Romania se indatoreaza din ce in ce mai mult - NU A ATRAS FONDURI - A IMPRUMUTAT !!!

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a "atras" (de fapt a imprumutat ) 1 miliard lei şi 278,7 milioane euro, prin două licitaţii pentru vânzarea de titluri de stat denominate în lei şi în euro, potrivit unor comunicate trimise astăzi redacţiei. Costul de finanţare pentru titlurile în lei a scăzut cu aproape o treime faţă de cel acceptat la o operaţiune similară din decembrie. La licitaţia pentru titluri de stat în lei, investitorii şi băncile au depus ordine de subscriere de circa 1,97 miliarde lei pentru certificatele de depozit cu maturitate la un an. Sumele subscrise au fost aproape duble faţă de valoarea programată a licitaţiei, de 1 miliard lei.
Pentru aceste titluri, Trezoreria a plătit un randament mediu de 2,03% pe an, iar costul de finanţare maxim a fost de 2,07% pe an. Anterior, în decembrie, Finanţele au acceptat un randament mediu de 2,9% pe an. Suma împrumutată prin licitaţia pentru obligaţiuni cu maturitate de cinci ani şi denominate în euro, de 278,7 milioane euro, este cu 39% peste valoarea programată, de 200 milioane euro. Ordinele de subscriere au însumat 772 milioane euro, fiind de aproape patru ori mai mari decât valoarea indicativă.
Randamentul mediu acceptat a fost de 3,18% pe an, iar cel maxim, de 3,19% pe an. Următoarea licitaţie din acest an pentru titluri de stat va avea loc luni, când MFP intenţionează să împrumute 500 milioane lei, prin vânzarea de obligaţiuni cu maturitate de zece ani.  Tot în această lună, MFP va organiza licitaţii pe piaţa internă pentru vânzare de titluri de stat în valoare de 4,03 miliarde lei şi 200 milioane euro, de aproape două ori mai mult decât titlurile care ajung la scadenţă în această lună, de 2,78 miliarde lei. Ţinta a fost depăşită deja, Trezoreria împrumutând până acum 4,33 miliarde lei şi 278,7 milioane euro, la care se adaugă 2 miliarde dolari atraşi de pe pieţele internaţionale prin două emisiuni de obligaţiuni, cu maturităţi de 10 şi 30 de ani.
Anul trecut, statul român a împrumutat de pe piaţa internă 48,53 miliarde lei, la care se adaugă emisiuni în valută, interne şi externe, de 3,57 miliarde de euro şi 1,5 miliarde de dolari. Fondurile atrase în lei în 2013 sunt cu 16,5% mai mici decât valoarea împrumutată în 2012, de 58,17 miliarde lei, iar finanţările în valută au fost similare, de la 4,71 miliarde de euro din 2012. 

Un consultant financiar francez a declarat pentru Financial Times că măsurile anunţate de Hollande, prin care reducerea impozitării muncii va fi însoţită de reduceri ale cheltuielilor publice şi nu de compensarea prin alte taxe, reprezintă o noutate absolută pentru Franţa. Valul de optimism al antreprenorilor se va lăsa, însă, aşteptat destul de mult, deoarece "credibilitatea guvernului este zero".  Realizarea faptului că reducerea impozitelor trebuie să vină la pachet şi cu reducerea cheltuielilor publice reprezintă "un vaccin împotriva socialismului pentru francezi", după cum a mai declarat consultantul citat de FT.
Dar campania de imunizare a Franţei, împotriva promisiunilor electorale rupte de realitatea economică, este abia la început. Ultimele date de la Markit Economics arată o nouă contracţie a sectorului privat din Hexagon în ianuarie 2014, în condiţiile presiunilor tot mai mari asupra marjelor de profit. Costurile au înregistrat cea mai rapidă creştere din ultimele 21 de luni, mai ales în sectorul serviciilor, în timp ce preţurile cerute clienţilor îşi continuă tendinţa de scădere, mai ales pe fondul scăderii puterii de cumpărare. Iar situaţia companiilor franceze, care se confruntă cu inflaţia accentuată a costurilor şi deflaţia veniturilor, nu este, nici pe departe, unică în Europa. Aceasta este situaţia cu care se confruntă Arnaud Montebourg, iar diatribele sale sunt irelevante în lipsa unor măsuri cu adevărat revoluţionare, care să pornească de la eliberarea economiei de sub jugul elitelor socialiste crescute de ENA (n.a. École nationale d'administration), adepte ale "campionilor economici", atât de dragi fasciştilor de pretutindeni. Însă adevărata dimensiune a problemelor cu care se confruntă autorităţile franceze este ilustrată cel mai bine de Bill Bonner, autor şi antreprenor de succes, care a scris recent despre experienţa sa de 15 ani din Franţa. "Dacă eşuezi, te pedepsesc cu taxe, probleme administrative şi contracte sindicale înşelătoare, iar dacă ai succes te recompensează cu taxe, probleme administrative şi contracte sindicale înşelătoare", arată americanul de origine irlandeză. "Cu toate acestea, antreprenorii dinamici şi bine educaţi din Franţa nu pot fi opriţi. Ei deschid, în continuare, afaceri de succes, dar în Marea Britanie şi Statele Unite", mai scrie Bonner.

De mai bine de un deceniu, PSD şi-a permis luxul de a se comporta într-o manieră josnică, bucurându-se, în acelaşi timp, de un minim suport şi de indiferenţa benefică a familiei politice din care face parte, Partidul Socialist European. Dar a pierdut acest sprijin săptămâna trecută, când Victor Ponta a fost mustrat, în mod public, de către Martin Schultz, preşedintele Parlamentului European, pentru limbajul folosit împotriva unui coleg de-al său, dintr-o tabără politică rivală.

Victor Ponta şi cu mine provenim din ţări aflate la extremităţile Uniunii Europene. În prezent, amândoi suntem nemulţumiţi de deciziile luate la Bruxelles, dar din ra­ţi­uni diferite. Împreună cu majoritatea con­cetăţenilor mei, mă tem că UE pur şi sim­plu desfiinţează unele libertăţi care, în Ma­rea Britanie, au fost câştigate numai după o luptă acerbă – un parlament ales de­mo­cratic, care garantează o serie de libertăţi individuale, fără constrângeri din afară.

În România, un parlament tânăr a căzut în mâna unei oligarhii care urmăreşte mo­delarea legilor şi a regulilor guvernării, ast­fel încât membrii acesteia să poată ope­ra în voie, fără vreo restricţie din partea instituţiilor statului. Bruxellesul nu poate tolera atât de uşor un parlament care, pe de-o parte, într-un stat încearcă să lu­cre­ze în favoarea interesului naţional, în timp ce, într-un altul, urmăreşte, în mod evident, apărarea intereselor de grup. (sursa RL)

Carpatair, una dintre cele mai importante companii aeriene românesti, cu sediul central la Timișoara, având capital majoritar elvețian, a obținut ieri intrarea în insolvență, intenția companiei fiind de a urma un proces de reorganizare judiciară.

Potrivit unui anunț al companiei aeriene, printre cauzele acestei decizii se află litigiile împotriva Aeroportului Timişoara având ca obiect activităti anticoncurenţiale investigate în prezent de Comisia Europeana dar şi de instanţele şi autoritătile naţionale, daunele estimate ridicându-se la circa 30 milioane de euro.

În timpul procesului de reorganizare, compania va continua o activitate comercială normală, iar conducerea companiei va fi asigurată de actuala echipă de management condusa de Nicolae Petrov, sub supravegherea administratorului judiciar desemnat.
În primăvara anului trecut, Carpatair a obținut pentru a cincea oară consecutiv statutul de operator IOSA conferit de IATA (International Air Transport Association), cel mai riguros sistem de evaluare a siguranței operaționale pentru companiile aeriene din întreaga lume. Carpatair deține încă din 2005 certificarea standardelor de calitate și siguranță IOSA, fiind singurul operator privat de transport aerian din România și una dintre primele companii aeriene din Europa de Est care respectă aceste standarde certificate la nivel internațional pentru zborurile comerciale.

Nivelul creditelor neperformante deţinute de băncile italiene a continuat să crească în noiembrie, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani, deoarece companiile şi consumatorii nu au reuşit să-şi achite împrumuturile, a anunţat, ieri, Asociaţia bancară italiană (ABI).

Creditele neperformante brute aflate în portofoliul băncilor italiene au urcat în noiembrie 2013 cu 22,8%, la 149,6 miliarde de euro (202,3 miliarde de dolari), în timp ce numărul clienţilor băncilor care au probleme cu achitarea datoriilor a ajuns la 1,2 milioane. Creditele neperformante brute reprezentau în noiembrie 7,8% din totalul împrumuturilor, faţă de 7,7% în octombrie, potrivit datelor ABI, citate de Reuters şi Dow Jones Newswires

În ultimii doi ani, creditele neperformante au crescut cu 45%.

