"Vom revizui în sens ascendent prognoza globală de creştere economică, peste aproximativ trei săptămâni", a declarat Lagarde la Nairobi, în timpul unei întâniri cu liderii mediului de afaceri, citată de Bloomberg. FMI a redus în luna octombrie estimările privind creşterea economiei mondiale în 2013 şi 2014, din cauza încetinirii dinamicii economiilor emergente şi incertitudinilor din SUA privind bugetul. Două luni mai târziu, în luna decembrie, Lagarde a afirmat că vede "mult mai multă siguranţă" în economia SUA. Rata şomajului din SUA a scăzut la 7% în noiembrie, de la 7,3% în octombrie, şi va continua să scadă odată cu îmbunătăţirea încrederii în revenirea sustenabilă a economiei, a mai spus Lagarde.
Fondul estimează în prezent o rată de creştere economică globală de 3,6% pentru acest an. Lagarde a mai afirmat la Nairobi că reducerea achiziţiilor de obligaţiuni efectuate de Rezerva Federală a SUA ar putea avea efecte negative pentru economiile emergente, deoarece revenirea statelor dezvoltate creşte riscul apariţiei unor turbulenţe pe pieţele financiare.
"Pe măsură ce condiţiile din economiile avansate se normalizează, riscul unei volatilităţi mai ridicate pe pieţele financiare ar putea crea noi dificultăţi în zona economiilor emergente", a afirmat liderul FMI.
Rezerva Federală a SUA, cea mai puternică bancă centrală din lume, a anunţat în luna decembrie că va reduce, începând din ianuarie, programul de achiziţii de obligaţiuni de la 85 miliarde de dolari la 75 miliarde de dolari pe lună.
6 comentarii:
Achizitiile publice efectuate in statele din Uniunea Europeana nu vor mai urmari neaparat obtinerea celui mai mic pret al bunurilor sau serviciilor cumparate, ci un raport calitate-pret mai bun, potrivit unui pachet de directive adoptat de Parlamentul European. Pentru prima data, UE va avea o legislatie unitara privind contractele publice de concesiune. Romania spune ca isi va reforma intregul sistem de achizitii publice, prin trei noi legi, in urma acestor directive europene.
Trei angajaţi ai ONU şi un reprezentant al Fondului Monetar Internaţional (FMI) figurează printre persoanele ucise ieri într-un atentat comis la un restaurant din Kabul, au anunţat secretarul general al ONU Ban Ki-moon şi directorul general al FMI Christine Lagarde, relatează AFP.
"Vă anunţăm că dragul nostru coleg şi prieten Wabel Abdallah, reprezentantul nostru în Afghanistan, a fost ucis într-un atac la Kabul", a declarat Lagarde, citată într-un comunicat, potrivit realitatea.net. "Aceasta este o veste tragică", a adăugat directorul general al FMI.
Wabel Abdallah, în vârstă de 60 de ani, de naţionalitate libaneză, devenise reprezentantul FMI în Afganistan în iunie 2008, fiind angajat al organizaţiei începând din 1993.
La rândul său, secretarul general al ONU a condamnat atentatul şi a subliniat că "aceste atacuri care vizează civili sunt inacceptabile şi reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului umanitar internaţional".
Curtea Constituţională a decis că Legea descentralizării, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament în luna noiembrie, este neconstituţională, admiţând sesizarea formulată de parlamentarii PDL.
* Dragnea: "Foarte bine a făcut CCR că a blocat modificările la Codul penal"
Liviu Dragnea a mai declarat, ieri, că este "foarte bine" că CCR a "blocat" modificările la Codul penal.
"Foarte bine a făcut Curtea Constituţională. Foarte bine că s-au blocat acele modificări. Acele modificări nu le-am susţinut, nu le susţin şi nu le voi susţine. Asupra proiectului legii amnistierii nu m-am aplecat cu foarte mare atenţie, probabil că nu ar trebui susţinută", a declarat Dragnea, la sediul PSD.
Curtea Constituţională a României a decis miercuri că modificările aduse Codului penal sunt neconstituţionale. PDL formulase două sesizări la CCR privind articolele din Codul penal referitoare la conflictul de interese, definiţia funcţionarului public şi prejudiciul cauzat prin comiterea de infracţiuni.
