scape sau să amâne plata taxelor. Cum să anticipezi chiar și aici o capcană? Puțini dintre cei care au apucat să dea click la Fisc au știut că o simplă accesare a portalului, pentru a vedea situația taxelor și impozitelor, echivalează cu comunicarea unei decizii de impunere. Niciun fel de avertizare în acest sens nu este inclusă pe site, după cum nici faptul că de la momentul clikului încep să curgă anumite termene de plată, a căror nerespectare înseamnă trecerea la executare silită! Toate acestea pot fi aflate de cetățeni dacă sapă adânc în sutele de pagini ale Codului de procedură fiscală. Tot acolo este singurul loc în care sunt informați că, odată accesat portalul, toate deciziile viitoare de impunere le vor fi comunicate pe acesta, astfel încât ar fi bine să verifice obsesiv, eventual în fiecare zi, ce le-a mai postat ANAF-ul, ca să nu se trezească executați. Noile reglementări scapă Fiscul de grija și costurile trimiterii deciziilor de impunere prin poștă, care au și neajunsul că nu sunt considerate a fi comunicate dacă poștașul nu a găsit acasă contribuabilul pentru a lua confirmare de primire. Contribuabilul nu este „client“ în concepția statului. Așadar, nu are de ce să fie protejat! Protejat de cetățenii hârșiți în rele merită să fie doar Fiscul, singurul care putea reuși performanța de a face atât de repede publicul să perceapă un banal proiect online ca fiind o țeapă sau o capcană.

Din luna mai a acestui an astronomii amatori şi sistemele militare, inclusiv NORAD, urmăresc un obiect zburător neidentificat, cu traiectorie ciudată, care orbitează în jurul Pământului. În luna august au ajuns la concluzia că obiectul are o traiectorie controlată şi că este vorba, cu siguranţă, de un OZN care executa un zbor controlat. O analiză prezentată recent, după alte patru luni de supraveghere, ajunge la concluzia că ar fi vorba despre un satelit militar secret plasat în spaţiu de Moscova. Oficialii ruşi nu au spus până acum nimic pe această temă.Analiza prezentată ieri de Space Aliance,  este bazată pe supravegherea strictă a poziţiei obiectului zburător neidentificat, timp de jumătate de an. Experţii, care au denumit obiectul cu indicativul 39765, au început monitorizarea ciudaului OZN, după ce ruşii au plasat în spaţiu trei sateliţi de telecomunicaţie militari.

Sau cel puţin aşa au anunţat. De altfel, o analiză publicată recent de New York Daily News descrie misteriosul 39765 ca fiind "ucigaş de sateliţi", un satelit fantomă trimis special de ruşi pe orbită în acest scop.  Incă de la lansarea anunţată de ruşi NORAD (nr. organizaţia militară responsabilă cu monitorizarea şi apărarea spaţiului aerian al SUA) a identificat un al patrulea obiect care orbita în jurul Pământului, clasificat drept deşeu spaţial în urma lansării, dar şi un al cincilea obiect, misterios, care nu era justificat de scenariul lansării. În cercurile militare obiectul respectiv atrăsese deja atenţia, fiind sub observaţie strictă.  Coincidenţă sau nu lansarea sateliţilor militari de câtre Rusia şi apariţia pe orbită a misteriosului OZN 39765 a avut loc în primăvară, cu o lună de zile după debutul conlictului din Ucraina ce s-a soldat cu anexarea Crimeei şi războiul civil care a divizat ţara.

ESTE GRAV ...