Băncile italiene au redus creditarea pentru a 20-a lună consecutiv în decembrie, datele indicând impactul restricţionării creditării şi a recesiunii din a treia economie a zonei euro.

Creditele către persoanele fizice şi juridice au scăzut luna trecută cu 3,4%, după un declin de 4,5% în noiembrie, a anunţat Asociaţia bancară italiană.

Principalele bănci italiene sunt Intesa Sanpaolo, UniCredit, Monte dei Paschi di Siena, Banco Popolare şi UBI Banca.

Sursa: Agerpres

Speranţele de creştere a creditării şi profiturilor se îndreaptă în special către pieţele central şi est europene (ECE). „Semnele redresării economice în vestul Europei se transmit şi într-o producţie industrială mai mare în regiunea ECE, deşi persistă diferenţe notabile între ţări. Mai departe, îmbunătăţirea activităţii economice în regiune va fi însoţită de accelerarea creditării, împinsă cu precădere de sectorul clienţilor corporativi“, a declarat Gianni Franco Papa, şeful diviziei pentru Europa Centrală şi de Est a grupului Unicredit.

Potrivit unui studiu realizat de analiştii grupului, creditele bancare vor avea, în perioada 2013-2015, creşteri anuale importante, de peste 4%, în ţări ca Polonia, Slovacia, Cehia sau Serbia, şi de-a dreptul spectaculoase în Turcia şi Rusia (17%, respectiv 14,7%). În acest tablou optimist, perspectivele pentru România fac notă discordantă. „Anul acesta, ne aşteptăm tot la o creştere negativă pentru România, -0,8%, dar decelerarea creditării va fi totuşi mai puţin amplă decât anul trecut“, spune Carmelina Carluzzo, deputy head of CEE Strategic Analysis în cadrul grupului Unicredit. Pentru intervalul 2013-2015, creşterea anuală a creditării bancare în ţara noastră va fi de doar 1,2%, a doua cea mai proastă din regiune, după Slovenia.  Soluţiile gândite de autorităţile române pentru repornirea creditării şi susţinerea creşterii economice pe această cale nu pot rezolva, însă, problema creditelor neperformante, consideră analistul Florin Cîţu. BNR a redus recent dobânda-cheie la un nou minim istoric, 3,75%, diminuând, totodată, rata rezervei minime obligatorii (RMO) atât pentru depozitele în lei ale băncilor, de la 15% la 12%, cât şi pentru pasivele în valută, de la 20% la 18%, începând cu data de 24 ianuarie, măsuri care ar urma să lase la dispoziţia bancherilor fonduri suplimentare de 4 miliarde de lei şi 500 milioane de euro. „Eliberarea de lichidităţi pe termen lung în lei ar trebui teoretic să ajute creditarea, pentru că ar reduce preţul (deşi aşteptările inflaţioniste s-ar putea să împingă acest preţ în sus pe termen lung), dar lucrurile nu sunt aşa de simple. Creditarea suferă din alte cauze decât preţul, iar reducerea RMO în lei rezolvă doar nepotrivirea de scandenţe între ce oferă BNR ca lichiditate pe termen scurt şi interesul economiei pentru lichidităţi pe termen lung, nu însă şi problema creditelor neperformante“, spune Cîţu. În opinia sa, măsurile BNR vor ajuta mai mult statul să se împrumute în valută decât sectorul privat.

Banca Centrală Europeană ar putea îmbunătăţi estimările de creştere a economiei zonei euro, a declarat, marţi, Ewald Nowotny, membru în consiliul director al BCE, reiterând că nu se aşteaptă nici la deflaţie şi nici la inflaţie, în condiţiile în care banca menţine politica monetară relaxată, transmite Reuters.

Economiile din Germania şi Austria o duc bine, Spania şi Irlanda au o evoluţie peste estimări, iar Franţa este stabilă, le-a declarat jurnaliştilor Nowotny, care este şi guvernator al Băncii Centrale a Austriei. Dacă împarţi riscurile, în acest moment este mai ridicată probabilitatea ca situaţia să se îmbunătăţească decât să se înrăutăţească, a răspuns oficialul când a fost întrebat dacă în martie BCE va revizui în creştere estimările privind evoluţia zonei euro. Accelerarea creşterii în 2015 ar trebui să ducă şi la o inflaţie mai ridicată, dar se va menţine în ţinta de 2% stabilită de BCE, a dat asigurări Ewald Nowotny.

În decembrie, BCE a îmbunătăţit estimările de creştere a economiei zonei euro la 1,1% în acest an.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut uşor în luna decembrie 2013, până la 0,8%, de la nivelul de 0,9% înregistrat în luna noiembrie, arată o estimare preliminară publicată de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Luna trecută, Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a revizuit în jos estimările privind rata inflaţiei în zona euro pentru 2013 şi 2014, până la 1,4%, şi, respectiv, 1,1%. În plus, potrivit primelor prognoze pentru 2015, media inflaţiei în zona euro ar urma să se situeze la 1,3%, sub ţinta de 2% avută în vedere de BCE.

Deflaţia, o scădere cronică a preţurilor, afectează întreaga economie, deoarece consumatorii evită să facă achiziţii în aşteptarea unor noi reduceri de preţuri, ceea ce afectează cererea şi forţează companiile să-şi reducă cheltuielile şi angajările, creând astfel un efect în spirală.

Sursa: Agerpres

Vocea Rusiei susține că arestarea pentru a doua oară a lui Adrian Năstase se înscrie în tiparul practicilor pe care Statele Unite ale Americii le aplică în colonii. Site-ul postului de radio finanțat de la Kremlin  mai spune că SUA l-au băgat pe Năstase la închisoare și că superputerea mondială “filtrează” clasa politică de la București, astfel încât la putere să ajungă “executanți servili și corupți”. “America, forţa care l-a uns pe Năstase la domnie şi cea care l-a băgat în puşcărie, are tot interesul ca românii să creadă că problemele ţării în care trăiesc nu sunt generate de statutul de colonie occidentală, ci de corupţia liderilor politici. Partea ironică constă în faptul că SUA gestionează şi „filtrează” clasa politică în aşa fel încât la putere ajung numai executanţi servili şi corupţi, dar poporului i se spune că el este de vină pentru că a ales (din nou!) nişte politicieni corupţi şi incapabili.“, se mai artă în sursa citată”, scrie Vocea Rusiei.  Postul de radio susține că fostul premier Năstase a fost condamnat într-un dosar “minor și șubred din punct de vedere juridic” pentru a se “mima lupta împotriva corupției corelat cu necesitatea păstrării în formă neatinsă a sistemului neocolonial în care este încadrată România”.  “În fond, nu s-a întâmplat nimic nou. Dacă ne uităm la țările africane, algoritmul este aproape identic. Mai întâi, clasa politică vinde sau concesionează toate resursele țării. Peste câțiva ani, când populația începe să se revolte, liderii politici (oricât de servili ar fi față de Occident) sunt declarați corupți, sunt linșați mediatic de presa străină, iar apoi sunt executați după o scurtă și glorioasă „revoltă democratică” susținută de operativii CIA sau DGSE. Noii conducători se apucă de „reformarea justiției” și „întărirea statului de drept”, dar lasă neatinse contractele coloniale. Peste câțiva ani ciclul se repetă. În România lucrează același sistem, doar că România încă nu este Niger și „guvernatorii expirați” ajung la pensie sau, mai nou, după gratii”, adaugă site-ul Vocea Rusiei.  Postul de radio concluzionează că Năstase nu este nici ultimul, nici primul “guvernator expirat”, într-o astfel de postură urmând să se afle, probabil, președintele Traian Băsescu.

ROMANIA - criza grava intstitutionala - Ponta un nemernic incompetent

Privind criza grava intstitutionala: Victor Ponta, nemernicul nestiutor, nu stie ca exista proceduri detaliat pentru astfel de evenimente (accidentul aviatic grav de luni). Total nepriceputul si incompetentul Ponta nu stie ce contine “Regulamentul privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de producerea unui accident de aviatie civila, 2008”, cu putere de lege, care, la art 4 a,b prevede ca gestionarea situatiei se face de urmatoarele structure”
a) Comitetul ministerial din cadrul MT
b) Centrul operativ din MT  si urmeaza celelalte ROMATSA, institutiile locale centrul maritim, administratiile aerodromurilor, 112 etc. In anexa 3 exista o schema logica, cu linii si sageti, cu desfasurarea acestei activitati , cu participarea fiecarei structuri, relatiile dintre ele, ierarhizarea comenzii si informatiilor etc, de inteles pentru orice tampitel cu liceul facut. Evident nu pentru Ponta.
Deci structura de “gestionare” a situatiilor e in sarcina MT deci a ministrului Manescu, urmatoarea-ierarhic responsabila, dupa Ponta, si dupa aceea cei de mai jos, de moartea accidentatilor. Impostorul nepriceput a “discutat” cu la fel de nepriceputa Manescu. Pai nu-I vorba de responsabilitate grava, institutionala aici ? In fapt cei doi acoperiti nu sunt responsabili pentru nimic, si nimeni nu are voie sa se atinga de ei. Acesta-i adevarul in Romania de azi controlata total prin serviciile secrete de grupul politico-financiaro-mafiot de la puterea la vedere dar si din spatele ei, cei mai importanti.

