Experţii Comisiei Europene au transmis autorităţilor române că prima versiune a Acordului de Parteneriat (AP) pentru utilizarea fondurilor comunitare în perioada 2014-2020 este lipsită de viziune strategică, prea vagă şi nu dovedeşte că lecţia dată de eşecul cheltuirii banilor UE este valorificată, transmite Mediafax.
Observaţiile au fost transmise de către experţii Comisiei Europene (CE) prin intermediul misiunii României la Bruxelles, la sfârşitul lunii decembrie, pe baza primei versiuni a Acordului de Parteneriat finalizată în luna octombrie.
Această primă versiune a Acordului, care reprezintă, practic, o formă mult mai avansată decât un simplu draft şi indică modul în care autorităţile române şi-au propus să atragă fonduri europene în perioada 2014-2020, a fost prezentată, în octombrie, membrilor Camerei Deputaţilor de premierul Victor Ponta şi ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
7 comentarii:
UPDATE: Curtea Constituţională a decis neconstituţionalitatea Legii descentralizării în principal în raport cu competenţele descentralizate şi bunurile transferate autorităţilor locale, au explicat surse din CCR pentru Mediafax.
Potrivit acestora, descentralizarea priveşte trei aspecte, respectiv competenţe, bunuri şi bani transferate autorităţilor locale.
În cazul competenţelor, judecătorii CC au constatat că acestea au fost menţinute în unele cazuri şi la nivel central şi la nivel local, fiind o suprapunere de competenţe, iar în alte cazuri măsurile au generat mai degrabă centralizarea acestora.
De asemenea, în cazul bunurilor s-a constatat faptul că acestea nu au un statut juridic clar, întrucât legea reglementează transferul bunurilor din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a autorităţilor locale, respectiv din cea privată a statului în cea privată a autorităţilor locale.
În schimb, prevederile legii nu sunt corelate cu cele din anexele cu descrierea bunurilor care fac obiectul descentralizării.
UPDATE: Curtea Constituţională a decis neconstituţionalitatea Legii descentralizării în principal în raport cu competenţele descentralizate şi bunurile transferate autorităţilor locale, au explicat surse din CCR pentru Mediafax.
Potrivit acestora, descentralizarea priveşte trei aspecte, respectiv competenţe, bunuri şi bani transferate autorităţilor locale.
În cazul competenţelor, judecătorii CC au constatat că acestea au fost menţinute în unele cazuri şi la nivel central şi la nivel local, fiind o suprapunere de competenţe, iar în alte cazuri măsurile au generat mai degrabă centralizarea acestora.
De asemenea, în cazul bunurilor s-a constatat faptul că acestea nu au un statut juridic clar, întrucât legea reglementează transferul bunurilor din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a autorităţilor locale, respectiv din cea privată a statului în cea privată a autorităţilor locale.
În schimb, prevederile legii nu sunt corelate cu cele din anexele cu descrierea bunurilor care fac obiectul descentralizării.
UPDATE: Curtea Constituţională a decis neconstituţionalitatea Legii descentralizării în principal în raport cu competenţele descentralizate şi bunurile transferate autorităţilor locale, au explicat surse din CCR pentru Mediafax.
Potrivit acestora, descentralizarea priveşte trei aspecte, respectiv competenţe, bunuri şi bani transferate autorităţilor locale.
În cazul competenţelor, judecătorii CC au constatat că acestea au fost menţinute în unele cazuri şi la nivel central şi la nivel local, fiind o suprapunere de competenţe, iar în alte cazuri măsurile au generat mai degrabă centralizarea acestora.
De asemenea, în cazul bunurilor s-a constatat faptul că acestea nu au un statut juridic clar, întrucât legea reglementează transferul bunurilor din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a autorităţilor locale, respectiv din cea privată a statului în cea privată a autorităţilor locale.
În schimb, prevederile legii nu sunt corelate cu cele din anexele cu descrierea bunurilor care fac obiectul descentralizării.
După mai bine de două decenii, România a ajuns la o anumită stabilitate macroeconomică similară (iar în unele cazuri, superioară) celei din țările dezvoltate ale Europei.
Această stabilitate poate fi descrisă metaforic drept „dominanța cifrei 2”: deficit bugetar de circa 2 la sută din PIB, deficit de cont curent de aproximativ 2 la sută din PIB, o rată a inflației de circa 2 la sută pe an, o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) de aproximativ 2 la sută pe an.
Problema care se va pune este de a accelera creșterea PIB de la 2 la sută pe an la 3,5-4 la sută pe an, fără a afecta ceilalți indicatori macroeconomici.
După mai bine de două decenii, România a ajuns la o anumită stabilitate macroeconomică similară (iar în unele cazuri, superioară) celei din țările dezvoltate ale Europei.
