Managementul riscurilor globale - Asociatia PROXEMIS

Speranţele de creştere a creditării şi profiturilor se îndreaptă în special către pieţele central şi est europene (ECE). „Semnele redresării economice în vestul Europei se transmit şi într-o producţie industrială mai mare în regiunea ECE, deşi persistă diferenţe notabile între ţări. Mai departe, îmbunătăţirea activităţii economice în regiune va fi însoţită de accelerarea creditării, împinsă cu precădere de sectorul clienţilor corporativi“, a declarat Gianni Franco Papa, şeful diviziei pentru Europa Centrală şi de Est a grupului Unicredit.

Potrivit unui studiu realizat de analiştii grupului, creditele bancare vor avea, în perioada 2013-2015, creşteri anuale importante, de peste 4%, în ţări ca Polonia, Slovacia, Cehia sau Serbia, şi de-a dreptul spectaculoase în Turcia şi Rusia (17%, respectiv 14,7%). În acest tablou optimist, perspectivele pentru România fac notă discordantă. „Anul acesta, ne aşteptăm tot la o creştere negativă pentru România, -0,8%, dar decelerarea creditării va fi totuşi mai puţin amplă decât anul trecut“, spune Carmelina Carluzzo, deputy head of CEE Strategic Analysis în cadrul grupului Unicredit. Pentru intervalul 2013-2015, creşterea anuală a creditării bancare în ţara noastră va fi de doar 1,2%, a doua cea mai proastă din regiune, după Slovenia.  Soluţiile gândite de autorităţile române pentru repornirea creditării şi susţinerea creşterii economice pe această cale nu pot rezolva, însă, problema creditelor neperformante, consideră analistul Florin Cîţu. BNR a redus recent dobânda-cheie la un nou minim istoric, 3,75%, diminuând, totodată, rata rezervei minime obligatorii (RMO) atât pentru depozitele în lei ale băncilor, de la 15% la 12%, cât şi pentru pasivele în valută, de la 20% la 18%, începând cu data de 24 ianuarie, măsuri care ar urma să lase la dispoziţia bancherilor fonduri suplimentare de 4 miliarde de lei şi 500 milioane de euro. „Eliberarea de lichidităţi pe termen lung în lei ar trebui teoretic să ajute creditarea, pentru că ar reduce preţul (deşi aşteptările inflaţioniste s-ar putea să împingă acest preţ în sus pe termen lung), dar lucrurile nu sunt aşa de simple. Creditarea suferă din alte cauze decât preţul, iar reducerea RMO în lei rezolvă doar nepotrivirea de scandenţe între ce oferă BNR ca lichiditate pe termen scurt şi interesul economiei pentru lichidităţi pe termen lung, nu însă şi problema creditelor neperformante“, spune Cîţu. În opinia sa, măsurile BNR vor ajuta mai mult statul să se împrumute în valută decât sectorul privat.