Apoi, prima responsabilitate a lui Ponta e aceea ca nu a convocat si coordonat, conform legii, “Comitetul National pentru Situatii de Urgenta”. In loc de aceasta, imberberul iresponsabil arrogant si nestiutor,a plecat la cocina B1 sa se harjoneasca cu promterista Puscalau, in dispret total fata de acest popor, nepasandu-i de acest popor, exact la fel ca si la catastrofa nationala Muntenegru cand se scalambaia, iresponsabil si gretos, pe terenul de baschet. Si acesta nu-I motiv de demisie ? Plagiatul nu e motiv de demisie ? Fraudarea rezultatului Referendumului din 2012 prin utilizarea ilegala si premeditata a listelor electorale falsificate nu-I motiv de demisie ? Ce trebuie sa mai faca acest nepriceput, necunoscator, incompetent, nerusinat la adresa poporului care-l suporta, imberb si papitzoi arogant, Victor Ponta, sa plece din postul de raspundere pentru care nu are calificare, nu se pricepe, si-l administreaza, total vicios, postul de PM? Toate acestea din cauza ca e ofiter al unui serviciu, acoperit, dar sustinut de toate serviciile secrete, illegal ? Si toate acestea in starea de intoxicare si manipulare a opiniei pubice facute pe cele cinci cocine de televiziune, Antena3, Realitatea, RomaniaTV, B1 si Digi24, ca si pe ziare incluzand oficinile on line, toate controlate de SRI, in principal prin UM 0289, activitate ilegala, neconstituionala, prin ofiterii acoperiti infiltrati in intreaga media, dar cui pasa de lege cand e vorba despre servicii, justitie, politicieni.

Cel mai grav lucru: exista un singur roman in aceasta tara, in afara de noi, caruia sa-i pese de aceasta situatie catastrofala privin institutiile statului ? de ce nu exista ? rusine,romanilor ! macar celor care stiu carte.

Romania a atras 2 miliarde dolari de pe pietele internationale prin doua emisiuni de obligatiuni, cu maturitati de 10 si 30 de ani, la randamente sub nivelurile indicative prezentate investitorilor, anunta Mediafax.
Titlurile la 10 ani au fost vandute la 220 puncte de baza (2,2 puncte procentuale) peste referinta titlurilor de trezorerie SUA, potrivit Reuters. Astfel, randamentul emisiunii ar fi de 5,04%.
Obligatiunile cu scadenta la 30 de ani au fost vandute pe piata la aproximativ 250 puncte de baza (2,5 puncte procentuale) peste costul de referinta al titlurilor de Trezorerie SUA, randamentul fiind de 6,28%. Emisiunea pe 30 de ani reprezinta o premiera din punct de vedere al maturitatii.
Potrivit anuntului initial, titlurile la 10 ani aveau un randamentul indicativ de 237,5 puncte de baza (2,375 puncte procentuale) peste referinta titlurilor de trezorerie SUA, iar cele pe 30 de ani de aproximativ 270 puncte de baza (2,7 puncte procentuale) peste costul de referinta al titlurilor de Trezorerie SUA.
BNP Paribas, Citigroup si JP Morgan sunt aranjori principali ai plasamentului de obligatiuni.
Ministerul Finantelor estimeaza pentru acest an atragerea de finantare de circa 2 miliarde euro de pe pietele internationale, prin programul Medium Term Notes (MTN), operatiuni care vor fi efectuate in functie de conditiile din piete. In cazul unor circumstante favorabile, statul ia in calcul si prefinantarea.
Guvernul a anuntat in luna noiembrie ca plafonul maxim al emisiunilor de titluri de stat pe pietele externe (MTN) a fost aproape dublat, de la 8 miliarde euro la 15 miliarde euro, si extins astfel incat sa acopere urmatorii trei ani, respectiv 2014-2016. MTN a fost aprobat in 2010 pentru o perioada de trei ani.
Initial, programul de emisiuni MTN a avut un plafon de 7 miliarde euro, suplimentat in iunie anul trecut cu 1 miliard de euro pentru a acoperi necesarul de finantare pentru 2013.
Cea mai recenta iesire pe pietele externe a avut loc in luna octombrie, cand Romania a imrumutat luni 500 milioane de euro printr-o emisiune de obligatiuni denominate in euro.
Ministerul Finantelor Publice a programat pentru luna ianuarie licitatii pe piata interna prin care vrea sa vanda titluri de stat in valoare de 4,03 miliarde lei si 200 milioane euro, de aproape doua ori mai mult decat titlurile care ajung la scadenta in aceasta luna, de 2,78 miliarde lei.
Trezoreria a imrumutat deja 2,458 miliarde lei de la inceputul acestui an pe piata interna.
Statul a imprumutat anul trecut de pe piata interna 48,53 miliarde lei, la care se adauga emisiuni in valuta, interne si externe, de 3,57 miliarde de euro si 1,5 miliarde de dolari. Fondurile atrase in lei anul trecut sunt cu 16,5% sub valoarea imprumutata in 2012, de 58,17 miliarde lei, iar finantarile in valuta au fost similare, de la 4,71 miliarde de euro din 2012.

Un studiu care a fost publicat înaintea testului de stres la nivelul UE ale cărui rezultate vor fi anunţate abia în noiembrie 2014 si care a fost realizat de Viral Acharya, profesor la Universitatea din New York şi consilier al Consiliului European pentru Risc Sistemic (o agenţie de evaluare a riscului), şi de Sascha Steffen, de la Şcoala Europeană de Management şi Tehnologie din Berlin, stipuleaza urmatoarele :

109 bănci din zona euro ar avea nevoie de 767 de miliarde de euro pentru a-şi aduce capitalul la un nivel considerat sigur de către Banca Angliei. Şeful departamentului pentru stabilitate financiară al Băncii Angliei, Andrew Haldane, a declarat în 2012 că marile bănci trebuie să ajungă la un nivel al capitalului de 7% din activele totale, pentru a se proteja de o nouă criză.

Suma de 767 miliarde se referă însă doar la 109 bănci care au publicat date financiare, dintr-un total de 128 care vor fi evaluate până în noiembrie.

Cei doi profesori au semnalat că Belgia, Cipru, Franţa şi Germania sunt ţările în care băncile au deficite semnificative de capital.

Băncile au atras de la investitori şi prin sprijinul statelor circa 500 de miliarde de euro de la începutul crizei pentru a-şi consolida situaţia financiară şi pentru a evita o eventuală repetare a crizei financiare din 2008-2009.(sursa mediafax)

Directorul Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat, la Digi 24, în contextul în care comenta scandalul iscat de dezvăluirile lui Eduard Snowden, că 95% din totalul sateliţilor declaraţi ca fiind "de studiu" sunt sateliţi de spionaj.

"Evident că se ascultă. 95% din sateliţii care se învârt în spaţiul extraatmosferic pentru «studierea paşnică a Cosmosului» sunt sateliţi de spionaj. Dacă lumea s-a supărat pentru asta, înseamnă că e infantilă. Aaa, dacă supărarea a fost de cum a fost posibil să se afle şi aşa mai departe, asta e altceva", a spus Meleşcanu.

Directorul SIE a adăugat că nu interceptarea mesajelor este problema, ci decriptarea lor.

"Tot ce este semnal audio, video şi aşa mai departe şi iese în atmosferă este interceptat. Majoritatea sunt însă criptate şi problema e dacă poţi să le decriptezi. Dar de interceptat, se interceptează. Şi noi facem asta, şi toată lumea (...) Sigur, dacă sunt criptate, ajungi mai greu la ele. Înseamnă că au valoare mai mare", a punctat Teodor Meleşcanu.

Întrebat dacă şi SIE ascultă decidenţi politici din alte ţări, directorul instituţiei a răspuns: "Nu, dar de multe ori ajung asemenea semnale şi la noi".

Şeful SIE a precizat că România, odată intrată în NATO, s-a obligat prin tratat să nu aibă operaţiuni pe teritoriul altor state "nici de interceptare, nici de alt tip".

Pe de altă parte, Meleşcanu a dat de înţeles că este posibil ca decidenţi români să fi fost ascultaţi de servicii străine, mai ales dacă au avut convorbiri din străinătate, de pe telefoane necodificate.

"Eu, personal, nu exclud. Mai ales dacă au vorbit din străinătate pe telefoane mobile obişnuite, e foarte posibil (...) Noi facem această recomandare tuturor beneficiarilor: vă rugăm frumos nu vorbiţi pe telefonul mobil, mai ales dacă sunteţi în străinătate, într-o deplasare. Aveţi ceva de vorbit? E o ambasadă, sunt posibilităţi de a comunica. Dacă beneficiarul respectă sau nu, sigur că e opţiunea lui", a declarat Teodor Meleşcanu.