Această stabilitate poate fi descrisă metaforic drept „dominanța cifrei 2”: deficit bugetar de circa 2 la sută din PIB, deficit de cont curent de aproximativ 2 la sută din PIB, o rată a inflației de circa 2 la sută pe an, o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) de aproximativ 2 la sută pe an.
Problema care se va pune este de a accelera creșterea PIB de la 2 la sută pe an la 3,5-4 la sută pe an, fără a afecta ceilalți indicatori macroeconomici.
Asistenta secretarului de stat american pentru afaceri europene si eurasiatice, Victoria Nuland, a declarat sambata, raspunzand unei intrebari pe marginea comparatiei facute de premierul Victor Ponta cu privire la condamnarea lui Adrian Nastase si cea a Iuliei Timoshenko, ca nu va comenta cazuri individuale, dar ca "este ingrijorator cind sint atacuri la independenta justitiei, cind politicieni din orice partid decid sa provoace indepedenta justitiei". De asemenea, principalul mesaj pentru guvern transmis de Nuland a fost ca "SUA vor o Romanie cat mai puternica posibil, cat mai curata, cat mai democratica, sa fie marele nostru aliat in aceasta zona". Nuland a mai spus ca a discutat in Romania despre "preocuparile centrale - continuarea intaririi si aprofundarii statului de drept, a luptei impotriva coruptiei, cresterea transparentei", si a transmis ca SUA vor continua sa sustina presa libera din Romania. Referindu-se la absenta premierului Victor Ponta din tara pe parcursul vizitei sale, Nuland a spus: "A fost, sincer, un accident faptul ca eu am putut veni in Romania intr-o zi in care el avea alte obligatii".
Comisia Europeana (CE) a dezmintit vineri informatiile ca ar vrea ca Germania sa le permita accesul la ajutoare sociale imigrantilor someri proveniti din Uniunea Europeana (UE), in raspuns la un articol in acest sens publicat intr-un ziar german, transmite Deutsche Welle, citat de Agerpres.
"Comisia Europeana nu preseaza Germania sa-si diminueze cerintele in vederea accesului imigrantilor din UE la ajutoare sociale. Afirmatiile contrare si articolele din media sunt false", a declarat purtatoarea de cuvant a CE Pia Ahrenkilde.
Aceasta a adaugat ca legislatia UE defineste parametri clari pentru a-i impiedica pe imigrantii din UE sa abuzeze de sistemele de ajutoare sociale din tarile gazda.
Potrivit unui document obtinut de cotidianul Sueddeutsche Zeitung, CE a luat pozitie fata de un caz aflat pe rolul Curtii Europene de Justitie (CEJ) din Luxemburg. In procesul de la CEJ se dezbate situatia unei tinere de 24 de ani din Romania care traieste din 2010 in Germania cu fiul ei. Aceasta ar fi locuit la sora sa in Leipzig si a primit alocatia pentru copil si un spor de intretinere de la Autoritatea regionala pentru Copii. Cererea romancei pentru plata ajutorului social a fost respinsa de Agentia pentru Munca. Procesul intentat statului german a fost trimis de Tribunalul Social din Leipzig la CEJ pentru clarificari.
Comisia afirma in documentul citat ca excluderea imigrantilor din UE de la plata ajutorului social (Hartz IV) nu este conforma cu dreptul european. Daca judecatorii vor fi de aceeasi parere, atunci verdictul va spori sansele imigrantilor din alte tari europene de a primi ajutoare sociale in Germania chiar si in situatia in care nu cauta loc de munca, a consemnat RFI Romania, citand cotidianul german. Comisia Europeana considera ca sistemul social din Germania contravine regulamentelor europene si ca strainii din alte state comunitare au dreptul la ajutor social chiar daca nu lucreaza sau daca nu cauta un job. Comisia afirma ca Berlinul nu are voie sa impuna restrictii generale in aceste cazuri.
Problema imigratiei a devenit suficient de proeminenta in ultimele saptamani pentru ca postul public ARD sa o abordeze in sondajul sau lunar DeutschlandTrend, facut public vineri, continua Deutsche Welle. Conform sondajului, majoritati de circa 70% dintre participanti au fost de acord cu doua afirmatii pe aceasta tema: mai intai, ca "economia Germaniei are nevoie de lucratori calificati din alte tari", iar apoi ca "imigrantii din tari ale UE care nu cauta un loc de munca trebuie sa plece din tara".
Statisticile actuale sugereaza ca, in comparatie cu alte grupuri de imigranti, numarul de romani si bulgari din Germania care lucreaza este mai mare. Agentiile germane pentru ocuparea fortei de munca s-au pronuntat in favoarea politicii de "frontiere deschise", invocand situatia de pe piata muncii si imbatranirea populatiei, mai adauga Deutsche Welle.
Trimiteți un comentariu