ANUNT CARE REFLECTA O STARE DE LUCRURI GRAVA - Banca centrală a Greciei dă asigurări că situaţia sumelor retrase din depozitele bancare din ţară este sub control, după ce presa din ţară scria că, în perspectiva alegerilor din 25 ianuarie, s-au înregistrat, în ultimele zile, ieşiri masive din depozite.   "După apariţia informaţiilor privind retragerea unor mari sume de bani din băncile elene, Banca Greciei a observat că situaţia este sub control deplin. Împreună cu Banca Centrală Europeană (BCE) monitorizăm cu atenţie evoluţiile din Grecia şi vom interveni ori de câte ori va fi necesar", potrivit declaraţiei băncii centrale de la Atena.
Instituţia a precizat că BCE oferă din 2010 facilităţi de creditare statelor care implementează programe de ajustare fiscală, această politică nefiind afectată de evoluţiile politice. BCE a ajutat băncile elene exceptându-le de la cerinţele privind garanţiile acceptate pentru accesarea fondurilor.  Amintim că la data de 25 ianuarie sunt programate alegeri parlamentare anticipate în Grecia, iar formaţiunea SYRIZA (stânga radicală) este favorită în sondajele de opinie.    Liderul SYRIZA, Alexis Tsipras, vrea să pună capăt politicii de austeritate impuse ţării de creditorii săi internaţionali în schimbul împrumuturilor şi intenţionează să negocieze o nouă restructurare a datoriei publice.

Bancile trebuie sa evalueze individual cazurile pentru creditele in franci elvetieni si sa gaseasca solutii impreuna cu fiecare client in parte, asa cum Banca Nationala a "incurajat intotdeauna" institutiile de credit, a declarat vineri, pentru Mediafax, purtatorul de cuvant al BNR, Dan Suciu.   "Banca Nationala a incurajat intotdeauna solutiile individuale, de la caz la caz, discutii intre debitor si banca, cred ca este primul aspect de care trebuie tinut cont si, daca este sa vorbim de solutii de sistem, trebuie sa nu vorbim de una discriminatorie in raport cu ceilalti debitori in alte valute", a afirmat Suciu.  El a aratat ca bancile sunt cele care trebuie sa-si evalueze cazurile cu probleme si sa gaseasca solutii, in concordanta cu capacitatea lor de a raspunde la aceasta situatie.  La randul sau, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a precizat ca Banca Nationala nu poate interveni cu reglementari care sa afecteze piata libera, reluand ideea ca impactul aprecierii francului elvetian asupra sistemului bancar nu poate fi major.  Suciu a precizat ca nu au fost stabilite inca detalii privind vizita ministrului Finantelor, Darius Valcov, la BNR, dar ca este binevenit.  "BNR este dispusa la orice discutie cu toate institutiile statului si vom pune la dispozitie toate datele pe care le avem. (...) Evident ca se poate discuta orice (privind solutiile - n.r.), daca cineva isi asuma anumite costuri, fie bancile, fie bugetul, pentru ca implica anumite costuri", a spus Suciu.  Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Finantelor, Darius Valcov, sa discute cu oficialii BNR despre situatia creata prin cresterea brusca a francului elvetian in raport cu euro si leu, au declarat surse oficiale, informatie confirmata ulterior de premier.   "I-am cerut ministrului sa discute cu BNR si sa fie propuse masuri", a spus Ponta.  Cursul francului elvetian anuntat de banca centrala a crescut vineri cu 2,2%, la 4,4228 lei/franc, si a atins un nou maxim. Astfel, referinta francului elvetian a urcat de la 4,3287 lei/franc joi, cand a crescut cu 15,7%, in timp ce in piata interbancara a trecut de 5 lei la cotatiile raportate la euro, dupa ce decizia Bancii Elvetiei de a renunta la plafonul de 1,2 franci/euro impus in 2011 a determinat o apreciere masiva a monedei elvetiene pe pietele externe.   Francul s-a apreciat joi foarte repede dupa anuntul Bancii Elevetiei, cu pana la 41%, la 85,17 centime/euro, cel mai mult de la debutul euro in 1999. Nivelul record de 85,17 centime pentru un euro atins de franc implica la momentul respectiv o paritate de 5,28 lei pentru moneda elvetiana, calculata prin intermediul cotatiilor euro/franc si euro/leu.
Romanii care au credite imobiliare in franci elvetieni vor plati la banca mai mult cu 300-350 de lei pe luna, la o rata medie de 500-600 de franci, luand in calcul cursul anuntat joi.   Debitorii care au contractat de la banci imprumuturi in franci elvetieni ar fi platit pentru o rata medie de 500-600 de franci intre aproape 1900 si 2.250 lei pe luna, valori calculate la cursul de miercuri anuntat de BNR.
In schimb, dupa cresterea brusca inregistrata joi, pentru aceeasi rata suma de plata urca la 2.200 - 2.600 de lei, astfel ca de la o zi la alta au o datorie suplimentara de 300-350 de lei.
Finantarile in franci elvetieni au o pondere de 4,5% in soldul total al imprumuturilor din sistemul bancar, din care 3,8% revine populatiei si 0,7% firmelor.  Soldul creditelor acordate de banci populatiei si firmelor se situa in luna noiembrie a anului trecut la 213,66 miliarde lei. Raportat la aceasta valoare, imprumuturile in franci pentru persoane fizice reprezinta 8,12 miliarde lei. (sursa HotNews)