Noile reguli UE privind licitaţiile publice şi contractele de concesionare vor asigura o calitate mai mare şi un preţ mai bun atunci când autorităţile publice vor cumpăra sau închiria activităţi, bunuri sau servicii. Totodată, noua legislaţie comunitară va facilita accesul la licitaţii al firmelor mici şi mijlocii şi vor include prevederi mai stricte privind subcontractarea. Legislaţia aprobată miercuri în PE a fost deja agreată cu Consiliul în iunie 2013. Aceasta revizuieşte regulile actuale privind licitaţiile publice în UE şi stabileşte pentru prima dată standarde comune în spaţiul comunitar privind contractele de concesionare pentru a încuraja competiţia corectă şi a asigura un raport echilibrat între preţ şi calitate, prin introducerea unor criterii noi de atribuire care pun mai mult accent pe aspectele legate de mediu, de inovaţii şi pe cele sociale.

Autorităţile publice cheltuiesc aproximativ 18% din PIB pe achiziţiile de activităţi, bunuri sau servicii, licitaţiile fiind un instrument puternic pentru atingerea unor scopuri sociale specifice.

"Noile reguli trimit un semnal puternic către cetăţeni care au dreptul să vadă o utilizare eficientă a banilor publici", a spus raportorul belgian Marc Tarabella (S&D).

"Noile reguli privind contractele de concesionare reprezintă, de asemenea, un semnal puternic în favoarea întăririi pieţei interne. Ele creează un mediu economic sănătos, de care vor beneficia toţi actorii, inclusiv autorităţile publice, operatorii economici şi, în cele din urmă, cetăţenii UE: acum regulile jocului vor fi cunoscute de toată lumea", a adăugat Philippe Juvin (PPE), raportorul privind contractele de concesionare.

Datorită noului criteriu - "oferta cea mai avantajoasă economic" - în procedura de acordare a contractului, autorităţile publice vor putea accentua calitatea, consideraţiile referitoare la mediu, aspectele sociale sau inovaţia, ţinând în continuare cont de preţ şi de costurile de implementare a achiziţiei. "Noul criteriu va aduce finalul dictaturii celui mai mic preţ, aducând în prim-plan calitatea", a explicat Tarabella.

Eurodeputaţii au decis introducerea unei proceduri complet noi pentru a întări soluţiile inovatoare în licitaţiile publice. Noul "Parteneriat pentru Inovaţie" va permite autorităţilor publice să organizeze licitaţii pentru a rezolva o problemă specifică fără să anticipeze soluţia, lăsând astfel spaţiu contractorului şi contractantului să găsească împreună soluţii inovatoare.

De asemenea, procedura de depunere a ofertelor companiilor va fi mai simplă, cu un "Document Unic European de Licitaţie" bazat pe declaraţii pe proprie răspundere. Doar câştigătorul va trebui să pună la dispoziţie documentele originale. Acest lucru ar putea reduce povara administrativă a companiilor cu mai mult de 80% , conform estimărilor Comisiei Europene. Noile reguli vor încuraja divizarea contractelor în loturi, pentru a facilita accesul la licitaţie al firmelor mai mici.

Pentru a combate dumpingul social şi a asigura respectarea drepturilor lucrătorilor, noile reguli includ prevederi referitoare la subcontractare şi la "oferte anormal de mici". Astfel, ofertanţii care nu respectă legislaţia muncii din UE pot fi excluşi de la licitaţii. Acordul asupra noilor reguli UE privind concesionările subliniază că statele membre rămân în continuare libere să decidă în privinţa execuţiei activităţilor sau serviciilor publice - prin mijloace proprii sau externalizate. Noua directivă "nu cere privatizarea întreprinderilor publice care oferă servicii publicului", se arată în text. Mai mult, deputaţii recunosc caracterul special al apei ca bun public şi acceptă excluderea acestui sector din obiectul noilor reglementări.

Cele două directive vor intra în vigoare 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al UE. După această dată, statele membre au la dispoziţie 24 de luni pentru a implementa prevederile noilor reguli în legislaţia naţională.

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii(FNGCIMM) a primit prima ofertă de participare la derularea "Programului de Garantare a creditelor pentru IMM-uri", se arată într-un comunicat emis redacţiei.
Conform comunicatului, FNGCIMM este pregătit să semneze Convenţiile de garantare imediat ce primeşte de la finanţatori informaţiile obligatorii care stau la baza alocării plafonului de garantare pe fiecare finanţator în parte şi care se referă la valoarea estimată a garanţiilor care urmează să fie acordate în cadrul programului şi la nivelul costurilor totale (marja anuală peste nivelul Robor şi taxe aferente conexe activităţii de finanţare) ce vor fi aplicate finanţarilor în cadrul programului.
Potrivit sursei citate, valoarea plafonului de garantare aprobat pentru program, este de 2 miliarde lei cu menţiunea că sumele din linia de credit pot fi utilizate numai pentru finanţarea capitalului de lucru, neputând fi utilizate pentru refinanţarea altor credite în derulare ale beneficiarului.
"Semnarea convenţiilor de colaborare cu instituţiile de credit va oferi întreprinzătorilor eligibili posibilitatea de a accesa linii de credit pentru capital de lucru în valoare de maxim 5.000.000 lei/I.M.M., garantate în procent de maxim 50% din valoarea finanţării, exceptând dobânzile, comisioanele şi spezele bancare, pe o perioadă de maxim 24 de luni, cu posibilitatea prelungirii cu maxim 12 luni", se precizează în comunicat.
Garanţia se va acorda la cererea băncii, după aprobarea liniei de credit de către instituţia finanţatoare, prima de garantare datorată de beneficiarul programului ridicându-se la nivelul de 1,99% din valoarea garanţiei aprobate. Prima de garantare este compusă din comisionul de risc cuvenit Ministerului Finanţelor Publice, la nivelul de 1,50% din valoarea garanţiei aprobate şi din comisionul de administrare cuvenit FNGCIMM, la nivelul de 0,49% din valoarea garanţiei aprobate, se mai arată în comunicat. 

"Vom revizui în sens ascendent prognoza globală de creştere economică, peste aproximativ trei săptămâni", a declarat Lagarde la Nairobi, în timpul unei întâniri cu liderii mediului de afaceri, citată de Bloomberg. FMI a redus în luna octombrie estimările privind creşterea economiei mondiale în 2013 şi 2014, din cauza încetinirii dinamicii economiilor emergente şi incertitudinilor din SUA privind bugetul.  Două luni mai târziu, în luna decembrie, Lagarde a afirmat că vede "mult mai multă siguranţă" în economia SUA. Rata şomajului din SUA a scăzut la 7% în noiembrie, de la 7,3% în octombrie, şi va continua să scadă odată cu îmbunătăţirea încrederii în revenirea sustenabilă a economiei, a mai spus Lagarde.

Fondul estimează în prezent o rată de creştere economică globală de 3,6% pentru acest an. Lagarde a mai afirmat la Nairobi că reducerea achiziţiilor de obligaţiuni efectuate de Rezerva Federală a SUA ar putea avea efecte negative pentru economiile emergente, deoarece revenirea statelor dezvoltate creşte riscul apariţiei unor turbulenţe pe pieţele financiare.

"Pe măsură ce condiţiile din economiile avansate se normalizează, riscul unei volatilităţi mai ridicate pe pieţele financiare ar putea crea noi dificultăţi în zona economiilor emergente", a afirmat liderul FMI.

Rezerva Federală a SUA, cea mai puternică bancă centrală din lume, a anunţat în luna decembrie că va reduce, începând din ianuarie, programul de achiziţii de obligaţiuni de la 85 miliarde de dolari la 75 miliarde de dolari pe lună.

La puţine zile de la liberalizarea completă a pieţei muncii din Germania pentru români şi bulgari, politicienii şi oamenii de afaceri din această ţară au păreri diferite în ceea ce priveşte acceptarea forţei de muncă străine, informează Agerpres.

În timp ce cancelarul german Angela Merkel şi partenerul său guvernamental social-democrat încearcă să calmeze polemica declanşată de conservatorii bavarezi în jurul temerilor suscitate de imigraţie, mediile economice locale se tem pentru imaginea ţării lor, în condiţiile în care ele încearcă să atragă forţă de muncă străină.

"Nu trebuie să prezentăm situaţia imigraţiei în culori sumbre şi printr-o discuţie politică inflamată", a declarat directorul Camerei de Comerţ şi Industrie din Germania (DIHK), Martin Wansleben. Domnia sa a subliniat că Germania "are nevoie în următorii ani de cel puţin 1,5 milioane de muncitori calificaţi străini ca să-şi menţină creşterea economică şi să poată garanta sistemul social" al ţării. "Trebuie să îmbunătăţim şi pe viitor primirea imigranţilor, este o datorie pentru întreaga societate", a mai insistat Wansleben.

