Creditarea companiilor din zona euro a înregistrat o scădere record de 3,9% în luna noiembrie, sporind presiunea asupra Băncii Centrale Europene (BCE) pentru măsuri mai ample de stimulare a economiei uniunii monetare.BCE a redus dobânda de politică monetară la un minim record de 0,25%, a introdus lichidităţi semnificative în sistemul bancar şi a anunţat un program de achiziţii de obligaţiuni ale guvernelor aflate în dificultate, program încă neutilizat.
Măsurile BCE nu au însă impact similar la nivelul întregii zone euro, notează Reuters, conform Mediafax.
"În mod îngrijorător, nu există niciun semn al unei schimbări a trendului de creditare către companiile din zona euro, iar această situaţie amplifică presiunea asupra BCE să acţioneze. Băncile consideră probabil că situaţia economică şi perspectivele din multe ţări din zona euro creează un climat încă nesigur pentru creditare, în pofida creşterii economice modeste înregistrate de zona euro", a declarat economistul şef pentru Europa al IHS Economics, Howard Archer. Viitoarea analiză a activelor băncilor de către BCE exacerbează această situaţie, întrucât instituţiile de credit sunt şi mai reticente să-şi asume riscuri suplimentare.
BCE nu va adopta, probabil, noi măsuri de sprijinire a economiei la reuniunea de săptămâna următoare, după ce preşedintele băncii, Mario Draghi, a declarat că nu este nevoie de acţiuni urgente, notează Reuters. Creditarea către companiile din zona euro a înregistrat un declin de 3,9% în noiembrie, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, după un declin de 3,8% în octombrie, arată date publicate vineri de către BCE. Spania a consemnat cea mai mare scădere, de 13,5%, însă contracţia a fost mai temperată decât în luna anterioară. De asemenea, în Italia, o altă ţară cu dificultăţi din uniunea monetară, creditarea către companii a scăzut în noiembrie cu 5,9%, cea mai mare din ultimii zece ani. Malta, cea mai mică economie a zonei euro, se află într-o situaţie similară, cu un declin de 10,4%. Doar cinci dintre economiile zonei euro au înregistrat creştere a creditării în noiembrie, Franţa fiind singura mare economie aflată printre acestea. De asemenea, diferenţele semnificative în privinţa dobânzilor s-au menţinut, companiile din Finlanda plătind doar o treime din ratele pe care trebuie să le accepte firmele din Grecia sau Cipru. Acest decalaj se menţine de la declanşarea crizei datoriilor suverane şi este considerat o problemă de către BCE, întrucât dobânda de politică monetară redusă nu se transmite în mod egal către toate ţările zonei euro.
3 comentarii:
Grecia a acuzat troica creditorilor internaţionali (FMI-CE-BCE) că a greşit calculele cu privire la aplicarea măsurilor de austeritate ce i-au fost solicitate şi la efectele acestora asupra economiei, transmite agenţia EFE, citând o scrisoare transmisă Parlamentului European (PE) de ministrul grec de finanţe, Yannis Stournaras, după ce PE a deschis o investigaţie referitoare la modul în care troica internaţională a gestionat criza economică.
Potrivit Agerpres, în textul scrisorii, ministrul grec susţine că "zona euro nu a diagnosticat la timp cauzele crizei din Grecia şi din ţările din sudul Europei", iar programul de austeritate a fost implementat atunci când ţara era în recesiune, "ceea ce a provocat dificultăţi suplimentare, întrucât ajustările structurale sunt mai uşor de pus în practică în perioade de creştere economică".
În primul program "s-a pus un accent prea mare" pe creşterea impozitelor, în loc să se reducă cheltuielile şi nu s-a acţionat suficient în direcţia îmbunătăţirii colectării taxelor şi a luptei împotriva evaziunii fiscale, care, în opinia lui Sturnaras, "ar fi trebuit să înceapă mult mai devreme".
Ministrul Stournaras mai critică troica şi pentru că a dat Greciei termene foarte strânse în care să îndeplinească exigenţele cuprinse în primul program.
Janet Yellen a fost aleasă la conducerea FED cu 56 de voturi pentru şi 26 împotrivă. Majoritatea republicanilor s-au opus nominalizării sale, criticând politica ultra-acomodantă a FED, susţinută de Janet Yellen.
Ea a fost candidata favorită a numeroşi economişti, inclusiv a laureatului Premiului Nobel Paul Krugman, şi a aripii stângi a partidului democrat, care s-a mobilizat în această toamnă împotriva primei alegeri a lui Barack Obama, fostul său consilier economic Lawrence Summers. Potrivit criticilor săi, Summers a rămas asociat valului de dereglementare financiară din anii 2000, pe când era secretar al Trezoreriei.
Janet Yellen este vicepreşedinta FED începând din 2010. Ea îi va succeda la 1 februarie lui Ben Bernanke, numit în 2005 de republicanul George W. Bush şi reconfirmat în 2009 de Barack Obama. Mandatul durează patru ani.
Ea va avea sarcina de a înăspri politica monetară americană, reducând gradual injecţiile de lichidităţi ale FED.
Yellen a pledat în favoarea menţinerii sprijinului FED pentru economie în contextul în care reluarea economică rămînea fragilă, iar rata şomajului ridicată (7% în noiembrie).
Rezerva Federală a anunţat în decembrie că ar putea creşte rata cheie, menţinută aproape de zero din 2008, din moment ce rata şomajului va scădea la 6,5%.
"Declaraţiile lui Yellen arată că ea este pentru ca inflaţia să depăşească rata ţintă de 2%", a declarat republicanul Charles Grassley.
"Avem nevoie de cineva care să se focalizeze pe un dolar puternic şi o inflaţie scăzută", a adăugat el, înainte de a vota împotrivă.
Dacă Guvernul vrea, nu mai contează ce își dorește populația. Lucru care se aplică anul acesta și în ceea ce privește creșterea prețurilor, umflate de taxe și de impozite
La cinci ani de la declanșarea crizei economice, țara noastră continuă să se zbată în neputință. În incapacitatea de a reporni economia pe baze sustenabile, care să permită și sectorului privat să se dezvolte, și bugetului de stat să nu mai lucreze pe deficit. Neputință care se observă cu ochiul liber și în datele macro: după o creștere a PIB de circa 3% în 2013 (cu sprijinul larg al agriculturii), anul acesta ne așteptăm la o majorare de doar 2%.
Trimiteți un comentariu