General Electric România începe producţia de componente pentru motoarele cu care este echipat Boeing 787 Dreamliner, potrivit unui comunicat al companiei.  „Fabrica de componente pentru aeronave din Bucureşti va livra piese pentru noul motor cu reacţie GEnx şi va acoperi 50% din cererea globala de componente necesare pentru producţia de combustori pentru noile motoare de aeronave LEAP până în 2016, motoare care vor fi folosite pentru avioanele Boeing, Airbus şi COMAC", a declarat, în comunicat, managerul GE pentru Romania, Bulgaria şi Republica Moldova, Cristian Colţeanu.   GEnX este unul dintre motoarele pe care producătorul american de avioane Boeing le foloseşte pentru ultimul său model de avion comercial, modelul 787 Dreamliner, socotit unul dintre cele mai eficiente avioane ale momentului. Pe lângă noua generaţie de motoare de la General Electric, Boeing mai foloseşte şi motoare de la Rolls Royce pentru Dreamliner.

Componentele pentru motor sunt produse de GE Aviation - Unison Engine Components, fabrică înfiinţată în 2002 pe platforma fostei uzine Turbomecanica Bucureşti. "Fabrica este dotată cu cele mai avansate echipamente de producţie din Europa şi are aproximativ 100 de specialişti, oferind o capacitate extinsă de producţie pentru familiile de motoare cu reacţie comerciale CFM56 si CF34. În prezent, peste 50% din producţia globală pentru aceste două linii de motoare este acoperită cu piese produse în România", a declarat Cristian Colţeanu.  „Unitatea de producție GE Aviation din București deja a început să furnizeze anul trecut piese pentru motorul GEnx și în viitorul aproapiat va furniza componente pentru noul motor LEAP. 50% din cererea globală de piese necesare pentru a produce noile camerele de ardere pentru LEAP vor fi fabricate în București până în 2016. Motorul LEAP va dota noile aeronave A320neo (Airbus), Boeing 737 MAX și C919 (COMAC, China). GE investeste considerabil în proiectare, în procesul de fabricație și de testare pentru a se asigura că noul motor LEAP va depasi succesul CFM56, care este motorul comercial cel mai apreciat din istorie, de mai bine de 30 de ani” au declarat reprezentanţii GE România.

Humanos A Marte - MUSICA.COM

Presedintele francez Francois Hollande a afirmat  ca grecii, care vor vota pentru un nou parlament la sfarsitul lunii, sunt "liberi sa isi aleaga destinul", insa a avertizat ca guvernul care va urma trebuie sa isi respecte angajamentele luate de Grecia in cadrul Uniunii Europene, transmite AFP.El a facut aceste declaratii la postul de radio France Inter, fiind intrebat cum comenteaza o posibila victoriei a stangii radicale Syriza in alegerile legislative din 25 ianuarie. Afirmatia liderului francez vine in contextul controverselor generate duminica, in Germania, de cancelarul Angela Merkel, dupa dezvaluiri in presa potrivit carora ea este pregatita sa lase Grecia sa iasa din zona euro in cazul sosirii la putere a stangii radicale in aceasta tara.