Şi comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, Laszlo Andor, a avertizat împotriva oricărei forme de isterie în această dezbatere. "Trebuie să apărăm cu orice preţ drepturi fundamentale precum libera circulaţie şi să nu reacţionăm în mod isteric la imigraţie", a declarat domnia sa într-un interviu.

Tot într-un interviu publicat de presa germană, preşedintele Partidului Conservator din Bavaria (CSU), Horst Seehofer, a reacţionat la declaraţiile vicecancelarului german, social-democratul Sigmar Gabriel, care a făcut apel la o dezbatere obiectivă pe tema imigraţiei din România şi Bulgaria. Seehofer a spus că formaţiunea sa politică este "deschisă către toată lumea", dar a precizat că "n-are nevoie de sfaturi din partea nimănui în ceea ce priveşte modul în care ar trebui trataţi străinii".

Elmar Brok a declarat, ieri, că persoanele care vin în Germania cu scopul de a cere ajutoare sociale trebuie trimise de urgenţă înapoi în ţara de origine.

Statisticile Agenţiei Federale privind forţa de muncă arată că 0,6% din ajutoarele de şomaj acordate în Germania merg la bulgari şi români.

Întrebată de corespondentul Mediafax, într-o conferinţă de presă care a avut loc după întâlnirea cu oamenii de afaceri, dacă beneficiarii ordonanţei nu sunt doar cetăţenii Republicii Moldova, cum lăsa să se înţeleagă premierul Victor Ponta în luna decembrie, Grapini a răspuns: "Premierul a spus că a rezolvat ceva concret pentru Republica Moldova, dar (ordonanţa - n.r.) e pentru toată lumea". Ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism a adăugat că "Uniunea Europeană se opune" acestei decizii a Guvernului.

"Riscăm o amendă, dar problema mea e de ce se opune UE. Adică tot ce spune chiar e corect? Dacă tu consideri că Schengen este un club de elită mai mare decât restul ţărilor, atunci de ce spui tu că celui care are viză Schengen, care a fost super verificat, îi mai trebuie o viză în ţara care nu e în Schengen. Da, dacă pleacă de la noi într-o ţară Schengen, atunci i-ar trebui viză", a spus Grapini.

Ministrul a declarat că această ordonanţă a apărut la iniţiativa ministrului de Externe.

"Iniţiativa a fost a ministrului de Externe, dar şi cu solicitarea mea, pentru că şi la Forumul româno-chinez, chinezii au ridicat această problemă", a declarat Grapini.

Toţi cetăţenii moldoveni care au viză Schengen vor putea intra în România, începând cu luna februarie, fără nicio altă viză suplimentară, anunţa premierul Victor Ponta în şedinţa din 23 decembrie a Guvernului, la începutul căreia a participat şi prim-ministrul moldovean, Iurie Leancă.

"Cu vizele am luat decizia şi, de la 1 februarie, toţi cetăţenii moldoveni care au viză Schengen intră în România fără nicio altă viză suplimentară. E normal ca, dacă au viză pentru ţările din Schengen, să poată intra şi în România", spunea Ponta.

El arăta că măsura face parte din politica de sprijin pentru parcursul pro-european al Republicii Moldova.

Comisia Europeană (CE) a precizat că libera circulaţie a cetăţenilor este o componentă esenţială a pieţei unice, adăugând că în prezent există aproximativ 2 milioane de locuri de muncă vacante în UE, se arată într-un comunicat trimis astăzi redacţiei.
"Dintre toţi cetăţenii UE care locuiau în altă ţară a UE (cetăţenii mobili din UE) în 2012, peste trei sferturi (78%) erau de vârstă activă (15-64 de ani), în comparaţie cu un procent de aproximativ 66% în cazul resortisanţilor din ţările gazdă. În medie, rata de ocupare a forţei de muncă în rândul cetăţenilor mobili din UE (67,7%) a fost mai mare decât cea a resortisanţilor din ţările gazdă (64,6%)", se precizează în comunicat.
CE consideră că cetăţenii mobili din UE care nu au un loc de muncă (şi anume studenţii, pensionarii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi membrii inactivi ai familiilor) reprezintă numai o cotă limitată din numărul total al cetăţenilor mobili din UE. În plus, 64% dintre aceştia au lucrat anterior în actuala lor ţară de reşedinţă. 79% locuiesc într-o reşedinţă în care mai există cel puţin un membru al familiei activ în câmpul muncii. Rata globală a inactivităţii în rândul cetăţenilor mobili din UE a scăzut între 2005 şi 2012 de la 34,1% la 30,7%, se mai arată în comunicat.

Adevarul, pe surse: zilele acestea a avut loc o schimbare in ponderea fortelor politice (subterane) din Romania. Ponta a suferit cateva infrangeri (nu din partea lui Antonescu care nu e in stare), terminate cu ignorarea lui de catre Noland. Noland nu a venit in Romania, pentru 14 ore, cu treburi importante. Era in trecere cand, la ordinal lui Biden (indatorat lui Basescu pentru nenumaratele si consistentele tainuri), I-a dat oarecare oxygen lui Basescu, ignorandu-l pe Ponta (desigur prostii de romani sunt intoxicati cu minciuna ca Ponta a refuzat intalnirea-imensa minciuna).A contactat cateva canalii ale poporului roman (cei care sunt in slujba, sub controlul unei puteri straine, fie si prietene, sunt tradatori de tara), cum ar fi Geoana si Kovesi. In schimb, s-a intamplat ceva cu Ponta. Acesta a incercat sa contracareze lovitura plecand in strainatate unde a incercat sa-l contacteze telephonic pe Blair pentru ajutor. Blair nu a raspuns la telefon. Ponta s-a reintors in tara cu imaginea terfelita (are dificultati si fata de politicienii de la UE pentru ultimile declaratii) si cu manifestari din interiorul PSD, mai ales privind tradarea lui Nastase, cunaoscuta multora. Cei care-l manipul;eaza au decis sa intrerupa cursul razboinic inceput in decembrie pentru ruperea USL si pozitionarea pe fata a lui Ponta ca prezidentiabil. Antonescu a profitat de situatie si I-a fortat mana sa semneze noua intelegere cu nominalizarea candidatului USL. Evident intelegerea va putea fi rupta daca conditiile o vor permite, ceece e putin probabil, Ponta fiind in pierdere de viteze ca politician, mai ales mediatica (incercare de intoxicare cu “sondaje” false, slugarnicii bashinoase tip Gadea si Ciuvica-doamne ce nulitati umane !. Despre sinceritatea lui Ponta privindu-l pe Antonescu, imaginile TV de azi au surprins, un scurt moment, nedifuzat decat o singura data, cand Ponta asezandu-se la masa conferintei de presa, il invita, in gluma cu ranjetul hermafrodit cunoscut, pe Constantin sa se ajeze alaturi de el, pe locul lui Antonescu, ranjetul fiind evident ironic. Deci dezvoltarile ulterioare vor arata ca Ponta pandeste posibilitatea aburcarii la prezidentiale, dar, din fericire pana la urma pentru romani (Ponta e o catastrofa gen Basescu, dar si mai periculoasa), forta politica a lui Ponta e in scadere evidenta. O revenire ? Posibila prin interventia serviciilor, daca nu va exista contra reactive de la decidentii principali, din spatele cortinei.

Liderii mondiali au fost în defensivă de la prăbuşirea băncii americane Lehman Brothers în 2008 şi "au făcut din coordonarea globală o farsă", a afirmat Brown, ministrul Finanţelor timp de 10 ani şi premier în perioada 2007-2010.

Comentariile sale au fost făcute în timp ce liderii Uniunii Europene discută detaliile uniunii bancare, iar congresmenii americani continuă reforma destinată sectorului financiar, în încercarea de a curăţa sectorul bancar şi a reface încrederea în acesta.

În timpul mandatului său de ministru al Finanţelor, Brown a promis că nu este cale de întoarcere la ciclul de creştere şi scădere economică, dar Marea Britanie a intrat în recesiune.

El a coordonat şi politica dezastruoasă de vânzare a majorităţii rezervelor de aur ale ţării, la preţuri de 256-296 dolari uncia. Între timp cotaţia aurului a urcat la 1.205 dolari uncia.

Brown a arătat că politicienii nu au reuşit să creeze reglementări bancare internaţionale şi au recurs în schimb la acţiuni unilaterale, în interes naţional.

În Statele Unite a fost adoptată o nouă lege destinată sectorului financiar, cunoscută sub numele Dodd-Frank, dar în Europa legislaţia a rămas permisivă, a notat Brown.

"Pe scurt, s-a întâmplat exact ce liderii ar fi vrut să evite, o libertate financiară la nivel mondial, permisă de acţiunile ad hoc, unilaterale. Expedientele politice, incapacitatea gândirii globale şi lipsa curajului de a urmări interesele legitime ne împing în mod inexorabil către o nouă criză", a spus fostul premier.

