Nu suntem poporul care "exportă" cei mai mulți lucratori (deși ne clasăm destul de sus în clasamenul global). Ne adjudecăm, însă, recordul nefericit al celor mai mulți emigranți cu studii superioare – 18,5% din total, față de media europeană de doar 5%. Ca să ne dăm seama de proporțiile fenomenului, este suficient să reamintim că avem cei mai puțini absolvenți de facultate de pe continent. Dintre aceștia, grosso modo, o cincime își pun serviciile în slujba altor economii. Din păcate, nu sunt toți doctori în științe sau specialiști angajați de mari companii, ci lucrează, majoritatea, în munca de jos. După cum arată o analiză recentă , „cei mai mulți români muncesc cu mâinile, nu cu capul, chiar și aceia care au calificări înalte. Aceștia renunță la pregătirea de bază și acceptă să fie plătiți cu salariul minim pe economie, însă nu se plâng, căci trăiesc foarte modest și își economisesc bună parte din sumele câștigate, valorizându-le în țara de origine”. În perspectivă, arată Diana Pociovălișteanu și Liana Badea, autoarele analizei, „observăm că, după o perioadă de adaptare, în care oamenii asimilează limba și deprind noi aptitudini profesionale, unii imigranți reușesc să ocupe locuri de muncă tot mai de calitate și tot mai apropiate de pregătirea inițială”.
Pentru România, acest fenomen se traduce prin scăderea progresivă, dar masivă, a efectivelor de specialiști în educație, inginerie și sănătate. Mai mult, piața autohtonă a muncii începe deja să se confrunte cu goluri de personal în construcții, turism, textile și industria lemnului.
Pe termen scurt, continuarea fenomenului migraționist are mai degrabă valențe pozitive: pentru zecile de mii de familii rămase acasă (dar și pentru economia țării), sumele trimise de cei plecați, estimate anual la circa patru miliarde de euro, sunt un veritabil panaceu. Apoi, este evident că, în stadiul de acum, piața muncii este incapabilă să absoarbă câteva milioane de oameni care s-ar întoarce sau s-ar răzgândi în privința plecării. Pe termen lung, însă, nu trebuie să ne mințim: consecințele vor fi dezastruoase, și nu, nu este un cuvânt dur.
6 comentarii:
Herbert Brücker, specialist la Institutul pentru Piaţa Muncii şi Cercetare Profesională, este de părere că românii şi bulgarii nu vor abuza de sistemele de protecţie socială din celelalte state ale Uniunii Europene odată cu deschiderea completă a pieţei muncii pentru ei, la 1 ianuarie 2014.
Brücker a făcut parte din grupul de sociologi care au prezentat, la 23 decembrie, un amplu raport privind situaţia imigranţilor din Bulgaria şi România, potrivit Agerpres.
"Deschiderea totală în această miercuri a pieţei muncii noastre pentru cetăţenii români şi bulgari este o aberaţie în plină criză economică şi într-o perioadă de şomaj în masă", a declarat partidul lui Marine Le Pen într-un comunicat.
Acesta apreciază că "împreună cu efectele deja dezastruoase ale directivei europene privind detaşarea, care nu a fost reformată, această deschidere totală a pieţei muncii va consolida şi mai mult concurenţa neloială căreia i-au căzut victime muncitorii noştri şi IMM-urile noastre".
"În plus, adaugă FN, această reformă va fi percepută în România şi Bulgaria ca un semnal al unei emigraţii suplimentare către ţările noastre şi către Franţa în particular", adaugă comunicatul.
FN consideră, în consecinţă, că trebuie să se schimbe situaţia, respectiv "să se obţină într-o primă fază abrogarea directivei privind detaşarea şi restabilirea cât mai rapidă a controlului frontierelor".
"Problema apartenenţei noastre la UE trebuie să facă obiectul unei consultări a francezilor", conchide comunicatul.
O Grecie inca fragila din punct de vedere economic si politic a preluat miercuri presedintia semestriala a unei Uniuni Europene care incearca sa iasa din criza in contextul alegerilor europarlamentare din primavara, scrie AFP.
Cu "un acut simt al responsabilitatilor sale fata de partenerii sai europeni si fata de toti cetatenii europeni", Grecia a luat primele ore din 2014 presedintia rotativa a Consiliului UE , a oferit asiguri ministrul grec pentru Afaceri Externe , Evangelos Venizelos, intr-un comunicat de presa.
"Urmatoarele sase luni vor fi o etapa importanta nu numai pentru Grecia, care iese dintr-o criza suportata de poporul grec prin sacrificii dificile, ci si pentru Uniune in ansamblul sau, in perspectiva alegerilor europene din luna mai", a reamintit seful socialistilor de la Pasok, parteneri de coalitie a guvernului conservator al lui Antonis Samaras.
Lansarea concreta a acestei presedintii va avea loc pe 8 ianuarie, odata cu reuniunea la Atena a celor 28 de comisari europeni.
Grecia considera asumarea presedintiei rotative drept o oportunitate de a-si recastiga prestigiul, dupa ce tara mediteraneeaza a reprezentat scanteia care a aprins criza datoriilor la sfarsitul anului 2009, destabilizand zona euro.
Economia zonei euro, inca in stare de convalescenta, s-a extins in noaptea de marti spre miercuri, dupa trecerea oficiala a Letoniei la moneda unica, al 18-lea stat care trece prin acest proces. Procesul este vazut de Bruxelles drept un mesaj de incurajare.