"Guvernul german considera aproape inevitabila iesirea (Greciei) din zona euro daca seful opozitiei Alexis Tsirpas (Syriza, stanga radicala) va conduce guvernul dupa alegerile (legislative din 25 ianuarie), va abandona politica de austeritate bugetara si nu va mai rambursa datoriile tarii", a anuntat in editia online saptamanalul Der Spiegel, citand "surse apropiate Guvernului german"....  Francois Hollande şi-a exprimat de asemenea  speranţa că ritmul de creştere al economiei ţării sale în 2015 va depăşi estimarea de 1% a guvernului de la Paris, ducând la scăderea şomajului, informează Reuters.  Guvernul Franţei se aşteaptă la un avans al PIB-ului de 1% în 2015 şi de 1,7% în 2016.  În trimestrul al treilea din 2014, rata şomajului a crescut până la 10,4%, iar în noiembrie aproape 3,5 milioane de francezi îşi căutau un loc de muncă.   Recent, Institutul Naţional de Statistică din Franţa (Insee) a anunţat că a doua economie din zona euro a consemnat o creştere peste aşteptări, de 0,3% în T2-T3 2014. Pe de altă parte, Insee a revizuit în jos cifrele pentru T2, când economia franceză a scăzut cu 0,1%, în loc să stagneze, cum se anunţase iniţial. 

Grecii aleg, pe 25 ianuarie, între faliment şi austeritate. Sondajele de până acum sugerează că elenii ar prefera soluţiile propuse de partidul de extremă stânga, Syriza, care doreşte renegocierea pachetului de sprijin financiar, prin care troika formată din Uniunea Europeană (UE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a pus la dispoziţia Greciei bailout-uri în valoare de 250 de miliarde de euro. Nemulţumirile sunt legate de măsurile de austeritate cerute, la schimb, de partenerii internaţionali, măsuri care au împiedicat falimentul statului, dar au deteriorat standardele de viaţă ale cetăţenilor. Pe de altă parte, în absenţa acestor bani, Grecia riscă din nou falimentul, având o datorie publică foarte mare şi neavând resurse pentru a-şi onora creditorii. Inedită este şi poziţia Germaniei care susţine că perioada în care Europa era nevoită să ajute Grecia, de frica unei contagiuni în zona euro, a trecut. În weekend, presa germană a publicat un articol controversat potrivit căruia cancelarul german Angela Merkel ar fi pregătită să lase Grecia să iasă din zona euro dacă stânga radicală va repune în discuţie măsurile de austerite.

Raportul IAB pe scurt:

• Intre finele anului 2013 si noiembrie 2014, numarul cetatenilor din Romania si Bulgaria veniti in Germania a sporit cu 120.000 de persoane. Pana la finele anului 2014, acesta nu va depasi 130.000 de persoane. In 2015, se estimeaza un plus de 100.000-150.000 de persoane.
• Intre finele anului 2013 si octombrie 2014, numarul angajatilor (excluzandu-se intreprinzatorii sau asa-numitele PFA-uri) din Romania si din Bulgaria a crescut cu 125.000 de persoane. Cota de ocupare a acestei forte de munca crescuse in octombrie 2014 cu 13% fata de anul anterior, la 56%, iar somajul a scazut cu 2,2%, de la ridicarea restrictiilor de libera angajare in Germania. In octombrie 2014, somajul a fost mai mic cu 0,7% decat cel al celor zece tari aderate la UE in 2004 si cu 5,4% mai mic decat cel al strainilor din Germania, in general. El a fost insa cu 1,9% mai mare decat cel al somajului mediu din Germania, care ii include pe straini si pe autohtoni.
• Numarul asistatilor sociali din Bulgaria si Romania, „in ciuda dezvoltarii pozitive a pietei muncii“, a crescut intre finele anului 2013 si septembrie 2014 cu 26.900 de persoane, ceea ce reprezinta o crestere cu 3,2%. Acestora li se alatura si asa-numitii „Aufstocker“, adica 7.800 de persoane care lucreaza, insa castigurile nu se ridica la limita existentei, asa ca mai incaseaza si ceva bani de la stat.
• Somerii si asistatii sociali din Bulgaria si Romania sunt mai putini la sate si in orasele mici decat in marile orase din nordul Germaniei.
• Mai putini bulgari si romani primesc alocatie pentru copii decat este media primirii acestei alocatii in randul populatiei din Germania.
• Romanii si bulgarii sunt angajati in special in domeniul serviciilor diverse (18%), urmat de domeniul hotelier/gastronomie (16%), agricultura (11%), industria prelucratoare (10%), constructii (9%), comert (8%), transport (7%), sanatate (7%) etc.
• Romanii si bulgarii primesc salarii in general mai mici. La finele anului 2013, un angajat full-time din Romania primea in medie 1.882 euro brut (net, adica in mana, ramanand cca 1.200 de euro). Bulgarul primea aproape la fel, 1.888 euro brut. Media castigurilor unui strain in Germania este insa de 2.514 euro brut, iar a unui cetatean german de 2.995 euro, inainte de scaderea impozitului pe venit, a asigurarilor sociale etc., care pot ajunge la cca 35% din salariul pe hartie. Salariile romanilor si bulgarilor cresc insa de la an la an, se remarca in raportul IAB, armonizandu-se cu restul salariilor primite de imigranti si autohtoni.