Brown a dat un avertisment clar şi în privinţa impactului major pe care l-ar avea o criză în China asupra economiei Asiei.

El a menţionat şi faptul că creditele totale au crescut în China de peste două ori, de la 9.000 de miliarde de dolari în 2008 la 23.000 de miliarde de dolari, iar dependenţa de finanţarea pe termen scurt de pe pieţele de capital aminteşte de situaţia anterioară prăbuşirii băncii americane Lehman Brothers.

Consiliul de Administraţie al băncii centrale a redus astăzi din nou dobânda cheie, la 3,75%, de la 4% pe an. Noul nivel este un nou minim istoric atins de rata dobânzii.

 

CA al BNR a decis de asemenea reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei ale instituţiilor de credit la nivelul de 12% de la 15% şi scăderea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută la nivelul

de 18 la sută de la 20 la sută începând cu perioada de aplicare 24 ianuarie-

23 februarie 2014.

"CA al BNR reiterează că utilizarea judicioasă a tuturor instrumentelor de care

dispune banca centrală în condiţiile monitorizării atente a evoluţiilor interne şi ale

mediului economic internaţional este de natură să asigure stabilitatea preţurilor pe

termen mediu şi stabilitatea financiară", mai scrie în comunicatul BNR.

Cel mai recent sondaj al agenţiei Reuters, realizat săptămâna aceasta în rândul strategilor valutari, arată că în perioada ianuarie - iunie 2014, euro şi yenul japonez se vor număra printre valutele cu cea mai proastă evoluţie din rândul monedelor ţărilor dezvoltate.

"Privind la poziţiile pe care le au investitorii, observăm că, deşi consensul este pentru apreciere, ei nu par să aibă poziţii importante pe dolar, pe termen lung", declară Michael Sneyd, strateg valutar la "BNP Paribas". Acesta adaugă, însă: "Credem că există posibilitatea ca investitorii să susţină acele poziţii, ceea ce va contribui la aprecierea monedei SUA".

Sondajul Reuters arată că dolarul va avea un curs de 1,35 unităţi/euro în decurs de o lună, de 1,30 unităţi/ euro în şase luni, respectiv de 1,27 unităţi/euro la finele anului.

Ieri, pentru a doua zi la rând, dolarul s-a apreciat pe pieţele externe, în urma publicării unui raport privat din care rezultă că societăţile din SUA au făcut angajări peste aşteptări în decembrie, semn că piaţa muncii se redresează.

Conform institutului de cercetare ADP, companiile americane au făcut 238.000 de angajări în decembrie 2013, după cele 229.000 din noiembrie. Analiştii preconizau o creştere cu 200.000 a numărului locurilor de muncă în sectorul privat din SUA.

Dolarul a urcat cu 0,1% la ora 10.42, pe piaţa din New York, ajungând la 1,3608 unităţi/euro. Anterior, moneda americană atinsese un curs de 1,3568 unităţi/euro, cel mai ridicat din 5 decembrie până în prezent.

Preşedinta Frontului Naţional (extrema dreaptă franceză), Marine Le Pen, i-a urat joi Uniunii Europene să se prăbuşească şi a făcut apel la francezi să contribuie în acest sens dacă o pot face.

„Cum să îmbunătăţim Uniunea Europeană? În primul rând destrămând-o. Eu consider că Uniunea Europeană nu poate fi reformată. Trebuie să aşteptăm ca Uniunea Europeană să se prăbuşească, să contribuim cât mai mult la aceasta, pentru a permite configurarea proiectului unei Europe a naţiunilor libere pe care îl avea în minte generalul De Gaulle. Iar acest proiect va însemna, evident, dispariţia majorităţii structurilor actuale ale UE. Aştept un singur lucru de la actualul sistem european: să explodeze', a mărturisit Le Pen, într-o întâlnire cu presa anglo-saxonă la Paris, potrivit ft.com.

„Rolul pe care îl vom avea de jucat, noi, aleşii patrioţi ai Parlamentului European, va fi mai presus de orice să blocăm orice nou progres, orice progres suplimentar al acestei uniuni federale europene”, a mai spus Marine Le Pen.

Experţii Comisiei Europene au transmis autorităţilor române că prima versiune a Acordului de Parteneriat (AP) pentru utilizarea fondurilor comunitare în perioada 2014-2020 este lipsită de viziune strategică, prea vagă şi nu dovedeşte că lecţia dată de eşecul cheltuirii banilor UE este valorificată, transmite Mediafax.

Observaţiile au fost transmise de către experţii Comisiei Europene (CE) prin intermediul misiunii României la Bruxelles, la sfârşitul lunii decembrie, pe baza primei versiuni a Acordului de Parteneriat finalizată în luna octombrie.

Această primă versiune a Acordului, care reprezintă, practic, o formă mult mai avansată decât un simplu draft şi indică modul în care autorităţile române şi-au propus să atragă fonduri europene în perioada 2014-2020, a fost prezentată, în octombrie, membrilor Camerei Deputaţilor de premierul Victor Ponta şi ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

In cazul a patru bănci din sistem, pentru un depozit de 3.000 de lei la trei luni, clientul plăteşte el bani băncii. Deşi clientul ar trebui recompensat pentru că împrumută banca, combinaţia dobândă mică/comision mare face ca acesta să plătească banca pentru că o finanţează, asta fără a lua în calcul un alt cost: inflaţia.

Raiffeisen Bank plăteşte cea mai mică dobândă pentru economisirile pe trei luni, scadenţa preferată de românii: 2,8% pe an. În trei luni, dobânda netă acumulată este de 17,64 lei. După ce sunt scăzute cheltuielile cu administrarea contului curent de 2,5 lei pe lună, mai rămân 10,14 lei. Comisionul de retragere numerar de la ghişeu este de 0,5%, minimum 2,5 lei, astfel că retragerea sumei de 3.010,14 lei te costă încă 15 lei. În final, clientul norocos se alege cu 2.995 de lei din cei 3.000 de lei depuşi la bancă.

La BCR, dobânda pentru depozitelel la trei luni este de 2,95%. La 3.000 de lei depuşi, câştigul net din dobândă este de 18,59 lei. BCR nu mai serveşte clienţii cu conturi curente standard, ci cu pachete de cont curent. Cel mai ieftin costă 4,5 lei/lună. În trei luni, clientul plăteşte 13,5 lei doar pe administrarea contului curent. Retragerea banilor de la ghişeele băncii costă încă 0,5% din suma retrasă, dar nu mai puţin de 8 lei, însă la pachetul de cont curent primeşti şi un card, la care comisionul de retragere de la bancomat este de 0,25%. În varianta favorabilă, la 3.000 de lei depuşi, primeşti înapoi 2.994,6 lei.

UniCredit Ţiriac Bank oferă o dobândă de 3,7% pentru economisirile pe 3 luni. La scadenţă, dobânda netă acumulată este de 23,3 lei. Dar, dacă nu lucraţi deja cu UniCredit, atunci trebuie să plătiţi şi un comision de administrare a contului curent foarte piperat, de 7,5 lei pe lună. În trei luni, comisionul mănâncă deja mare parte din dobândă, iar restul se duce pe retragerea de numerar: 0,5%, minimum 5 lei. Dacă scoateţi banii după cele trei luni, din cei 3.000 de lei depuşi, mai rămâneţi cu 2.985 de lei. Dar măcar banii sunt în siguranţă, aşa cum spune şi pe site-ul UniCredit, pe prima poziţie la categoria avantaje: "Depozitele UniCredit Ţiriac Bank sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar". De precizat că la fel se întâmplă cu toate depozitele de până la 100.000 de euro de la băncile persoane juridice române.

BRD oferă aceeaşi dobândă ca UniCredit, astfel că suma netă după trei luni va fi tot 23,3 lei. Comisionul de administrare a contului curent este de 0,8 euro/lună - BRD calculează comisioanele în euro şi le converteşte în valuta contului, astfel că în momentul de faţă acesta este de 3,6 lei. Dacă adăugăm şi comisionul de retragere a numerarului de la ghişeu, atunci deponentul rămâne cu o gaură de 2,5 lei la cei 3.000 de lei depuşi.

Pe de altă parte, băncile care au nevoie de lichiditatea oferă, pe lângă dobânzile mai mari, şi gratuitate la contul curent şi la retragerea banilor la scadenţă.

Pentru a evita plata comisioanelor de administrare, e mai bine să faceţi depozite la banca la care sunteţi deja client şi la care aveţi un cont curent şi un card de debit ataşat - scutiţi astfel costurile suplimentare, iar dacă aveţi conturi la mai multe bănci, comparaţi ofertele şi alegeţi-o pe cea mai convenabilă. Verificaţi care sunt comisionele percepute de bancă – o rată mare a dobânzii nu înseamnă că neapărat e cea mai bună ofertă.