Camera Deputaţilor a aprobat pe 10 decembrie anul trecut un proiect de modificare a Codului penal, respins de Senat în octombrie 2012
Dobânda de politică monetară a coborât la un nou minim istoric, 3,75%, rezervele minime obligatorii (RMO) pe care băncile trebuie să le reţină şi să le blocheze la BNR din depozitele în lei atrase de la clienţi au fost reduse de la de la 15% la 12%, iar cele pentru depozitele în valută de la 20% la 18%. Stimulent pentru ieftinirea împrumuturilor în lei, noul pas de reducere a dobânzii aduce veşti proaste pentru deponenţi, cărora băncile le oferă deja de mult timp bonificaţii real negative. Guvernatorul Mugur Isărescu a admis că pentru economisire are o îngrijorare după recentele decizii, dar că speră că bancherii nu se vor repezi să reducă şi mai mult dobânzile. Recomandări transmise şi în trecut, fără succes.
obtinuta ar fi de ordinul miliardelor de euro
17 Jan 2014 , 11:26 Recomanda
Statul vrea sa vanda terenurile de sub companiile deja privatizate. Suma obtinuta ar fi de ordinul miliardelor de euro
Romania ar putea obtine „cateva miliarde de euro“ din vanzarea a 65.000 de hectare de teren, aflate in proprietatea statului, dar care sunt folosite de catre societati care intre timp au fost privatizate, a declarat, la Adevarul Live, Stan Popa, presedintele Autoritatii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS).
Citeste mai mult: http://www.wall-street.ro/articol/Economie/160139/statul-vrea-sa-vanda-terenurile-de-sub-companiile-deja-privatizate-suma-obtinuta-ar-fi-de-ordinul-miliardelor-de-euro.html#ixzz2qjtikr9B
Follow us: @WallStreetRo on Twitter | WallStreetRo on Facebook
Deficitul public al Franţei s-a ridicat la 74,9 miliarde de euro (101,94 miliarde de dolari) în 2013, mai ridicat decât estimarea oficială de 72,1 miliarde de euro, dar în scădere faţă de 2012, a anunţat, vineri, ministerul de Finanţe de la Paris, transmite Dow Jones Newswires, potrivit Agerpres.
Veniturile din taxe au fost anul trecut mai reduse decât a prognozat guvernul francez, pe fondul avansului economic lent şi a cheltuielilor publice mai scăzute.
Încasările din taxe s-au ridicat anul trecut la 284 miliarde de euro, de la 287,5 miliarde de euro în proiectul de buget pe 2013, din cauza veniturilor mai scăzute din taxa pe corporaţii, deşi au crescut cu 0,6 miliarde de euro veniturile din TVA.
Cheltuielile publice au fost în 2013 cu 0,6 miliarde de euro sub ţinta Guvernului, situându-se la 368,1 miliarde de euro.
În octombrie 2013, guvernul a revizuit în creştere estimările privind deficitul din 2014, deoarece redresarea este mai slabă decât s-a sperat.
Autorităţile franceze se aşteaptă acum ca, până în 2017, când se sfârşeşte mandatul lui Francois Hollande, deficitul să ajungă la 1,2% din PIB, faţă de 0,7% cât se estima în urmă cu şase luni.
Iniţial, preşedintele spera ca până la sfârşitul mandatului său, Franţa să înregistreze primul buget echilibrat din 1974, dar a trebuit să revizuiască prognozele. Acum, guvernul se aşteaptă la un deficit de 3,6% din PIB în 2014, faţă de 2,9% estimat anterior.
Totuşi, Executivul de la Paris subliniază că o îmbunătăţire semnificativă a situaţiei deficitului structural reprezintă dovada angajamentului de a ţine sub control finanţele publice. Pentru 2017, se estimează un deficit structural zero.
Potrivit FMI, Franţa va înregistra un deficit de 3,9% din PIB, în 2013, în timp ce Guvernul Franţei estima un deficit de 3,7% din PIB.
Trimiteți un comentariu