 

Preşedintele ceh Milos Zeman, deseori criticat în ţara sa pentru orientarea prorusă în dosarul ucrainean, s-a pronunţat sâmbătă împotriva unei "idealizări" a Ucrainei, apreciind conflictul din estul acestei ţări ca fiind un "război civil".  "Mulţi oameni prost informaţi idealizează Ucraina. Ei cred că se întâmplă ceva precum Revoluţia de Catifea (care a dus în 1989 în mod paşnic la prăbuşirea regimului comunist de la Praga)", a declarat Zeman pentru publicaţia Pravo, recunoscând totodată că opiniile sale privind Ucraina şi Rusia i-au erodat cota de popularitate.

Cota sa de popularitate a scăzut de la 58% în octombrie la 37% în noiembrie. "Maidanul nu a fost o revoluţie democratică", a continuat Milos Zeman, referindu-se la protestele proeuropene care au dus în februarie la înlăturarea de la putere a fostului preşedinte prorus Viktor Ianukovici.  "Consider că în Ucraina are loc un război civil", a insistat şeful de stat ceh, în contextul în care Rusia, care a anexat în martie Peninsula ucraineană Crimeea, este acuzată că a organizat şi înarmat rebeliunea prorusă din estul ţării.  Zeman, ale cărui afirmaţii sunt în contradicţie cu opinia majorităţii liderilor occidentali, a profitat de ocazie pentru a-l califica pe omologul său ucrainean Petro Poroşenko drept "preşedintele păcii", Arseni Iaţeniuk rămânând în opinia sa "premierul războiului".  Iaţeniuk "nu vrea soluţia paşnică recomandată de Comisia Europeană, ci vrea rezolvarea prin forţă a problemei, ceea ce ar conduce la o restabilire a sprijinului Rusiei pentru separatişti", a afirmat Zeman.  În trecut, preşedintele ceh s-a declarat susţinătorul neutralităţii Ucrainei, fără a-şi ascunde scepticismul faţă de sancţiunile occidentale împotriva Rusiei. Ucraina, care speră să depună o cerere oficială de aderare la Uniunea Europeană în 2020, se confruntă cu un conflict sângeros soldat cu peste 4.700 de morţi de la începutul său în aprilie 2014, precum şi cu o gravă criză economică.