La acest inceput de 2014 nimeni nu s-ar gandi sa nesocoteasca eventualitatea unui ”Grexit”... Oare se vor revolta oare grecii contra strategiei raului folosita in mod sistematic de autoritatile europene, ele insele sub bocancul german? O strategie care consta in a analiza criza doar prin prisma deficitelor si de a nu o remedia decat prin austeritate bugetara. O strategie care pedepseste pe cei si pe cele care sunt cel mai putin responsabili pentru declansarea crizei, adica poporul. Tehnocratia europeana si-a indeplinit cu bucurie, in realitate, sarcina de a impune aceasta austeritate unor tari europene de la periferie, precum si Frantei, iar consecinta este ca grecii, spaniolii, portughezii isi pun azi o serie de intrebari existentiale. Merita toate aceste sacrificii? Merita aceasta Europa, cand singurele raspunsuri si singurele semnale care vin din Germania si de la Bruxelles se reduc la somaj si economii suplimentare, care se vor traduce si ele mai departe in radicalizari suplimentare?...Dupa sase ani de depresiune, Grecia nu pare inca intr-o situatie mai buna la inceputul lui 2014. Tote perspectivele de crestere pentru noul an sunt pesimiste si negativiste, iar PIB-ul din 2013 a fost cu 4% mai redus decat cel din 2012. De fapt, economia elena isi vede astazi amputate 25% din resursele sale, in raport cu perioada de debut a crizei. Ca element de comparatie, economia SUA s-a prabusit cu 30% in timpul Marii Depresiuni. Grecia a suferit, asadar, o depresiune puternica, a carei amplitudine este inspaimantatoare si se traduce printr-o rata a somajului de 27% si chiar de 55% in randul tinerilor.

Mitul “fiscalităţii mici” din România faţă de restul Europei.  Cind se vorbeşte despre povara fiscală dintr-o economie, indicatorul folosit în mod reflex este raportul dintre veniturile bugetare şi produsul intern brut. Pe baza lui s-au construit multe din ideile de-la-sine-înţelese despre economie: că în ţările devoltate “statul ia chiar şi jumătate din PIB”, şi că România stă cel mai “bine”/”rău” din Europa, de mână cu Bulgaria. Că deşi avem printre cele mai mari taxe, colectarea lor e atât de proastă încât reuşim să ajungem la aşa o contraperformanţă.  Vestea “bună”/”rea” este că statul nu ia nicăieri “jumătate din PIB” (probabil că ar colapsa) ci maximum un sfert. Vestea “rea”/”bună” e că România nu-i deloc la coada clasamentului ci mai degrabă pe la mijloc. De ce? ... Raportul dintre veniturile bugetare şi PIB este, în mare măsură, un indicator înşelător; compară lucruri care nu se pot compara. Bugetul statului este o sumă brută de venituri, pe când PIB e un indicator complex, care ţine cont doar de valoarea adăugată.  Cit este valoarea adăugată de sectorul public în economie? În lipsa liberei-opţiuni, întrebarea e similară cu cea de la Radio Erevan: “Cu cine se învecinează Uniunea Sovietică?” / “Cu cine vrea ea”. Valoarea adăugată a statului e cât vrea el să fie. Însă povara fiscală poate fi totuşi calculată cu mai mult precizie.  Comparaţia mai corectă este cea între veniturile statului şi cifra de afaceri a firmelor (business turnover), pentru că abia aici mecanismul contabil este similar. Şi aici se vede slăbiciunea raportului buget/PIB. Cu cât gradul de intermediere într-o economie este mai mare, cu atât cifra de afaceri totală a firmelor creşte. Totuşi, asta nu duce automat la creşterea PIB, pentru că – aşa cum discutam la început – este contabilizată doar valoarea adăugată de pe fiecare verigă în parte. Dinu Patriciu a devenit chiar personaj de banc când spunea că Petromidia face cât “5% din PIB” după ce aduna cifrele de afaceri ale firmelor care plimbau benzina de la una la alta.   În România anului 2010, de când există cele mai recente date Eurostat, cifra de afaceri a tuturor companiilor a fost de 212 miliarde de euro, la un PIB de doar 124 miliarde de euro. Un raport de 1,7 la 1, într-o Europă cu extreme de 1,5 în Grecia respectiv 2,7 în Cehia.  Acest raport şi volatilitatea sa fac ca procentele absolute respectiv ierarhia statelor în funcţie de povara fiscală să se schimbe dramatic faţă de ceea ce ştim. Cu o “cifră de afaceri” de 41,4 miliarde de euro, statul şi-a însuşit 16,3% din totalul banilor rulaţi în economie (cifre de afaceri plus venituri bugetare). Din cele 25 de state pentru care există date, România este astfel pe locul al 15-lea. Extremele rămân constante – Danemarca în vârf cu 23,3%, Bulgaria la coadă cu 11,7%. La mijloc, alături de România, o mulţime de surprize. La fel ca şi la numărul orelor muncite, grecii sunt printre campioni. Belgia, care “colectează jumătate din PIB”, e sub România la povara fiscală reală. Iar germanii nu încasează, procentual, mult mai mult ca noi.  Evident ca raportul dintre veniturile bugetare şi PIB rămâne un indicator uşor de calculat şi util pentru a surprinde o poză macroeconomică mai largă – inclusiv a economiei informale şi de autoconsum, de exemplu. Însă în nici un caz nu poate fi folosit ca indiciu că încă mai sunt piei nejupuite pe contribuabili, aşa cum încearcă fiecare guvern. Ci dimpotrivă, că rata de intermediere este atât de mică încât taxele lovesc firmele disproporţionat de mult.

Creditarea companiilor din zona euro a înregistrat o scădere record de 3,9% în luna noiembrie, sporind presiunea asupra Băncii Centrale Europene (BCE) pentru măsuri mai ample de stimulare a economiei uniunii monetare.
BCE a redus dobânda de politică monetară la un minim record de 0,25%, a introdus lichidităţi semnificative în sistemul bancar şi a anunţat un program de achiziţii de obligaţiuni ale guvernelor aflate în dificultate, program încă neutilizat.
Măsurile BCE nu au însă impact similar la nivelul întregii zone euro, notează Reuters, conform Mediafax.
"În mod îngrijorător, nu există niciun semn al unei schimbări a trendului de creditare către companiile din zona euro, iar această situaţie amplifică presiunea asupra BCE să acţioneze. Băncile consideră probabil că situaţia economică şi perspectivele din multe ţări din zona euro creează un climat încă nesigur pentru creditare, în pofida creşterii economice modeste înregistrate de zona euro", a declarat economistul şef pentru Europa al IHS Economics, Howard Archer. Viitoarea analiză a activelor băncilor de către BCE exacerbează această situaţie, întrucât instituţiile de credit sunt şi mai reticente să-şi asume riscuri suplimentare.
BCE nu va adopta, probabil, noi măsuri de sprijinire a economiei la reuniunea de săptămâna următoare, după ce preşedintele băncii, Mario Draghi, a declarat că nu este nevoie de acţiuni urgente, notează Reuters. Creditarea către companiile din zona euro a înregistrat un declin de 3,9% în noiembrie, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, după un declin de 3,8% în octombrie, arată date publicate vineri de către BCE.  Spania a consemnat cea mai mare scădere, de 13,5%, însă contracţia a fost mai temperată decât în luna anterioară. De asemenea, în Italia, o altă ţară cu dificultăţi din uniunea monetară, creditarea către companii a scăzut în noiembrie cu 5,9%, cea mai mare din ultimii zece ani. Malta, cea mai mică economie a zonei euro, se află într-o situaţie similară, cu un declin de 10,4%.  Doar cinci dintre economiile zonei euro au înregistrat creştere a creditării în noiembrie, Franţa fiind singura mare economie aflată printre acestea. De asemenea, diferenţele semnificative în privinţa dobânzilor s-au menţinut, companiile din Finlanda plătind doar o treime din ratele pe care trebuie să le accepte firmele din Grecia sau Cipru. Acest decalaj se menţine de la declanşarea crizei datoriilor suverane şi este considerat o problemă de către BCE, întrucât dobânda de politică monetară redusă nu se transmite în mod egal către toate ţările zonei euro.

Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a României (BNR) au crescut, la finele lunii trecute, totalizând 32,52 miliarde euro, faţă de 32,41 miliarde euro, valoare înregistrată la data de 30 noiembrie, potrivit unui comunicat BNR remis redacţiei. În cursul lunii trecute, BNR a înregistrat intrări de 1,39 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele. În ceea ce priveşte ieşirile, sumele înregistrate au fost de 1,28 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele. La capitolul plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută se regăsesc rambursări de capital din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional (pentru care Banca Naţională a României a rambursat circa 228 milioane echivalent euro, iar Ministerul Finanţelor Publice a rambursat circa 120 milioane echivalent euro), conform comunicatului citat.
Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 2,91 miliarde euro.  Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 decembrie 2013 au fost de 35,43 miliarde euro, faţă de 35,46 miliarde euro la 30 noiembrie 2013.  Plăţile scadente în luna ianuarie 2014 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 257 milioane euro.