Amenintarea unui "Grexit" - iesirea Greciei din zona euro - care a insotit prabusirea economica si sociala a tarii, nu mai este invocata de catre analisti.
"Grecia va deveni o tara normala ca oricare alta", a dat asigurari Antonis Samaras, in mesajul sau de salut, promitand ca 2014 va marca sfarsitul planurilor de ajutorare UE-FMI, institutii care din 2010 au pus tara sub perfuzie financiara, cerand in schimb un program de austeritate draconic.
Guvernul grec se asteapta la o usoara crestere economica de 0,6% in 2014 , dupa sase ani de recesiune.
Dar Grecia, motorul Uniunii pana in vara, ramane sub tutela acesteia din urma, parte a troicii UE-FMI - BCE (Banca Central Europeana) care supervizeaza implementarea masurilor structurale.
Troica va reveni in Grecia la mijlocul lunii ianuarie pentru o noua evaluare dupa ce vizita din toamna anului care tocmai a trecut s-a lovit de numeroase dificultati.
ziaristii tac, BNR tace a spus:
Una dintre realizarile lui ponta : Prietenul de orgii pe iaht al lui ponta – noul director general adjunct la fondul national de garantare – din presa :Judecatoria Sectorului 3 a hotarat, in urma rechizitorului Parchetului, precum si “condamnarea inculpatului Iacov Constantin Dumitru” la 3 luni inchisoare (art. 217, alin. 1), la 2 ani de inchisoare (art. 192, alin. 2) si la 3 luni inchisoare (art. 180, alin. 2), sentinta transformata in executarea pedepsei de 2 ani de inchisoare, dispunand totodata suspendarea conditionata a pedepsei pe o durata de 4 ani!
”Incerc sa-mi organizez gandurile si informatiile despre Europa si cred ca pot sa sintetizez in mod util ceea ce s-a intamplat in zona euro. In grafic compar datoria guvernelor raportata la PIB (dupa datele FMI de la finalul anului) cu dobanzile la obligatiunile pe zece ani emise de mai multe guverne europene. Arat doua seturi de date: unele dela apogeul crizei euro, in 2011 si unele recente”, scrie economistul Paul Krugman intr-o postare facuta in prima zi a anului 2014 pe blogul sau.
Ceea ce se observa este ca pretul imprumuturilor pentru statele cu probleme din zona euro au scazut mult. Dar aceasta nu pentru ca politicile de austeritate au adus datoria sub control – procentul datoriilor continua sa creasca, in mare masura din cauza economiilor care nu pot fi relansate si a deflatiei. In schimb a avut loc un proces puternic de egalizare intre datorii si dobanzile imprumuturilor.
De ce s-a intamplat asta? Perioada in care a avut loc procesul arata ca este vorba in principal de efectul Draghi (presedintele Bancii Centrale Europene) – semnalul ca BCE actioneaza drept creditor de ultima instanta si astfel a inlaturat panica statelor ca vor trebui sa faca rost ele insele de lichiditati. Mai poate fi vorba si despre o reducere a riscurilor politice, pentru ca natiunile europene s-au aratat determinate da ramana in zona euro cu aproape orice pret.
Asadar, s-a terminat criza? Nu – nu se va incheia pana cand nu va incepe sa cante dinamica datoriilor sau poate pana cand dinamica datoriilor nu va incepe sa cante in duet cu devalorizarea monedei. Trebuie sa vedem ca unele tari aflate in criza ajung in punctul in care scaderea relativa a salariilor va genera o revenire economica bazata pe exporturi sau in punctul in care austeritatea va duce in cele din urma la scaderea datoriilor.
Ca eurosceptic, trebuie sa admit ca este posibil sa vedem ca acestea lucruri se vor intampla. Costul – economic, uman si politic – va fi urias. Si, mai mult, intregul proces poate inca sa se dovedeasca un esec. Dar, pentru moment, vointa demonstrata a BCE de a-si face treaba a dat Europei un balon de oxigen.
După ce datele anterioare prognozate pentru Apocalipsă s-au dovedit a fi „eronate”, un nou sfârşit al lumii este invocat acum de specialiştii în mitologia nordică. Aceştia susţin că omenirea nu va avea timp prea mult să se bucure de anul 2014, întrucât pe 22 de februarie întreg pământul se va scufunda în ape.
În această zi, zeul Odin va fi ucis de lupul Fenrir, iar mai multe cutremure uriaşe vor zgudui Pământul. Apele mărilor se vor învolbura şi vor înghiţi uscatul, potrivit mitologiei nordice.
Danielle Daglan, specialist la Norvik Viking Centre, a explicat că, de data aceasta, previziunile ar trebui luate în considerare, întrucât deja o serie de evenimente amintite în legenda lui Ragnarok s-au adeverit deja. Este vorba despre „războaiele dintre fraţi” şi „ruperea graniţelor”.
„Ideea potrivit căreia graniţele nu vor mai exista ar putea fi atribuită existenţei Internetului, care permite comunicarea între milioane de oameni simultan în jurul lumii”, a explicat Daglan.
„În ultimii ani, au existat o mulţime de predicţii privind Apocalipsa maiaşă, care au trecut fără măcar un incident, şi numeroase alte date privind sfârşitul lumii au fost anunţate de diverşi vizionari”, a mai spus Danielle Daglan. „(...) Cea mai credibilă este însă varianta vikingilor, potrivit căreia lumea se va sfârşi cu adevărat pe 22 februarie”, a conchis aceasta.
Totuşi, potrivit legendei Ragnarok, o nouă lume va renaşte după acest moment.
Trimiteți un comentariu