In cursul interviului acordat revistei franceze L'Express, Iohannis a fost intrebat daca doreste aderarea Romaniei la Spatiul european de libera circulatie (Schengen). "Da, acest lucru probabil se va intampla. In ultimii ani, au existat multe discutii pe aceasta tema si privind factorii care blocheaza aderarea Romaniei. Ce este de facut? Initial, Tratatul Schengen era in principal de ordin tehnic, dar, treptat, a devenit un subiect politic. Daca se doreste o singura Europa, trebuie sa se revina la filosofia initiala" in privinta criteriilor de admitere in Schengen, a explicat Klaus Iohannis, informeaza Mediafax.  Presedintele Klaus Iohannis sugereaza, intr-un interviu acordat publicatiei franceze L'Express, ca ar fi necesara schimbarea Guvernului, pledand, din anul 2015 ori dupa alegerile parlamentare din 2016, pentru un Executiv care sa lucreze in acelasi sens cu el. In cursul interviului acordat revistei L'Express, Iohannis a fost intrebat care poate fi rolul presedintelui Romaniei in contextul coabitarii cu primul-ministru....Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie a realizat un studiu pentru a vedea in ce masura sunt romanii nostalgici dupa era comunista si in ce masura si-ar dori sa il mai aiba presedinte din nou pe Nicolae Ceausescu. Rezultatele sunt surprinzatoare, Ceausescu l-ar fi invins pe Iohannis la alegerile prezidentiale.  Pare greu de crezut dar daca ar candida acum la presedintie Nicolae Ceausescu ar obtine un scor de 66%, atat de mare este inca popularitatea dictatorului in randul romanilor, cu toate ca sunt mai putini cei care cred ca in comunism traiau mai bine decat acum.  "46% dintre romani considera ca astazi traiesc mai rau decat inainte de 1989. 35% dintre aceeasi romani considera ca ar trai mai bine daca nu s-ar fi produs evenimentele din 1989, pe care sondajul se fereste sa le taxeze drept revolutie. Corolarul acestei ample cercetari de piata este constituit de insatisfactia romanilor fata de modul in care isi fac treaba institutiile democratice. Din aceasta perspectiva, pe ultimele locuri in privinta increderii, se plaseaza Parlamentul si Guvernul, in timp ce, prima pozitie este ocupata de Armata. Daca ar fi sa luam in calcul acest criteriu, am putea ajunge, Doamne fereste, la concluzia ca daca Armata ar da acum o lovitura de stat, romanii ar aplauda, pur si simplu, aceasta nenorocire", precizeaza Sorin Rosca Stanescu pe corectnews.ro.  In finalul articolului sau fostul senator se intreaba ce ar putea face Klaus Iohannis ca sa ii convinga pe romani sa nu il mai vrea sa il voteze pe Ceausescu. "A esuat cu adevarat clasa politica? Are vreo posibilitate Klaus Iohannis, catre care acum se indreapta cele mai multe sperante, sa indrepte lucrurile? Cum sa procedeze ca Nicolae Ceausescu sa nu mai fie reales?", conchide Sorin Rosca Stanescu.

Cercetatorii Americani au studiat 31 de tipuri de cancer si au descoperit ca 22 dintre acestea, inclusiv leucemie, cancer de pancreas, osos, testicular, ovarian sau la creier, se pot explica in principal prin aceste mutatii accidentale – in fapt, un ghinion biologic.  Celelalte noua tipuri, inclusiv cancerul colorectal, cancerul de piele, cancerul pulmonar la fumatori, sunt mai puternic influentate de factori ereditari sau de mediu.  Per total, ei au atribuit 65% din incidenta cancerului mutatiilor accidentale in gene care pot determina dezvoltarea cancerului.   “Cand cineva se imbolnaveste de cancer, vor sa stie de ce”, a declarat medicul oncolog dr. Bert Vogelstein, de la facultatea de medicina Johns Hopkins din Baltimore, cel care a coordonat studiul publicat in revista de specialitate Science alaturi de biomatematicianul Cristian Tomasetii.  “Vor sa creada ca exista un motiv. Si motivul real in multe cazuri este nu faptul ca nu te-ai comportat corespunzator sau ca ai fost expus unei influente de mediu daunatoare, ci pentru ca esti ghinionist. Ai pierdut la loterie”, a spus el.  Tomasetti a afirmat ca mutatiile daunatoare au loc “doar din intamplare si din niciun alt motiv” atunci cand celulele stem se divizeaza in diverse testuturi din corp. Potrivit acestuia, studiul indica faptul ca schimbarea stilului de viata sau a obiceiurilor nesanatoase precum fumatul ar putea ajuta la prevenirea anumitor cancere insa ar putea fi complet inutile in cazul altora.  “Prin urmare, ar trebui sa ne concentram cercetarile si resursele mai mult pe gasirea unor modalitati de a detecta aceste cancere in stadiile incipiente, cand pot fi tratate”, a completat el.  Cercetatorii au inventariat numarul cumulat de diviziuni ale celulelor stem dintr-un tesut – de exemplu in colon sau in plaman – si au comparat acest rezultat cu riscul de cancer in acel tesut. In general, tesuturile in care au loc mai multe diviziuni – crescand astfel probabilitatea mutatiilor accidentale – sunt mai expuse la tumori.  Studiul nu a evaluat toate tipurile de cancer. Cancerul de san si cel de prostata au fost excluse, pentru ca cercetatorii nu au putut evalua ratele de divizune.