Din datele publicate de Eurostat se poate vedea clar că rata șomajului a atins cote alarmate: Grecia: 27,3 %, Spania: 26,7%; Croația:17,6 %, Cipru : 17,0%, Portugalia: 15,7 %, Slovacia:13,9 %, Bulgaria:

3,2%,Irlanda:12,6 % și Italia:12,5 %.

Aceste date se traduc printr-o sărăcie lucie și printr-un declin social istoric în toată Europa, după criza economică din anii ’30. Germania:  O persoană din şapte este săracă sau ameninţată cu sărăcia. Rata sărăciei este pe punctul de a înregistra un nou record în Germania. Contrar a ceea ce se vehiculează, situația economică și socială din Germania este departe de a fi una foarte bună. Unul dintre motivele pentru care economia germană afiseșază rezultate economice relativ satisfăcătoare – a se vedea rata șomajului 5,8% – este reprezentat de așa numitul program work share. Acesta a avut ca scop relansarea economiei printr-o luptă continuă contra șomajului. Astfel, chiar și tinerii cu studii superioare au fost obligați să accepte locuri de muncă subcalificare în schimbul unor salarii de mizerie. În Berlin, capitala economică cea mai dezvoltată din Europa, tinerii muncesc și pentru 55 de cenți pe oră. Deşi şomajul se diminuează, sărăcia se extinde pentru că există locuri de muncă, dar salariile sunt foarte mici, iar situația nu pare să se îndrepte spre o direcție bună.

Grecia – aproape o treime din populația greacă nu are asigurare medicală Din cauza recesiunii și a șomajului  - pentru al șaselea an consecutiv – doar o treime din populația Greciei are asigurare medicală. Această evoluție catastrofală are consecințe grave pentru sănătatea copiilor și femeilor gravide. Spre exemplu, cei mai mulți copii ajung la vârsta de doi ani fără să aibă acces la vaccinurile aferente.

În Cipru, un număr din ce în ce mai mare de oameni apelează la ajutoarele alimentare. Nici în această țară lucrurile nu stau mai bine, rata șomajului fiind ridicată. Din acest motiv, cetățenii aleg să apeleze la ajutoarele alimentare pentru a putea trăi.

Portugalia: Oamenii pleacă pe capete în străinătate în căutarea unui trai mai bun. Portugalia este o țară disperată. Rata șomajului se apropie de 20%, iar oamenii au început să fugă din acest ținut al sărăciei. Mai mult decât atât! Oamenii care ar trebui să beneficieze de îndemnizații de șomaj nu primesc niciun venit.

Spania: O țară în care se vorbește despre o presupusă revenire din criza financiară pe care însă nimeni nu o vede. Cei mai mulți spanioli nu văd nicio redresare în economie și se întreabă ce să pună pe masă.
 

Concluzii:
 

Concluziile datelor publicate de Eurostat sunt teribile. Țările din cadrul Uniunii Europene și mai ales cele din zona euro sunt pe punctul de a atinge un declin social de proporții. Sărăcia a reapărut, iar după calculele făcute de Eurostat, 24% dintre cetățenii Uniunii Europene sunt amenințați de excluziune socială, 10% trăiesc în gospodării în care nimeni nu lucrează, 8,6% nu au bani pentru a-și cumpără cele necesare pentru a pune pe masă, iar 0,82% nu au un acoperiș asupra capului.

Autorul articolului publicat în agoravox.fr se întreabă dacă nu cumva soluția ieșirii din criza economică ar fi chiar “părăsirea” granițelor Uniunii Europene. “Ni se spune că ieșirea din Uniunea Europeană ar fi un dezastru, dar de ce nimeni nu vorbește despre dezastrul actual?”, încheie jurnalistul François ASSELINEAU.

Politicile Angelei Merkel....

Euro-zona are un mare defect: euro este emis de o bancă centrală, pe modelul mărcii germane, dar nu există o trezorerie comună celor 28 de state.  Ca urmare, va exista un război permanent între statele debitoare și cele creditoare. Problema ar putea fi rezolvată dacă s-ar emite Eurobond-uri, dar Angela Merkel refuză cu obstinație.

Înainte de reunificare, Germania de Vest era cel mai activ  susținător al integrării europene. După reunificare, constatând ce costuri implică procesul, refuză să mai finanțeze datornicii europeni.  Fără să realizeze că repetă tragica eroare care a dus la cel de-al doilea război mondial. Prim ministrul Franței, Aristide Briand, a insistat ca Germania, învinsă, să plătească mari despăgubiri de război, ceea ce a dus la ascensiunea lui Hitler. Politicile Angelei Merkel dau un impuls neașteptat extremiștilor din restul Europei, scrie Soros....George Soros avertizează într-un articol publicat de Social Europe Journal că Germania, puterea dominantă a UE, are o politică greșită, care va afecta nu doar economia ci și democrația europeană. Japonia, scrie Soros, riscă enorm pentru a-și accelera creșterea economică. SUA, ajutate de gazele de șist, au depășit criza. În schimb, Uniunea Europeană se îndreaptă spre o stagnare de lungă durată. Această evoluție ar putea fi suportată de un stat național, dar o asociere incompletă de state națiuni va fi distrusă.

Firme desemnate de Comisia Europeana stabilesc valoarea și pot apoi cumpăra o economie la preț de lichidare - Astfel, sistemul bancar din Slovenia, aflat la un pas de colaps, a fost supus unor teste de stres mai multe firme internationale de consultanta ale caror rezultate au aratat ca tara nu are nevoie de un imprumut din partea UE. Guvernul Sloveniei a scapat astfel de impunerea unor masuri de austeritate de catre Bruxelles, insa acum apar tot mai mari dubii legate de rolul jucat de firmele private de consultanta, cu atat mai mult cu cat tara va trebui sa se imprumute la preturi ridicate, ce vor fi suportate de populatie, scrie pentru Euobserver Borut Mekina, jurnalist la publicatia slovena Mladina.

Rezultatele testelor de stres au fost publicate in luna noiembrie si au primit binecuvantarea Comisiei Europene, a guvernului de la Ljubljana si a bancii centrale din Slovenia. Testele au fost realizate de Oliver Wyman (care a realizat si testele de stres din Spnaia, in 2012), Roland Berger si companiile de audit Ernst&Young si Deloitte. Ele au aratat ca sistemul bancar poate fi recapitalizat fara ajutor international, insa imediat au aparut suspiciuni privind lipsa totala de transparenta si eventuale conflicte de interese in privinta contractelor oferite de stat acestor firme.

Banca centrala a Sloveniei a precizat ca, din cauza lipsei de timp si a pericolului prabusirii sistemului bancar, a fost nevoita sa angajeze niste firme de consultanta ”sugerate”, fara a organiza o licitatie, folosind o procedura legala conceputa doar pentru achizitiile de armament.

Astfel, in afara de rezultatele testelor de stres aplicate bancilor, orice alta informatie privind activitatea cestor filme de consultanta si audit este considerata secret militar, inclusiv onorariul platit din banii contribuabililor.

In vara anului 2013, mai multi economisti sloveni au semnat o petitie prin care cereau ca ”metotologia credibila” folosita de aceste firme in Slovenia, asa cum a fost ea catalogata de Comisia Europeana, sa fie facuta publica. Avand in vedere modul in care au fost atribuite contractele, autoritatile nu au schitat niciun gest pentru a raspunde a cestei ceceri.

Cum s-au realizat testele de stres din Slovenia? In primul rand, intreaga procedurta a fost stabilita in timpul unor discutii cu usile inchise intre guvernanti, banca centrala si birocratii de la Comisia Europeana. Apoi in Slovenia au sosit 250 de consultanti, majoritatea din Londra, care nu cunosteau o boaba de slovena si la fel de putin stiau cum functioneaza institutiile de la Ljubljana. Acestia au stat in tara circa patru luni, timp in care au fost ajutati foarte mult de banca centrala si au locuit la hotelul Slon, ”cartierul general” al Oliver Wyman, chiar peste drum de sediul bancii centrale. Cei de la Oliver Wyman au refuzat mereu sa comenteze orice aspect legat de testele de stres.

”Sunt bani aruncati pe apa sambetei. Guvernul ar trebui sa investeasca in cetateni”, spune pentru Reuters Marizela Nuhanovici, 27 de ani.

Cat au costat testele de stres? Avand in vedere secretul militar care protejeaza intreaga afacere, suma oficiala nu poate fi cunoscuta. Insa banca centrala a estimat, in octombrie, ca slovenii vor plati 21 de milioane de euro pentru munca celor 250 de consultanti, fara a pune la socoteala timpul suplimentar pe care acestia l-au petrecut muncind la celebrele teste de stres la care au spus opt banci. Spre comparatie, in Spania, o economie de 40 de ori mai mare decat cea a Sloveniei si cu un sector bancar de 80 de ori mai mare, testele de stres din 2012 au costat 31 de milioane de euro.