"Amenințarea existențială la adresa euro a fost depășită", declara în 2013 fostul președinte al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, iar președintele francez François Hollande a mers mai departe declarând în cadrul unei vizite în Japonia:  "Trebuie să înțelegeți, este depăşită criza din Europa. Criza monedei euro este suportabilă pentru că piețele financiare nu sunt în panică. Uniunea monetară nu mai poate fi amenințată pe termen scurt, dar rămâne vulnerabilă.”  Sigur că situația de conflict de astăzi este diferită de cea din 2011 sau 2012. Irlanda și Portugalia sunt două dintre țările lovite de criză care au decis să renunţe la protecția fondului de ajutor din zona. Economia Spaniei se reinventeaza, scrie Die Welt.  Dar chiar înainte de alegerile eșuate din Grecia, în condiţiile în care era și este evident că populistulul Alexis Tsipras apăre câștigător în sondaje, a apărut o problemă fundamentală care rămâne nerezolvată: Cum poţi proceda pentru a face compatibilă o ţară aflată în criză permanent cu politică de membru într-o uniune monetară?   În cazul țărilor aflate în criză, s-au adoptat  programe de ajustare structurală. Doctrina a fost fără echivoc: țări, în special democratice, pot interveni pentru scurt timp în cazuri individuale sau în situații de urgență, dar se crează situaţii fără precedent în suveranitatea economică și fiscală a acestor state lovite de recesiune.   Cancelarul german s-a exprimat în privinţă acestui ajutor. "Politica de dezvoltare poate fi doar de succes în cele din urmă, în cazul în care procesul este controlat la nivel național", a declarat Angela Merkel în 2010 în fața Adunării Generale a ONU. Această perspectivă ar trebui să învingă toate problemele aparute în zona euro.  Situaţia nu este nici pe departe rezolvată, iar evoluţiile politice din Grecia arată faptul că nu există o corelare între factul economic şi politic, iar perspectiva venirii la putere a formaţiunii de extremă stânga Syriza şi deja anunţata renunţare a acesteia la ajutoarele financiare internaţionale este în totală contradicţie cu o echilibrare a politicilor fiscale la nivelul monedei euro

Romania sustinea aderarea UE la CEDO - Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene loveste si pozitia Romaniei, care sustinea aderarea UE la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si implicit posibilitatea judecarii litigiilor intre cetateni si institutiile UE la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg.   "Cred ca este fara indoiala cea mai importanta decizie a CJUE de anul acesta. Ea va naste multe ecouri in spatiul juridic international", a declarat, pentru HotNews, agentul Romaniei la CJUE, Razvan Horatiu Radu.   Subsecretarul de stat din Ministerul roman al Afacerilor Externe, care a fost, o buna perioada, si agentul Romaniei la CEDO, considera ca un aviza favorabil al CJUE pentru aderarea UE la CEDO "ar fi avut un impact si mai important  asupra sistemului european de protectie a drepturilor omului".   Noi am subliniat si in pledoaria din fata Curtii de Justitie ca mecanismul de protectie a drepturilor omului instituit la nivelul Consiliului Europei (sistemul in care functioneaza CEDO - n.r.) este cel mai bun dintre cele existente in lume. Cu siguranta un aviz favorabil ar fi reprezentat o imbunatatire a nivelului de protectie in spatiul european", a mai spus Radu.   El a avertizat ca lipsa unei solutii favorabile a Curtii de Justitie poate determina intarzierea procesului de aderare a UE la CEDO cu cativa ani.  "Procesul de negociere a fost unul foarte complicat, de lunga durata iar reluarea lui presupune reluarea procedurilor in privinta noilor amendamente propuse de Curte. In ce ma priveste eu am sperat ca dialogul judiciar va crea premisele necesare pentru incheierea cu succes a procesului de aderare a UE la CEDO, proces care a avut in spate vointa politica a statelor membre si a organizatiilor internationale implicate", a mai spus subsecretaru de stat Razvan Horatiu Radu, actualmente agentul guvernamental la CJUE.